fbpx
Portokal
Consiliul Judeţean Iaşi a depus sesizare la DNA şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referitor la calitatea lucrărilor efectuate pentru modernizarea drumului judeţean Iaşi-Ţibăneşti.

 

Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, care a spus că la dosar au fost ataşate expertizele tehnice şi juridice.

 

Referindu-se la calitatea lucrărilor, Maricel Popa a precizat că nu a fost respectată tehnologia şi că asfaltul era turnat direct peste pământ.

 

 

„Aşa cum am precizat la începutul mandatului, voi face o prioritate din reabilitarea infrastructurii rutiere şi nu voi permite niciunui constructor să-şi bată joc de banul public. Drept urmare, voi înainta la Parchet şi la Direcţia Naţională Anticorupţie o plângere penală împotriva firmei Con Ted Company SRL, pentru lucrările de mântuială realizate pe tronsonul de drum Iaşi - Voineşti - Ţibăneşti. De asemenea, vom recurge şi la rezilierea acestui contract!”, a anunțat șeful CJ Iași.

 

Maricel Popa a mai spus că acest contract va fi reziliat şi în etapa următoare vor fi analizate toate lucrările care au fost făcute pentru modernizarea drumurilor judeţene din Iaşi.

 

(Sursa: radioiasi.ro)


Un bun escroc trebuie să fie credibil. Escrocii nu folosesc forţa. El identifică vulnerabilităţi, le exploatează şi manipulează afectiv pentru a crea, în mintea celuilalt, o falsă percepţie de încredere despre propria persoană. Când victima lasă garda jos, escrocul îşi însuşeşte bunul râvnit fără nici cea mai mică remuşcare.

 

În timpul scurs de la Revoluţie, Traian Băsescu a dovedit că este cel mai periculos şi rapace animal de pradă din jungla politicii. Eficienţa prădătorului Băsescu izorăşte din inegalabilele sale abilităţi de escroc politic.

 

Când a fost ales prima dată preşedinte, poporul român era asemenea unei femei ţinută în captivitate 25 de ani şi abuzată zi de zi de politicieni. Era firească nevoia unui dram de dreptate. Asta a fost vulnerabilitatea pe care Băsescu a identificat-o şi a exploatat-o promiţând că va orna Piaţa Victoriei cu politicieni traşi în ţeapă. Desigur, figurativ, dar mesajul era clar.

 

Când tu însuţi ai nevoie de o comandă specială pentru o ţeapă direct proporţională cu jaful privind flota română, încrederea o poţi câştiga doar manipulând. „Măi, Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti? În 15 ani nu a apărut unul să vină din lumea asta, să nu fi fost târât de năravurile comunismului, să nu fi fost afectat de nimic”. Ce părere aveţi? Cred că cine i-a spus asta lui Adrian Năstase a fost un escroc magistral. Politic.

 

Fie pentru că forurile europene voiau să vadă roţile ruginite ale justiţiei din România mişcându-se, fie pentru că presiunea internă era prea mare şi trebuia deschisă supapa, în primul mandat al lui Băsescu au început să pice capete. Cele neimportante erau din tot spectrul politic. Cele importante, ce-i drept, puţine, erau în special din rândul adversarilor. Percepţia generală a fost că justiţia începuse să funcţioneze în România.

 

Supăraţi că Băsescu nu împărţea puterea şi roadele ei, mogulii SOV, Voiculescu şi Patriciu au încercat să-l ambuscheze mediatic. Speranţa poporului că i se va face cândva dreptate era ameninţată de o iminentă revenire la butoane a celor mai cunoscuţi spoliatori. Întrebarea „ce aţi căutat la domnul Vântu acasă?” i-a trimis pe Mircea Geoană şi dragostea sa acasă. Au rămas la butoane Udrea, Cocoş, Popoviciu şi alţii din gaşca lui Băsescu.

 

Acum, Băsescu încearcă o nouă escrocherie. Miza este să-şi bage partidul în Parlament, adică să aibă din nou acces la panoul de control. Secondat de patriotul Ghiţă, monopolizează agenda publică desfiinţând-o pe Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA. Băsescu se erijează în portdrapelul celor abuzaţi de poliţia politică, despre care, în realitate, nu avem dovezi că există.

 

În prag de alegeri nu se vorbeşte despre programele de guvernare ale principalilor competitori. Din oficiu, Cioloş lucrează împotriva românilor, dar nimeni nu se oboseşte să explice cum. Principalele partide se mulţumesc să se atace fără vlagă, cu declaraţii generale şi inconsistente. Strigătul lui Nicuşor Dan despre aberaţia privind numărul de semnături necesar unui partid să participe în alegeri abia se aude.

