fbpx
 
Europarlamentarul Cătălin Ivan spune că amplasamentul este perfect, presiunile PNL pentru mutarea la Miroslava având în spate interese imobiliare n Specialiștii în aeronautică susțin însă că spitalul va fi prea aproape în situațiile în care avioanele vor rata aterizarea sau decolarea: „Au nevoie de spațiu”. Cea mai mare problemă va fi folosirea capătului de nord al pistei, utilizată în sezonul toamnă-iarnă.

 

Controversele continuă în privința amplasării Spitalului Regional de Urgență (SRU) la Moara de Vânt, cel puțin până pe 30 octombrie, data anunțată pentru desemnarea finală ce va fi comunicată de Guvern.

 

Se așteaptă un aviz de specialitate din partea Autorității Aeronautice Civile din România (AARC), reprezentanții Primăriei Iași declarând însă că există un acord de principiu pentru noua construcție. Însă experții din Operaționalul Aeroportului Iași afirmă că noul spital, cu mii de angajați și pacienți, cu heliport și o suprasolicitare a traficului rutier în zonă, va duce la stoparea dezvoltării porții aeriene a orașului. „Principala problemă este restricția pentru aeronavele care ar urma să folosească la decolare și aterizare capătul nordic al pistei”, explică Dan Tofan, de la Operaționalul Aeroportului.

 

Ivan: „Presiuni imobiliare la Miroslava”

Un important politician local susține că o clădire de 9-10 etaje nu ar fi nici o problemă în lateralul pistei, la 1,5 km de aceasta. Europarlamentarul Cătălin Ivan spune că, în conformitate cu legislația în domeniu, locația este potrivită din mai multe puncte de vedere. “Sunt 120 de ha ale Primăriei și instituția poate hotărî amplasarea SRU în diferite variante, astfel încât să existe acces din toate părțile, inclusiv de pe șoseaua mică. În plus, se va face șoseaua de centură ce va lega drumul european care duce spre Târgu Frumos de acea zonă. La un astfel de spital vor lucra 2.000-3.000 de oameni ce vor veni la muncă. Una este să vină acolo, alta să meargă 15 km până la Miroslava. Până la urmă, este vorba despre un spital regional, este normal să fie într-un oraș, nu pe câmp, la câțiva kilometri”, ne-a explicat Cătălin Ivan.

 

Europarlamentarul Cătălin Ivan: „Amplasamentul la Moara de Vânt este perfect. Și ministrul Sănătății a fost încântat”

Acesta susține că a consultat legislația aeronautică și, după toate calculele, pe terenul de pe Moara de Vânt se poate construi cu regim de înălțime de 10 etaje. “Știu că este presiunea PNL pentru cealaltă locație, de la Miroslava. L-au împiedicat și pe ministrul Sănătății să ia acum o decizie. Este un lobby foarte agresiv pentru că acolo sunt interese imobiliare”, mai spune Ivan.

 

Ce spune Aeroportul

Reprezentanții Operaționalului de la Aeroportul Iași spun că nu doar înălțimea este factorul luat în calcul în cazul unui aviz.  “Este empirică interpretarea acelui regim de înălțime. Calculele sunt foarte sofisticate și nici măcar nu le putem face noi. Toată operarea avioanelor se face după date exacte. Se face studiu de obstacolare în acest caz și valorile se încarcă în niște programe speciale care dau procedura de zbor. Abia acele programe pot spune ce împiedică și cum”,  ne-a explicat Dan Tofan.

Dar riscul acelui amplasament nu este dat doar de apropierea de pistă, ci de apropierea de culoarul de zbor. “Amplasarea spitalului acolo, față de culoar, este la maxim 1 km, deci mai aproape decât apropierea fizică de pistă. Calculul se face așa: avioanele vin la aterizare pe o pantă de 3 %. Cum se traduce asta? La 1 km de capătul pistei ele sunt la înălțimea de 30 de m și culoarul aerian trebuie să fie liber, chiar dacă în plan lateral. Sunt calcule foarte exacte, nu le pot detalia”, a mai spus Dan Tofan. Acesta mai spune că și mijloacele de radionavigație pot fi influențate și legislația are astfel de prevederi. “Ce facem cu activitatea de heliport care va fi la spital?”

 

Marius Bodea, directorul Aeroportului, spune că SRU la Moara de Vânt implică trei riscuri: restricții în timpul construcției spitalului, impuse de zboruri, retristricții în zona de protecție după terminarea construcției și îngreunarea traficului rutier pe ruta Iași-Aeroport.

Primul risc se referă la macarelele care vor construi clădirea: „Vor fi întreruperi ale lucrărilor, macarelele nu vor avea voie să se miște în anumite momente, aceleași probleme le-am avut și noi la construirea Terminalului 3”, explică Marius Bodea.

 

„Dacă va fi dat avizul AACR, va fi cu restricționarea drastică a operării pe aeroport pe zona de nord. Rămânem aproape descoperiți acolo. Nu ne opunem SRU, chiar este o investiție excepțională. Dar dacă îl vor face aici, strâng de gât aeroportul, o altă investiție importantă”. Dan Tofan, Operațional Aeroportul Iași.

