De luni, creștinii ortodocși încep Săptămâna Patimilor. Începând din Duminica Floriilor și până în sâmbăta dinainte de Paște, creștinii marchează Săptămâna Mare.  

Ziua Sfântului Ioan marchează marți, sfârşitul sărbătorilor de iarnă. În fiecare an, pe 7 ianuarie, este sărbătorit Sfântul Ioan Botezatorul, zi în care este cinstit pe cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în Iordan. Aproape două milioane de români îşi serbează onomastica.

Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii creștine, este sărbătorit pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun. Se spune că acesta îi ajută pe bolnavi şi pe cei care se judecă de multă vreme, iar, în această zi, persoanele certate trebuie să se împace.

Învierea Domnului reprezintă cel mai mare eveniment din istoria creștinătății, care a adus posibilitatea mântuirii şi care stă la temelia credinţei şi a Bisericii Creştine. Numim această sărbătoare „Paști” după cuvântul grecesc care înseamnă „trecere”, fiindcă aceasta este ziua în care Dumnezeu a adus la început lumea, dintru nefiinţa intru fiinţă. Fără Învierea lui Hristos lumea ar fi azi încă toată păgână, Biserica nu s-ar fi întemeiat, creştinismul nu s-ar fi răspândit şi n-ar fi fost crezut. Fără Învierea lui Hristos numele Mântuitorului s-ar fi uitat de atunci, învăţătura Lui s-ar fi pierdut, iar mântuirea oamenilor s-ar fi pierdut şi ea.

Vinerea Mare se mai numește și Vinerea Patimilor. Este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul Iisus Hristos.

Creştinii sunt astăzi în Joia Mare, ziua în care-şi amintesc de Cina cea de Taină şi de arestarea şi judecarea lui Iisus Hristos de către autorităţile religioase evreieşti.

Joia Mare este ziua în care Iisus Hristos a luat ultima cină cu cei 12 ucenici. În cadrul acestei mese, El a instituit Sfânta Liturghie, ritualul care oferă creştinului posibilitatea să se împărtăşească cu trupul şi sângele Domnului.

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Buna Vestire pe 25 martie a fiecărui an. Semnificaţia acestei sărbători este reprezentată de momentul în care Arhanghelul Gavriil a anunţat-o pe Fecioara Maria că va da naştere Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Creştinii ţin cu sfinţenie această sărbătoare având în vedere faptul că la nouă luni distanţă, Iisus Hristos se naşte. 

Nu doar biserica ortodoxă, ci şi cea catolică susţine faptul că Buna Vestire a avut loc la Nazaret. Singurul aspect care diferă este locaţia exactă în care această minune s-a întâmplat.

Sfântul Ştefan este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 27 decembrie. Conform Noului Testament, Ştefan se trăgea din Ierusalim şi avea origini iudeice. De asemenea, Sfântul Ştefan este recunoscut ca fiind primul martir creştin care a fost condamnat de către autorităţile iudaice. Iisus Hristos l-a luat sub aripa sa, să îl urmeze pretutindeni şi să ia parte la faptele şi minunile sale. Sfântul Ştefan a fost numit Arhidiacon, funcţie care prevedea ca el să îi conducă pe diaconi.

Pentru prima dată în secole, restauratorii au expus mormântul din Ierusalim în care a fost aşezat trupul lui Iisus după ce a fost crucificat.

Echipa de cercetători care s-a ocupat de restaurare a deschis pentru prima dată în sute de ani mormântul lui Iisus din Biserica Sfântului Mormânt, din Ierusalim. Restaurarea a început în urmă cu doi ani şi a costat 4 milioane de euro.

Astfel, specialiştii în conservare pot să îl analizeze pentru prima dată nişa originală de piaţă peste care ar fi stat trupul lui Iisus.

„Marmura care a acoperit mormântul a fost trasă şi am avut o surpriză uriaşă să descoperim ce materiale există aici. Va fi o analiză ştiinţifică lungă, dar în sfârşit avem ocazia să vedem structura inițială unde a fost depus trupul Mântuitorului", a spus arheologul Fredrik Hiebert pentru The Guardian.

Proiectul de restaurare, în care sunt implicaţi circa 50 de experţi, a început anul acesta după ce s-au procurat fondurile necesare de la donatori, printre care se află regele Abdullah al Iordaniei şi Mica Ertegun, văduva co-fondatorului Atlantic Records, care a dat 1,3 millioane de dolari.

Bisericile creştine care conduc în comun biserică au donat şi ele. Proiectul ar trebui să se încheie primăvara viitoare.  Pentru a nu deranja pelerinajele creştinilor, operaţiunile de restaurarea au avut loc cel mai mult noaptea. Din secolul XII, o familie de musulmani deţine cheile Bisericii, în semn de neîncredere faţă de diferenţele religioase.

Ediculul a fost reconstruit de patru ori, cel mai recent în 1810, după un incendiu.

(Sursa: Știrile Pro TV)