 

Ghiţă toarnă benzină, Băsescu dă foc. Este adevărat, plagiatul înseamnă furt şi cine a furat nu ne poate proteja de hoţi. Şi totuşi, în alegeri vom stabili ce politicieni vor conduce România, nu cine să fie şeful DNA. Pentru că în România tot se clamează principiul separaţiei puterilor în stat, ce-ar fi să amânăm discuţiile despre şefa DNA până după alegeri?


Persoanele cercetate pentru varii fapte de corupţie lansează, zi după zi, atacuri de o agresivitate din ce în ce mai ridicată împotriva instituţiilor anticorupţie, a declarat vineri Kovesi.

 

Aflată în plin scandal de plagiat după „zguduitorul" autodenunţ al deputatului Sebastian Ghiţă, procurorul- şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat vineri, la Europa FM, că în ultima perioadă a avut loc un atac incredibil asupra DNA şi că, în genere, toţi cei care luptă împotriva corupţiei sunt ţinta unor atacuri de o agresivitate tot mai ridicată.

 

„Fac un comentariu general pentru că am observat în ultima perioadă de timp un atac incredibil asupra DNA, un atac la adresa persoanei şefului DNA şi un atac la adresa persoanei unor procurori care investighează cazuri iar aceste atacuri în exclusivitate sunt făcute de persoane care sunt cercetate de noi sau cercetaţi de alte structuri de parchet”, a declarat Kovesi, în contextul în care moderatorii emisiunii au întrebat-o cum comentează atacurile lansate împotriva sa de fostul preşedinte Băsescu, după ce fiica acestuia, Ioana, a fost pusă sub urmărire penală.

 

„Am observat şi este foarte interesant să readucem în discuţie comunicatul DIICOT, trecând peste ceea ce mi s-a întâmplat mie şi familiei în această „afacere Black Cube”. Deci observăm că persoane pe care noi le cercetăm, de supărare, fac atacuri în fiecare zi. În fiecare zi sunt atacuri de o agresivitate din ce în ce mai ridicată. Observăm că mai nou sunt firme care sunt angajate pentru hărţuire, pentru intimidare.

 

Să citim cu atenţie comunicatul DIICOT care spune că o astfel de firmă a fost angajată folosit fonduri, s-au dat dat comisioane de succes, vorbim de un grup organizat, DIICOT desfăşoară o anchetă faţă de un grup organizat, constituit împotriva DNA. Deci am ajuns în acest stadiu în care nu este suficient că suntem sub atac permanent prin declaraţii publice, nu sunt suficiente acuzaţiile denigratoare care se fac aproape zilnic de persoane pe care noi le cercetăm, acum avem şi firme private angajate exact pentru hărţuire, pentru intimidare, pentru probabil şi alte declaraţii la alte televiziuni sau la jurnalişti străini”, a continuat şefa DNA.

 

Citește mai mult AICI


Profesori, oameni de cultură, sportivi şi înalte feţe bisericeşti şi-au pus semnătura pe zeci de scrisori de susţinere a fostului edil sau pe recomandări care au fost depuse la DNA, imediat după ridicarea acestuia.

 

Majoritatea semnatarilor menţionează, printre altele, proiectele pe care le-au derulat alături de Primăria Iaşi şi cum s-a dezvoltat oraşul în timpul lui Nichita, ce fel de persoană era sau că nu reprezintă un pericol social.

 

„Domnul primar Gheorghe Nichita împreună cu Patriarhul Locului a reuşit ca prin dimensiunea tot mai amplă pe care a dat-o Sărbătorilor Iaşului să facă din hramul Sfintei Cuvioase Parascheva o sărbătoare spirituală  şi culturală a ţării noastre, mărturie fiind în acest sens numărul tot mai mare de pelerini care an de an vin în capitala Moldovei. Ca şi creştin domnul Gheorghe Nichita este un om apropiat de cele sfinte participând la slujbele bisericii, devotat comunităţii din care face parte, un om ataşat valorilor creştine”, se arată în scrisoarea de recomandare din mai 2015 a PS Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

 

În 2009, Calinic a primit de la Nichita titlul de cetăţean de onoare al Iaşului.