 

El a precizat că în 4-5 ani pista de 2.400 m va fi extinsă la 3.000 de metri. „Toate calculele trebuie făcute la acest parametru, se schimbă traseele, se schimbă procedurile de aterizare și decolare, ceea ce este valabil acum nu va mai fi valabil atunci”, mai spune Bodea.

 

Zonarea protecțiilor în jurul pistei arată că amplasementul spitalului poate fi un incovenient pentru avioane atunci când vor coti din culoarul de zbor din capătul nordic al pistei

Heliportul de la viitorul spital va fi de asemenea supus restricțiilor. Elicopterul SMURD va avea timpi de așteptare, afectând intervențiile de urgență.

 

Directorul Aeroportului spune că în 2017 se va ajunge la 60 de mișcări pe zi (avioane care sosesc sau pleacă), o creștere substanțială de la 36 de plecări în prezent. „În intervalul 6 dimineața – 1 noaptea vor zbura avioane din sfert în sfert de oră. Vor fi foarte multe restricții în zona de protecție în tot acest timp”, afirmă Marius Bodea, referindu-se la faptul că elicopterul SMURD va fi ghidat de turnul de control al Aeroportului.
Un alt risc îl reprezintă iluminatul Spitalului Regional, care ar putea confuziona piloții de avioane, existând și în această privință restricții aeronautice. 

 

Citește și Gafița, clientelismul din Primărie pe cele mai înalte culmi: cum să faci din pat 40.000 de lei în două luni

 

Expertul Dan Tofan afirmă că zonele laterale, SRU urmând a fi plasat la 1,5 km de pistă, sunt foarte importante în situațiile în care un avion ratează decolarea sau aterizarea: „În aceste situații există o procedură de urgență, cu devierea avionului spre una din zonele laterală de restricție”.

 

Lui Marius Bodea îi este cel mai frică de aglomerarea traficului rutier:  „Chiar și-acum sunt momente în timpul zilei când se formează coloane pe drumul de acces. Dacă se adaugă miile de angajați, pacienți și vizitatori de la spital, traficul va fi sugrumat. Chiar dacă se face o nouă șosea, cea de pe Moara de Vânt va rămâne aglomerată”. Părerea sa este că noua investiție, Spitalul Regional, ar putea bloca dezvoltarea aeroportului în perioada următoare.


Garniturile:

PNL: Bodea, Alexe, Minciună, Brătescu, Muraru (deputaţi) şi Bulgaru, Oprea (senatori).

PSD: Cihodaru, Gavrilă, Boca, Iacoban, Cîtea (deputaţi) şi Constantinescu, Lupu (senatori).

 

Sunt listele care vor pleca la Bucureşti. Remarc că Stanciu e OUT deocamdată (cum era, Moscova nu crede în lacrimi?, nici Chirica). Dar vor fi scandaluri, au şi început la PNL. Bucureştiul va decide în ambele partide, dacă nu se înţeleg local.

La PNL, locul 5 la deputaţi e neeligibil în proporţie de 90%, Muraru va vrea mai sus. Numirea lui Bulgaru se vrea un fel de recompensare a celui mai reprezentativ membru al fostului PDL? Bulgaru, un mic combinator trimis în judecată pentru o presupusă faptă de corupţie?!

Boca e un infractor gen Sechelariu, Cîtea un agramat bun cel mult de primar într-o comună mai răsărită, dr. Cihodaru o bizarerie, Iacoban un comunist sinistru, corupt moral până în măduva oaselor.

 

Dacă faci media, lista PNL e un pic mai sus cu IQ-ul. Cred că în ambele partide vor apărea surprize, altfel e jale. Ne-am întors în anii 2000. Iaşi, Dubaiul Estului, e singurul oraş secundar din România fără un parc industrial, iar corupţia din sistemul public înghite anual câteva zeci de milioane de euro, sub forma cheltuielilor fictive şi a firmelor-căpușă.

 

Criza de lideri continuă, iar Bucureştiului nu-i va păsa de Iaşi, neavând niciun interes să ne ajute, ci dimpotrivă, să ne îngroape. Cu Bulgaru, Cihodaru şi Boca, Iaşul primeşte foame şi circ. Poate puţin ridicol, dar serios, ei trebuie să aibă viziune, autoritatea neîndoielnică pe care ţi-o dă o meritocraţie, responsabilitate. În schimb, aceşti oameni se vor reprezenta doar pe ei înşişi, singurele planuri pe care le au în cap sunt cele personale: ceva bani, statut, un pic de contracte cu statul prin interpuşi, dar în primul rând un imens confort personal.

 

Nu descopăr apă caldă, dar blazarea face inutil efortul financiar al alegerilor democratice. Dacă nu ne ajută, de ce să ne mai obosim până la secţiile de vot? Nici măcar nu mai e vorba de corupţie şi etatism agresiv, ci de mediocritate la scară istorică. Pe proiectele mari, Iaşul e repetent, Aeroportul fiind exemplul ironic că se poate altfel.

 

Un sondaj intern PNL arată aşa în Iaşi: PSD 48%, PNL 25%, ALDE şi USR câte 6%. PSD are televiziunile cu cea mai mare audienţă şi o perseverenţă de admirat în expunerea mediatică la nivel local. PSD e peste tot, iar PNL fără Cioloș n-are nicio şansă. Dar nu partidele contau, era importantă calitatea. Dacă nu mai apar figuri noi, nu se merită mers la vot.