Beatrice Rancea, fost director al Operei Naţionale Române Iaşi, fostul rector al Univeristăţii „Alexandru Ioan Cuza”, Vasile Işan, Vasile Vîntu, rector al Universităţii Agronomice şi profesorul Gerard Jităreanu de la ceeaşi universitate, fostul rector de la Universitatea „Gh. Asachi”, Ioan Giurmă, prof. univ. Mircea Rusu de la UMF, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Paul Butnariu şi deputatul Anghel Stanciu, Adi Cristi, șeful Casei de Cultură „Mihai Ursachi”, sunt printre cei care şi-au pus semnătura pe scrisorile de susţinere sau recomandare alături de artişti plastici, scriitori, ziarişti, lideri de sindicat.

 

„Pot afirma cu deplină răspundere că domnul primar Gheorghe Nichita nu reprezintă un pericol pentru viaţa socială a Iaşului, ci a manifestat întodeauna un spirit de echilibru, de corectitudine şi respect reciproc în toate ocaziile în care am avut onoarea de a ne întâlni”, astfel se încheie nu mai puţin de 11 din cele peste 30 de  recomandări, opt dintre ele semnate de oameni din sport, printre care şi Florin Prunea. Opt scrisori sunt identice, fiind diferite doar semnăturile.


Procurorii anticorupție au început urmărirea penală împotriva fostului prefect al județului Vaslui, Ioan Zaharia, acuzat de abuz în serviciu, acesta declarând că a fost chemat la DNA Iași, unde a fost înștiințat în acest sens.

 

„Nu am stat în sediul DNA decât câteva minute (miercuri n.red.). Mi s-a adus la cunoștință începerea urmăririi penale pentru infracțiune de abuz în serviciu. Am primit un dosar pe care urmează să-l studiez și probabil, voi fi chemat la audieri. Eu aștept ca ancheta să-și urmeze cursul și justiția să-și facă datoria, nu mă simt cu nimic vinovat", a declarat, joi, prefectul Ioan Zaharia, scrie Agerpres.

 

Procurorii DNA investighează felul în care, în perioada 2005 — 2006, mai mulți vasluieni, în calitate de moștenitori, au fost puși în posesie într-o zonă din municipiul Huși, cultivată cu viță-de-vie și constrânși, ulterior, să vândă terenurile la prețuri foarte mici către o societate comercială din domeniul vinificației din județul Vrancea.

 

Potrivit unor surse judiciare, tranzacțiile ar fi fost coordonate de foștii subprefecți din acea perioadă, Sergiu Marian și Doru Cătălin Cupșan, cu sprijinul conducerii Primăriei Huși și al conducerii Oficiului Județean de Cadastru, fostul prefect având la acel moment calitatea de președinte al comisiei județene de fond funciar.

 

În luna martie a acestui an, în același dosar au mai fost audiați fostul primar al municipiului Huși, Tudor Stafie, alți doi funcționari din primărie și edili ai unor comune din vecinătatea Hușului, care ar fi ajutat la identificarea unor moștenitori ce urmau să fie puși în posesie, cărora le transmiteau că nu există suprafețe disponibile în comunele respective, astfel încât aceștia să primească, în compensație, terenuri în zona viilor din Huși.

 

Ioan Zaharia a deținut funcția de prefect al județului Vaslui, în perioada 2005 — 2008.

 

(Sursa: realitatea.net)


DNA a început urmărirea penală a liderului PNL Vasile Blaga, pentru trafic de influenţă, în acest dosar fiind urmăriţi penal şi fostul primar din Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan şi omul de afaceri Horaţiu Bruno Berdilă. Procurorii arată că, în perioada 2011-2012, Blaga a primit în trei rânduri, prin interpus, suma totală de 200.000 euro, precum şi 500.000 euro de la Pinalti. Liderul PNL şi-a anunţat demisia din fruntea partidului.

 

Vasile Blaga a anunţat că îşi dă demisia din funcţia de copreşedinte al PNL după ce DNA a dispus începerea urmăririi penal pe numele său, fiind suspectat de trafic de influenţă.

 

„În urma acuzaţiilor care mi s-au adus astăzi, îmi voi dovedi nevinovăţia în faţa instituţiilor abilitate.Eu însumi sunt garantul respectării Statutului PNL şi a tuturor deciziilor partidului. Nu pot să cer colegilor mei să respecte criteriile de integritate, iar eu să nu o fac.  Ca atare, voi acţiona în consecinţă şi îmi depun demisia din funcţia de co-preşedinte al Partidului Naţional Liberal şi din cea de şef de campanie pentru alegerile parlamentare din acest an“, a anunţat Vasile Blaga, prin intermediul unui comunicat de presă.