 

UPDATE

Deja au apărut primele reacții. La PNL se discută o variantă trăsnet la Senat: Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății. Oficial, acesta nu este interesat să candideze, însă în interiorul PNL există certitudinea că el este cel care va deschide lista la Iași.


Membrii Colegiului Director Județean al PNL Iași au votat pentru lista Camerei Deputaților și Senat

 

La ședința Colegiului Director Județean al PNL Iași de vineri, 7 octombrie, în cadrul căreia au participat membrii Biroului Politic Județean Interimar al PNL Iași, președinții organizațiilor locale și candidații înscriși în cursa pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, s-au discutat aspecte privind pregătirea precampaniei și campaniei alegerilor parlamentare. De asemenea, Colegiul Director Județean al PNL Iași a avut rolul de a oferi un vot pentru două locuri pe lista candidaților la Senat, dar și pentru cinci locuri pentru cei aflați în cursa pentru Camerei Deputaților.

 

Fiecare candidat și-a prezentat în fața membrilor Colegiului Director Județean al PNL Iași proiectele politice, proiectele personale, dar și ceea ce își propun pentru un viitor mandat de deputat și senator. Imediat după aceste prezentări, a urmat momentul alegerii pentru un loc eligibil pe lista Camerei Deputaților și Senat.

 

Urmare a acestui vot din partea Colegiului Director Județean Iași, Dumitru Oprea și Liviu Bulgaru s-au calificat ca și candidați pentru Senat, iar domnii Costel Alexe, Marius Bodea, Liviu Brătescu, Daniel Minciună și Alexandru Muraru pentru lista Camerei Deputaților.

 

La Senat, lista ar putea fi deschisă de ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, afirmă „Ziarul de Iași”. Pe locul al doilea, ultimul eligibil, ar urma să fie plasat Dumitru Oprea, Liviu Bulgaru neavând astfel prea multe şanse de a deveni parlamentar, în pofida susţinerii filialelor din mediul rural.

 

Din cele 150 de voturi exprimate, un număr de 46 au fost anulate. Alegătorii au putut opta pentru mai mulţi candidaţi. Aceştia au fost împărţiţi şi în funcţie de opţiunea de candidatură din partea organi­zaţiilor rurale sau a celei municipale.

„Filiala Județeană a PNL Iași respectă dreptul tuturor membrilor conform Statutului PNL, iar această procedură de vot care a avut loc în cadrul Colegiului Director Județean al PNL Iași demonstrează încă o dată transparența alegerilor interne în cadrul filialei județene”, se arată într-un comunicat al PNL Iași.


Liberalii ieșeni sepregătesc de alegeri . Ei vor prezenta astăzi, lista cu propunerile de candidaturi la Parlament. Decizia finală va fi luată de conducerea centrală a Partidului National Liberal.

 

Comitetul Director Judeţean al PNL Iași se va întruni astăzi pentru a decide numele celor care vor ocupa poziţiile considerate eligibile, șapte după cum estimează liberalii, respectiv primele 5 locuri de pe lista de candidaţi la Camera Deputaţilor şi primele 2 locuri de pe lista pentru Senat.

 

 

 

Fiecare candidat de pe locurile eligibile va fi avea de analizat și soluționat una dintre problemele majore ale Iaşului. Înscris în cursa internă pentru obţinerea unui loc pe listele de deputați, Marius Bodea, directorul Aeroportului, a precizat că va aborda proiectele din domeniul transporturilor. Șefii locali ai PNL au precizat că vor să dea într-un eventual guvern liberal cel puţin un ministru.

 

(Sursa: Iași TV Life)


În proporție de 99%, listele de candidați pentru alegerile parlamentare au fost finalizate în filiala ieșeană a PNL. Foarte multe nume noi nu sunt, însă se poate vorbi despre o ușoară primenire a listei dacă ne referim la faptul că pe locurile eligibile apar și persoane care, până acum, n-au avut experiența parlamentară.

 

Astfel, la Camera Deputaților, pe locuri eligibile îi găsim pe Marius Bodea, președinte CA la Aeroportul Iași și fost președinte al filialei județene a PNL; pe Costel Alexe, tânăr deputat cu o ascensiune rapidă în structurile de conducere ale partidului; Alex Muraru, tânăr liberal cu activitate vizibilă în partid dar și administrație (a condus Institutul Național al Patrimoniului o perioadă scurtă de timp), având o relație directă cu președinția, prin fratele său geamăn care este consilier al lui Klaus Iohannis; și, nu în ultimul rând, pe Daniel Minciună, fost șef al Direcției Județene de Drumuri unde s-a remarcat drept un om muncitor și un bun profesionist. Actualmente, Minciună este consilier județean.

 

La Senat, locul 2 eligibil este rezervat lui Dumitru Oprea. Fost rector al Universității „Al. I. Cuza”, profesorul Oprea „s-a însurat” de mandate bune cu fotoliul de senator. Ultimul sondaj privind activitatea parlamentarilor român l-a situat pe liberalul ieșean în fruntea celor mai activi senatori, cu cele mai multe luări de cuvânt în plenul camerei,

La Senat, liberalii ieșeni au și o surpriză pe care nici ei nu o cunosc deocamdată. Pentru locul 1 se caută o „bombă” cum se spune limbaj parlamentar, care să tragă lista de candidați. Inițial, a fost avansat numele dr. GrigoreTinică, șeful Institutului de Cardiologie, dar acesta a refuzat candidatura.

 

Surse din partid ne-au declarat că în momentul de față se caută un alt nume, dar, varianta plauzibilă ar putea fi candidatura USR pe listele PNL, locul I urmând a fi rezervat lui Andrei Postolache. USR are mari probleme în adunarea semnăturilor. Numărul de 200.000 de semnături este foarte mare pentru un partid nou și există deja un acord la nivel informal privind colaborarea dintre liberali și partidul lui Nicușor Dan.

 

Postolache declară categoric că nu va deschide lista PNL la Senat indiferent dacă USR nu reușește să strângă cele 200.000 de semnături necesare înscrierii în alegeri.


De astăzi, 1 octombrie 2016, au devenit operabile două noi zboruri interne, Iași-Cluj-Napoca, respectiv Iași-Timișoara. Cele două zboruri sunt efectuate zilnic de compania Blue Air şi vor avea câte trei, respectiv patru frecvențe pe săptămână.             

 

Anunţul a fost făcut în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Aeroportul Internaţional Iaşi, în noul terminal. Lansarea celor două rute noi a fost marcată simbolic prin tradiţionalul „botez” al aeronavei  prin arcul de apă, la momentul aterizării (zborul Iași-Timișoara-Cluj-Napoca-Iași), în prezenţa jurnaliştilor, urmat de discursurile invitaţilor şi o serie de momente artistice specifice folclorului românesc, iar la finalul evenimentului s-a tăiat tortului tematic.

 

Introducerea noilor zboruri spre Cluj-Napoca şi Timișioara face parte din strategia de dezvoltare a portofoliului de rute al Aeroportului Iaşi, fiind vorba de o premieră în ultimii 25 de ani, până în prezent singura conexiune internă a Iaşului fiind cu Bucureştiul.                 

 

 

Marius BODEA, Preşedintele C.A., Aeroportul Internaţional Iaşi: „Astăzi este un moment istoric pentru Iași și pentru întreaga regiune de Nord-Est. Pentru prima dată reuşim să conectăm Iaşul de Vestul ţării, cu două centre importante, Cluj şi Timișoara, fiind şi prima oară când un operator aerian, respectiv Blue Air, a înţeles că există o nevoie cu adevărat mare să lege nu doar capitala României de principalele oraşe, ci şi oraşele de provincie între ele - Cluj-Napoca, Timișoara şi Iaşi, sunt convins că, odată intrate în operare, aceste rute vor aduce prosperitate regiunii noastre, făcând posibil schimbul comercial între regiunile astfel legate. În plus, pasagerii vor avea ocazia să călătorească fie în interes personal, turistic sau în interes de serviciu, iar toate acestea vor genera un bulgăre de dezvoltare care treptat va ajuta Iaşul şi zona nostra să dezvolte mai uşor, iar oamenii să trăiască mai bine. Conectivitatea şi mobilitatea reprezintă cheia dezvoltării. Deschiderea celor două noi rute interne reprezintă, din punctul meu de vedere, una dintre cel mai mari reuşite ale Aeroportului Iaşi din ultimii ani. Bineînţeles, aceasta realizare, esenţială pentru evoluţia aeroportului, dar şi pentru dezvoltarea şi ieşirea din izolare a zonei noastre, nu ar fi fost posibilă fără deschiderea şi susţinerea oferite de partenerul nostru Blue Air”.

 

 

Tudor CONSTANTINESCU, Director Comercial Compania Blue Air: „Acum un an lansam cursa București-Iași, care pentru noi era Mica Unire, şi iată că în mai puţin de 12 luni am ajuns la Marea Unire. Practic, provinciile istorice ale României - Moldova, Ardealul şi Banatul - sunt unite pe calea aerului, printr-un zbor de calitate, operat cu o frecvenţă zilnică. În decursul anului 2016, Blue Air a devenit cea mai mare companie românească, este cel mai mare operator din zona Moldovei, ceea ce ne înseamnă o responsabilitate şi mai mare pentru noi. Prin aceste zboruri, oferim suport pentru mediul de afaceri, mediul cultural şi cel academic. Şi, evident, conectivitatea cu vestul ţării, prin Cluj şi Timişoara, este o şansă în plus pentru dezvoltarea economică a Moldovei. La Iaşi, în momentul de faţă, avem alocate trei aeronave, peste o sută de locuri de muncă şi intenţionăm să delocalizăm şi activitatea de call-center de la Bucureşti către Iaşi, prin crearea a 30 de posturi adiţionale. Ne bucurăm că parteneriatul Blue Air cu Aeroportul Iaşi este într-o continuă dezvoltare.”

 

Marian PETRESCU, Director Compania Continental Iaşi: „Apreciez eforturile celor care depun eforturi foarte vizibile pentru ceea ce înseamnă conectivitatea Iaşului. Nimic nu se poate face dacă nu există o conectivitate cât mai rapidă şi care să ne dea posibilitatea să călătorim dintr-o zonă a Moldovei către oraşe importante ale Europei, iar de astăzi şi spre oraşe importante din ţară, cum sunt Clujul şi Timişoara. Pentru mediul de business din Iaşi şi cel academic, cu precădere, dar şi pe partea de turism, aceste noi curse care s-au deschis astăzi vor aduce plus valoare, iar asta înseamnă progres.”