 

Liderul PNL a fost pus sub control judiciar miercuri, 28 septembrie, de procurorii DNA Ploieşti. La ieşirea de la audieri, Vasile Blaga a precizat că îşi va dovedi nevinovăţia. În scurr timp, el şi-a dat demisia de la conducerea PNL şi din postura de coordonator al campaniei electorale a partidului.

 

Ancheta procurorilor de la DNA Ploieşti vizează perioada în care politicianul Vasile Blaga, copreşedinte PNL, a ocupat funcţia de secretar general PDL şi senator, în anii 2009-2012. El este investigat în legătură cu acordarea unor contracte din bani publici. Vasile Blaga are calitatea de suspect în acest dosar de trafic de influenţă. „Nu ştiu despre ce este vorba“, a declarat iniţial Blaga la intrarea în instituţie.

 

În acelaşi dosar a fost chemată miercuri, 28 septembrie, şi Elena Udrea la DNA Ploieşti, ea fiind ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului la acea dată a comiterii faptelor. „Era cazul să fie chemaţi şi cei care s-au ocupat de campanie, efectiv. Nu doar eu, care dau de 2 ani cu submsenatul pentru banii din campanie“, a spus Udrea referitor la implicarea lui Blaga.

 

(Sursa: adevarul.ro)


După autodenunțul lui Sebastian Ghiță de la Parchetul General, privind măsluirea concluziei de plagiat a tezei de doctorat a Laura Codruța Kovesi, șefa DNA a avut prima reacție.

 

Redăm în totalitate comunicatul Laure Codruța Kovesi.

 

„Ca răspuns la solicitările formulate de reprezentanți ai mass media, cu referire la informația potrivit căreia deputatul GHIȚĂ SEBASTIAN AURELIAN (inculpat în mai multe dosare penale) s-a prezentat marți la sediul Parchetului General, susținând că depune un autodenunț în care arată că el și mai mulți demnitari ai statului român au falsificat și măsluit raportul tehnic de expertiză prin care s-a stabilit că procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, nu a plagiat în teza de doctorat, Biroul de Informare și relații Publice este abilitat să transmită punctul de vedere al procurorului șef al instituției:

 

În situația în care este depusă o sesizare de orice natura (denunț, autodenunț, plângere), este obligația procurorilor să verifice și să clarifice, în raport cu prevederile legii, toate aspectele sesizate și să dispună măsurile legale.

 

Cu referire la teza de doctorat Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal, țin să precizez că aceasta este o lucrare care îmi aparține în totalitate și că nu am plagiat.

 

De altfel, acest lucru l-am susținut de la prima apariție, încă din anul 2012, în spațiul public a afirmațiilor denigratoare de acest tip:http://www.mpublic.ro/presa/2012/c_18_05_2012_3.htm.

 

Afirmațiile defăimătoare ale persoanelor cercetate de DNA, de o vehemență fără precedent în acest an, au făcut obiectul sesizărilor înaintate Consiliului Superior al Magistraturii care a constatat că acestea aduc atingere prestigiului și credibilității magistraților.

 

Mai mult decât atât, în raport cu luările de poziție anterioare ale lui Ghiță Sebastian Aurelian, în care a făcut alegații cu privire la investigațiile penale desfășurate de procurori, DNA a sesizat, în acest an atât pe Procurorul general al Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție cât și Consiliul Superior al Magistraturii.”

 

(Sursa: EVZ.ro)


DNA cere aviz pentru arestarea parlamentarului Adrian Gurzău. Acesta a fost audiat, în cursul nopţii de luni spre marţi, la sediul DNA, fiind vizat în dosarul în care au fost reţinuţi Angela Toncescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C Carpatica Asig, şi Dan Hosu, soţul fostului procuror şef interimar al DIICOT.

 

Deputatul a ajuns la sediul DNA în cursul nopţii, în baza unui mandat de aducere. În aceeaşi cauză au fost reţinute trei persoane care vor fi prezentate, marţi, judecătorilor de la instanţa supremă cu propunere de arestare preventivă, scrie Mediafax.

 

Dan Hosu, administrator al unei firme, este acuzat de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită.

 

Angela Toncescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C Carpatica Asig S.A. Sibiu şi fost preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, a fost reţinută pentru cumpărare de influenţă iar Ion - Sorin Tatu, administrator al unei firme, pentru trafic de influenţă.