 

 

Orarul de zbor valabil pentru perioada 30.10.2016 - 25.03.2017 este următorul:

 

IAȘI-TIMIȘOARA: luni, miercuri, vineri, duminică

IAS 07:30 – 08:40 TSR

TSR 09:10 - 09:50 CLJ

CLJ 10:20 - 11:15 IAS

 

IAȘI-CLUJ-Napoca: marți, joi, sâmbătă

IAS 07:30 - 08:25 CLJ

CLJ 08:55 - 09:35 TSR

TSR 10:05 - 11:15 IAS

 

Biletele de avion sunt disponibile la tarife începând de la 89 RON (preţ pe segment de zbor, TVA şi taxe incluse, locuri limitate), preţ ce include gratuit un bagaj de mână şi un bagaj de cală. În timpul zborului, pasagerii vor primi gratuit şi un sandwich.           

 

 

În acest moment, numărul curselor interne de la Aeroportul Iaşi, cu Blue Air, a ajuns la trei, urmând ca din vara anului viitor aceeaşi companie să deservească şi ruta Iași-Constanța. Pe lângă zborurile interne, Blue Air operează curse externe, de la Iaşi, spre: PARIS (Beauvais), LONDRA (Luton), ROMA (Fiumicino), BARCELONA, BRUXELLES şi KOLN (Bonn). În plus,  via Bucureşti, pasagerii se vor putea conecta direct la cele peste 33 de destinaţii internaţionale operate de Blue Air.

 

Numărul total al curselor externe de la Aeroportul Iaşi, a ajuns la 18, toate fiind operate de patru companii diferite.

 

Informații suplimentare privind orarul de zbor (inclusiv pentru cel valabil până pe data de 29 octombrie 2016) pot fi găsite pe site-ul companiei Blue Air: www.blueairweb.com, dar și pe site-ul Aeroportului Iași: www.aeroport.ro


Aeroportul Internaţional Iaşi continuă cu succes planurile privind conectivitatea oraşului şi a regiunii de Nord-Est cu noi centre importante din Europa. Infrastructura modernă a devenit tot mai atractivă pentru companiile partenere, iar legătura directă cu cât mai multe destinaţii este esenţială pentru dezvoltarea economică a întregii regiunii.

 

Astfel, începând cu luna iunie 2017 ieşenii vor avea ocazia să călătorească spre două noi destinaţii europene: BERLIN şi VALENCIA, ambele curse fiind operate de compania Blue Air. Primul zbor Iași-Berlin este programat pentru data de 1 iunie 2017, cu trei frecvențe pe săptămână, iar cursa Iași-Valencia va deveni operabilă începând cu 4 iunie 2017, având două frecvenţe săptămânale:

IAȘI (IAS) – BERLIN (TXL): Marti, Joi, Duminică

IAȘI (IAS) – VALENCIA (VLC): Miercuri, Duminică

Spre Germania şi Spania, direct din Iaşi, compania Blue Air operează deja curse directe spre Koln, respectiv Barcelona. Odată cu introducerea celor două rute noi de anul viitor, numărul zborurilor externe directe de la Aeroportul Iaşi a ajuns la 18.

 

 

Gheorghe RĂCARU, Director General Blue Air: „Blue Air, cea mai mare companie aeriană românească, lansează astăzi două noi rute directe din Iaşi către Berlin şi Valencia. Biletele de avion, pe aceste rute, sunt deja disponibile la preţuri începând de la 29.99 euro (preţ pe segment de zbor, taxe incluse, locuri limitate). Ieşenii vor putea descoperi Berlinul, oraşul artelor şi al muzeelor, şi Valencia, oraş luminos, scăldat de soarele mediteranean.”

 

 

Marius BODEA, Preşedintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi: „După Koln şi Munchen, iată că efortul nostru de a conecta Iaşul cu capitala Germaniei devine realitate. Legătura cu cel mai puternic centru economic din Europa înseamnă o şansă în plus de dezvoltare pentru regiunea noastră, existând astfel posibiliatea că oamenii de afaceri străini să prospecteze zona şi să îşi deschidă noi afaceri aici. În plus, sunt numeroase solicitări pentru înfiinţarea rutei Iași-Berlin întrucât mulţi concetăţeni au un loc de muncă în acesta metropolă.

Şi Valencia, a doua destinaţie spre Spania, după Barcelona, este o realizare importantă pentru noi. Este o zonă turistică foarte căutată, dar şi un oraş unde locuiesc numeroase comunităţi de români din zona Moldovei. Venim, aşadar, cu rute noi ce răspund unei nevoi diferite ale comunităţii noastre. Iar dincolo de toate acestea, arătăm şi astăzi că statul român poate crea afaceri de succes, care aduc plus valoare comunităţii locale. Înfiinţarea celor două curse externe confirmă încă o dată deschiderea companiei Blue Air pentru negocieri fructuoase şi suntem extrem de încântaţi că parteneriatul Blue Air cu Aeroportul Iaşi este într-o continuă dezvoltare.