 

În aceeaşi cauză este cercetat sub control judiciar şi Marian Cătălin Cataramă, şeful Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul Poliţiei Române, acuzat de acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită.

 

Potrivit DNA, începând cu luna martie a anului 2015, Angela Toncescu, membru în Consiliul de Administraţie al S.C Carpatica Asig S.A ar fi făcut demersuri pentru a fi numită în funcţia de preşedinte al consiliului şi pentru a ASF să nu adopte decizii nefavorabile firmei.

 

„Printre persoanele care au acţionat în vederea favorizării/susţinerii intereselor inculpatei Toncescu Angela se numără inculpaţii Tatu Ion-Sorin, Hosu Dan şi o altă persoană, administratori de drept sau în fapt ai unor societăţi comerciale cu activitate în domeniul asigurărilor. Astfel, în perioada 30 martie 2015 – 14 martie 2016, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF, persoanele susmenţionate au pretins şi primit foloase necuvenite constând în indemnizaţii lunare de la S.C. Carpatica Asig SA. Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societăţile administrate de inculpaţi sau interpuşi ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 euro fără TVA.", transmite DNA printr-un comunicat de presă.

 

Ion-Sorin Tatu şi Dan Hosu ar fi încercat influenţarea voturilor din 04 august 2015 în cadrul Consiliului ASF astfel încât să fie demarată procedura de avizare a Angelei Toncescu în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Carpatica Asig SA, să nu fie sancţionată pentru nereguli în activitatea anterioară şi "să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan, a S.C. Carpatica Asig S.A., în contextul în care societatea încă din luna iulie 2015 avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă (urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro)", spun procurorii.

 

„În data de 03 august 2016, inculpatul Hosu Dan, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra inculpatului Cataramă Cătălin Marian, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi, din cadrul IGPR-DCCO, l-a instigat pe acesta din urmă să acceseze, fără drept, sistemul informatic administrat de către M.A.I. – Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate", se arată în comunicatul de presă.

 

Potrivit sursei citate, Dan Hosu ar fi "urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate cu scopul obţinerii unui procent semnificativ pentru sine din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente. În data de 26 august 2016, pentru „ajutorul” acordat, inculpatul Hosu Dan i-a oferit cu titlu gratuit inculpatului Cataramă Cătălin Marian un sejur într-un resort de pe litoralul românesc, lucru pe care acesta din urmă l-a acceptat".

 

(Sursa: realitatea.net)


Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat, luni seară, la TVR, că DNA a trimis în judecată anul acesta 800 de persoane, dintre care 600 sunt deja condamnate definitiv, în condiţiile în care există procurori care au şi peste 100 de dosare în lucru. Kovesi a spus că, pentru finalizarea mai rapidă a dosarelor, DNA are nevoie de încă 80 de poliţişti şi a arătat că, pe rolul instanţelor, se află 700 de dosare instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie.

 

„Avem procurori care au peste 100 de dosare în lucru, trebuie să lucreze în toate dosarele, avem procurori care participă la şedinţele de judecată, avem pe rolul instanţelor de judecată 700 de dosare", a spus Laura Codruţa Kovesi.

 

Procurorul şef al DNA a adăugat că pentru finalizarea mai rapidă a dosarelor, DNA mai are nevoie de 80 de poliţişti.

 

„Am solicitat suplimentarea cu un număr de 120 de poliţişti, am primit până în prezent un număr de 40 de poliţişti, a fost acea decizie a Guvernului prin care a alocat câte 40 de poliţişti DNA, DIICOT şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Noi am revenit la solicitările noastre, deci pentru a putea funcţiona aşa cum ne-am dori şi aşa cum ar trebui ca să finalizăm dosarele într-un ritm mai rapid, mai avem nevoie de încă 80 de poliţişti", a precizat Kovesi.

 

Ea arătat că a trimis o solicitare ministrului Justiţiei, iar până acum nu a primit răspuns.

 

Kovesi a mai spus că procentul de achitări în cazul dosarelor DNA se menţine la nivelul anilor trecuţi, iar zvonurile că ar exista "dosare subţiri" sunt neîntemeiate.