De asemenea, ţin să menţionez faptul că în această proiecţie de destinaţii pentru 2017, alături de cele pentru care purtăm în continuare negocieri, există posibilitatea ca anul viitor numărul de pasageri la Aeroportul Iaşi să ajungă la 1.500.000. Acest lucru înseamnă că realitatea „bate epopeea” nesfârşită a Master Planului General de Transport care ne insistă să ne marginalizeze în raport cu celelalte aeroporturi din ţară. De bani pentru noua infrastructura aeroportuară care să susţină eficient traficul în creştere avem nevoie acum.”

 

Compania Blue Air operează zboruri directe din Iaşi spre următoarele destinaţii: PARIS, LONDRA (Luton), ROMA (Fiumicino), BARCELONA, BRUXELLES, KOLN (Bonn), CLUJ şi TIMIŞOARA (de la 1 octombrie 2016), BERLIN (de la 1 iunie 2017), VALENCIA (din 4 iunie 2017) CONSTANȚA (din 15 iunie 2017) şi BUCUREŞTI.

În plus, via Bucureşti, pasagerii se vor putea conecta direct la cele peste 33 de destinaţii internaţionale operate de Blue Air.


Aeroportul Internaţional Iaşi găzduieşte în aceste zile un eveniment important, dedicat unui domeniu de specialitate în aviaţie. Este vorba despre workshop-ul cu tema IMPLEMENTAREA REGULAMENTULUI (UE) 139/2014. PROCESUL DE CONVERSIE A CERTIFICATULUI DE AERODROM, care se va desfăşura la IAŞI în perioada 14-15 septembrie 2016. Evenimentul este organizat de Aeroportul Iaşi, cu coordonarea Autorităţii Aeronautice Civile Române (AACR) şi sub egida Agenţiei Europene pentru Siguranţă (EASA).

 

Întâlnirea de lucru din această săptămână va cuprinde două sesiuni în care se vor dezbate teme privind Regulamentul (UE) nr.139/2014 de stabilire a cerinţelor tehnice şi a procedurilor administrative referitoare la aeroporturi, în temeiul Regulamentului (CE) nr.216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului Europei. Acest workshop va fi susţinut de specialişti de la Agenţia Europeană pentru Siguranţă, Autoritatea Aeronautică Civilă (România şi Austria), ICAO, Agenţia pentru Siguranţă şi Securitate Spania, dar şi de către specialişti de la aeroporturile regionale din ţară: Cluj, Oradea, Baia Mare, Craiova şi Iaşi.

 

În cadrul acestei întâlniri, în premieră la Iaşi, se vor face schimb de opinii şi experienţa cu ceilalţi participanţi şi se vor prezenta recomandări de bună practică menite să faciliteze tranziţia aeroporturilor la certificarea europeană, urmând etapele necesare asigurării conformării cu cerinţele stabilite. Şi-au anunţat participarea la evenimentul organizat de Aeroportul Iaşi reprezentanţi din industria aviatică din ţări precum: Germania, Austria, Spania, Ungaria, Republica Ceva, Republica Moldova, precum şi reprezentanţi ai aeroporturilor din ţară şi autorităţi romane.

 

 Marius BODEA, Preşedintele C.A. al Aeroportului Internaţional Iaşi: „Pe 14 septembrie deschidem sesiunea de lucru pentru un workshop internaţional pe care avem deosebita onoare să îl găzduim. Timp de două zile, atât noi, cât şi participanţii la acest eveniment vom avea ocazia să împărtăşim experienţe, să ne familiarizăm cu noi proceduri de lucru aplicate în aviata europeană, să interacţionăm cu specialişti din organizaţii responsabile cu securitatea şi siguranţă în acest domeniu de activitate. Este, în acelaşi timp, o oportunitate pentru Aeroportul Iaşi de a aduce la cunoştinţă celor prezenţi proiectele care au urcat Iaşul pe podiumul aeroporturilor regionale din ţară, ca model de dezvoltare şi modernizare într-un timp record, dar şi o ocazie de a ne consolida poziţia inclusiv pe piaţa europeană. Nu în ultimul rând, un astfel de eveniment, cu participare internaţională, ne ajută în stabilirea unor noi contacte benefice atât pentru Aeroportul Iaşi, cât şi pentru comunitatea ieşeana. Vor veni în aceste zile la Iaşi reprezentanţi şi specialişti romani şi străini din industria aviatică, va fi aşadar o întâlnire extrem de importantă, semn că dezvoltarea Aeroportului Iaşi depinde de acum de nivelul înalt al diplomaţiei publice”.


Şeful tună şi fulgeră de ani de zile împotriva „privaţilor” din sistemul de sănătate, iar una dintre principalele colaboratoare a semnat „pactul cu diavolul”. La trei săptămâni după ce şi-a înfiinţat firmă de asistenţă medicală, şefa SMURD Iaşi, medicul Diana Cimpoeşu, a semnat un contract pentru asigurarea de servicii medicale de urgenţă la Aeroportul Iaşi. Suma maximă pe care ar putea-o primi Cimpoeşu este de 132.000 lei. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat”, a spus doctoriţa. La auzul afacerii, „tătucul” sistemului de urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat: „Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează”.