 

„Apropo de dosare subţiri şi nesubţiri, în acest an, noi am trimis în judecată aproape 800 de persoane, aproape 600 de persoane sunt deja condamnate definitiv, sigur, parte dintre ele, dintre dosarele acoperite în cursul anilor trecuţi, parte dintre ele încă se judecă, avem 700 de dosare pe rolul instanţelor de judecată, 500 de dosare sunt fond, 200 de dosare ale DNA sunt în căile de atac. Procentul de achitări se menţine la acelaşi nivel ca şi în anii trecuti, am auzit poveşti că dosarul e subţire, că nu e faptă, că e dosar politic, că nu există suficiente probe şi ulterior am obţinut hotărâri judecătoreşti de condamnare. Haideţi să aştepătm să vedem decizile judecătorilor. Doar judecătorul poate să ne spună dacă un dosar este solid, dacă are probe sau n-are probe", a declarat procurorul şef al DNA.

 

(Sursa: realitatea.net)


Procurorii DNA au reţinut-o, luni, pe Angela Toncescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Carpatica Asig S.A. Sibiu, dispunând punerea în mişcare a acţiunii penale pentru trei infracţiuni de cumpărare de influenţă.

 

Alături de Toncescu a fost reţinut şi Dan Hosu, la data faptelor administrator al unei societăţi comerciale, pentru trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, precum şi dare de mită

 

Dan Hosu este soţul Georgianei Hosu, procuror în cadrul Parchetului instanţei supreme, fost adjunct al procurorului şef al DIICOT.

 

În aceeaşi cauză a fost reţinut şi Ion-Sorin Tatu, administrator al unei societăţi comerciale, pentru trafic de influenţă.

 

De asemenea, procurorii anticorupţie au mai dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de inculpatul Marian Cătălin Cataramă, comisar şef de poliţie, şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR-DCCO, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: acces ilegal la un sistem informatic, fals informatic, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite şi  luare de mită.

 

În cauză ar fi vizat şi un deputat, care ar fi fost citat, luni seară, la audieri la DNA, potrivit unor surse judiciare.

 

În ordonanţele procurorilor se arată că începând cu 30 martie 2015, "inculpata Toncescu Angela, la acea dată administrator - membru în Consiliul de Administraţie al S.C Carpatica Asig S.A., a acţionat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terţe persoane aflate în cercul său relaţional, în vederea influenţării deciziilor de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale şi ale societăţii de asigurăriŢ.

 

Demersurile Angelei Toncescu ar fi fost realizate, potrivit anchetatorilor, atât pentru obţinerea avizului necesar numirii sale în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C. Carpatica Asig S.A., cât şi pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societăţii de asigurări S.C Carpatica Asig S.A.

 

„Printre persoanele care au acţionat în vederea favorizării/susţinerii intereselor inculpatei Toncescu Angela se numără inculpaţii Tatu Ion-Sorin, Hosu Dan şi o altă persoană, administratori de drept sau în fapt ai unor societăţi comerciale cu activitate în domeniul asigurărilor", arată procurorii.

 

Astfel, în perioada 30 martie 2015 - 14 martie 2016, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF, persoanele susmenţionate ar fi pretins şi primit foloase necuvenite constând în indemnizaţii lunare de la S.C. Carpatica Asig SA.

 

„Primirea banilor era mascată prin încheierea, cu societăţile administrate de inculpaţi sau interpuşi ai acestora, a unor contracte păguboase pentru societatea de asigurări, valoarea acestora ajungând în unele cazuri până la 480.000 euro fără TVA", notează procurorii.

 

Ion-Sorin Tatu şi Dan Hosu ar fi vizat influenţarea voturilor exprimate la 4 august 2015 în cadrul Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a Angelei Toncescu, în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig.

 

Cei doi ar mai fi umărit, potrivit DNA, ca Toncescu să nu fie sancţionată pentru nereguli constatate în activitatea anterioară, dar şi "să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan, a S.C. Carpatica Asig S.A., în contextul în care societatea încă din luna iulie 2015 avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă (urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro)".

 

La 3 august 2016, Dan Hosu l-ar fi instigat pe Cătălin Marian Cataram[, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi, din cadrul IGPR-DCCO, să acceseze, fără drept, sistemul informatic administrat de MAI - Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor ;i Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate.

 

"În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate cu scopul obţinerii unui procent semnificativ pentru sine din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente.  În data de 26 august 2016, pentru ajutorul acordat, inculpatul Hosu Dan i-a oferit cu titlu gratuit inculpatului Cataramă Cătălin Marian un sejur într-un resort de pe litoralul românesc, lucru pe care acesta din urmă l-a acceptat", mai scriu procurorii în ordonanţele de reţinere.

 

Toncescu, Hosu şi Tatu urmează să fie prezentaţi, luni, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

 

(Sursa: digi24.ro)


Pagina 65 din 68

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top