 

Pe 26 iulie 2016, medicul-şef al al Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU-SMURD) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon“ Iaşi, Diana Cimpoeşu, a înfiinţat firma SC Urgprof SRL, cu sediul la adresa sa de domiciliu. Pe 17 august, societatea semna primul contract, cu o instituţie publică. În fix trei săptămâni a dat lovitura.

 

Contract doar pe restul lui 2016

Atribuirea a avut loc prin achiziţie directă, prin portalul SEAP, iar valoarea contractului, care se întinde doar pe durata acestui an, poate ajunge la 132.000 de lei. Potrivit actelor, pentru aceşti bani, firma şefei SMURD Iaşi trebuie să presteze 2.028 de ore de servicii de asistenţă medicală de urgenţă, cu personal specializat, respectiv medic de medicină de urgenţă. Valoarea serviciilor prestate este, potrivit contractului, de 65 de lei, fără TVA, pe medic, pe oră.
„Contractul, aşa cum este prezentat şi în SEAP (valoare şi număr de ore), ar fi acoperitor pentru întreaga perioadă rămasă până la sfârşitul anului 2016, dacă am fi nevoiţi să asigurăm extern, până atunci, serviciile medicale de urgenţă. Dar, evident, nu este cazul sau nu va fi cazul“, spune directorul Aeroportului Iaşi, Marius Bodea.

 

Temporar, dar nu se ştie cât

Reprezentanţii Aeroportului Iaşi susţin că au apelat la această variantă deoarece nu au, deocamdată, medici de urgenţă proprii la cabinetul medical din incintă, posturile fiind blocate la nivel de Consiliu Județean. În plus, amatorii nu se înghesuie, salariile fiind destul de mici, 1.200-1.300 lei pe lună. „După ce schema de personal propriu va parcurge stadiul de pregătire medicină de urgenţă şi va exista posibilitatea asigurării exclusiv de către cabinetul medical al aeroportului al serviciului de prim-ajutor, ramură a medicinii ce necesită cursuri de specializare, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, contractul nu va mai opera. Şi acum, acesta funcţionează ca un tampon. Serviciile medicale de urgenţă se asigură pentru pasagerii ce tranzitează Aeroportul Iaşi, aceasta fiind condiţie obligatorie ca acesta să fie certificat“, adaugă şeful Aeroportului Iaşi.

 

Medicul Cimpoeşu a avut motive de bucurie, dar acum are şi de ce să fie îngrijorată: a luat-o şeful „la ochi”

Suplimentare a ceea ce există

Până la ora redactării acestui material, în baza contractului au fost prestate 184 de ore, de către un cadru medical de la firma Dianei Cimpoeşu, ceea ce înseamnă o sumă de 11.960 de lei în 18 zile, adică în perioada 18 august – 5 septembrie. Rezultă că, în medie, lunar, firma şefei SMURD poate câştiga peste 20.000 de lei.

Doctorii de la Urgprof SRL asigură serviciul medical de urgenţă în perioada când nu există personal specializat al aeroportului, adică 12 ore pe zi, de la ora 19.00 la 07.00, precum şi în zilele de sâmbătă şi duminică.

 

„Nu vreau să vorbesc despre asta”

Diana Cimpoeşu a rămas surprinsă în momentul care a fost întrebată despre firma sa. Șocul a fost că s-a aflat. Aceasta s-a limitat să precizeze că a urmat exemplul altor colegi, dar a refuzat să ofere informaţii despre numărul de angajaţi şi numărul de contracte avute, spunând, totuşi, că nu deţine o ambulanţă. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat. Mulţi dintre ei fac asta de 20 de ani şi am zis că vreau să încerc şi eu. Aşa am decis să fac această firmă. Nu am vreo obligaţie legală să vă ofer informaţii despre societatea mea privată. Este ceea ce fac eu în timpul meu liber şi nu vreau să vorbesc despre asta“, a spus Diana Cimpoeşu.

Obiectul de activitate principal al firmei patronate de şefa SMURD Iaşi este “activităţi de asistenţă medicală ambulatorie şi stomatologică” şi, ca obiect secundar, „activităţi de asistenţă medicală generală”.

 

Nu vede vreo incompatibilitate

Pentru Diana Cimpoeşu faptul că firma sa prestează servicii de medicină de urgenţă, în timp ce ea este angajată în sistemul public de sănătate nu reprezintă un conflict de interese. „Eu sunt profesor universitar la UMF, şef de secţie, cred că pot presta alte activităţi în timpul liber. Mă voi interesa să văd dacă există vreun conflict de interese, dar nu cred. Firma este înfiinţată recent şi nu am avut timp să mă documentez foarte bine. Dacă apare ceva care să presupună o incompatibilitate, o voi rezolva. Nu ştiu… pot să şi renunţ la firmă. Nu cred că e ceva ilegal“, a declarat Cimpoeşu.

 

Cum se procedează în alte părţi

Surse apropiate tranzacţiei au declarat pentru 7EST că Aeroportul ar fi încercat să contracteze acest tip de servicii medicale de la spitalele de Stat, dar nu ar exista cadrul legal pentru aceasta. O arată şi contractele similare, semnate în trecut de Aeroporturile din Oradea (2008) şi Târgu Mureş (2016), ambele cu firme private. Aeroportul Otopeni are deja ceea ce îşi doreşte cel din Iaşi: un aparat propriu de angajaţi, cu 12 medici şi 12 asistenţi medicali.

La Târgu Mureş, contractul a fost încheiat pentru o lună, a fost atribuit firmei Ultratest SRL şi a avut valoarea de 9.875 de lei. Firma se obligă să asigure servicii medicale de prim-ajutor şi de urgenţă 24 de ore/zi, 7 zile din 7, cu personal calificat în medicină de prim-ajutor şi de urgenţă, dotarea punctului de lucru cu trusă de resuscitare respiratorie şi ambulatorie şi cardiocirculatorie, sursă de oxigen, medicamente de urgenţă şi defibrilator. Niciunul dintre cei patru asociaţi şi administratori de la Ultratest nu lucrează, însă, în sistemul de urgenţă. 

 

 

Raed Arafat, „trădat” din sistem

Arafat, luat prin surprindere

Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, s-a arătat mirat în momentul în care i-am cerut să comenteze faptul că firma şefei SMURD Iaşi oferă servicii de medicină de urgenţă.

„Este pentru prima dată când aud aşa ceva. Nu am ştiut până acum că doamna Cimpoeşu ar avea o asemenea firmă. Trebuie să verific şi să vorbesc cu doamna Cimpoeşu. Până nu ştiu detalii, nu pot face vreo declaraţie. Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează. Trebuie să văd dacă într-adevăr e un conflict cu ce face doamna în sistemul de urgenţe“, a spus Raed Arafat.

 

 Marius Bodea vrea să aibă proprii medici

Obligaţi să asigure medicină de urgenţă

Şeful Aeroportului Iaşi menţionează că a apelat la serviciul firmei patronate de şefa SMURD deoarece legislaţia română cere ca fiecare aeroport să aibă medic specializat în urgenţe. „Potrivit articolului 28 din Codul Aerian, administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilităţilor de ambulanţă şi prim-ajutor pentru cazuri de urgenţă şi, după caz, a celor de vamă, graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane. De asemenea, potrivit Hotărârii de Guvern privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, trebuie îndeplinite condiţii privind facilităţile de sănătate publică, asistenţă medicală, controlul veterinar şi fitosanitar“, motivează Marius Bodea necesitatea încheierii acestui contract.

 

Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Şefa SMURD: Venituri lunare de 16.500 de lei

Potrivit declaraţiei de avere din acest an, Diana Cimpoeşu deţine, împreună cu soţul, o casă de locuit de 100 de metri pătraţi, din 2001, şi un autoturism Ford Focus, cumpărat în 2015. Are un cont de economii de 9.050 de euro şi a primit anul trecut 5.000 de euro în urma decesului mamei.

A avut venituri de 198.011 lei, din care 100.395 de lei de la UMF Iaşi, 83.459 de lei de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sfântul Spiridon“ Iaşi, 7.662 de lei de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi 6.495 de lei de la SC Oftaprof SRL.

La capitolul datorii, şefa SMURD are două credite, unul de 175.000 de euro, luat în 2008, şi unul de 15.000 de euro, contractat anul trecut.


Şeful tună şi fulgeră de ani de zile împotriva „privaţilor” din sistemul de sănătate, iar una dintre principalele colaboratoare a semnat „pactul cu diavolul”. La trei săptămâni după ce şi-a înfiinţat firmă de asistenţă medicală, şefa SMURD Iaşi, medicul Diana Cimpoeşu, a semnat un contract pentru asigurarea de servicii medicale de urgenţă la Aeroportul Iaşi. Suma maximă pe care ar putea-o primi Cimpoeşu este de 132.000 lei. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat”, a spus doctoriţa. La auzul afacerii, „tătucul” sistemului de urgenţă, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat: „Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează”.

 

Pe 26 iulie 2016, medicul-şef al al Unităţii de Primiri Urgenţe (UPU-SMURD) din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Spiridon“ Iaşi, Diana Cimpoeşu, a înfiinţat firma SC Urgprof SRL, cu sediul la adresa sa de domiciliu. Pe 17 august, societatea semna primul contract, cu o instituţie publică. În fix trei săptămâni a dat lovitura.

 

Contract doar pe restul lui 2016

Atribuirea a avut loc prin achiziţie directă, prin portalul SEAP, iar valoarea contractului, care se întinde doar pe durata acestui an, poate ajunge la 132.000 de lei. Potrivit actelor, pentru aceşti bani, firma şefei SMURD Iaşi trebuie să presteze 2.028 de ore de servicii de asistenţă medicală de urgenţă, cu personal specializat, respectiv medic de medicină de urgenţă. Valoarea serviciilor prestate este, potrivit contractului, de 65 de lei, fără TVA, pe medic, pe oră.
„Contractul, aşa cum este prezentat şi în SEAP (valoare şi număr de ore), ar fi acoperitor pentru întreaga perioadă rămasă până la sfârşitul anului 2016, dacă am fi nevoiţi să asigurăm extern, până atunci, serviciile medicale de urgenţă. Dar, evident, nu este cazul sau nu va fi cazul“, spune directorul Aeroportului Iaşi, Marius Bodea.

 

Temporar, dar nu se ştie cât

Reprezentanţii Aeroportului Iaşi susţin că au apelat la această variantă deoarece nu au, deocamdată, medici de urgenţă proprii la cabinetul medical din incintă, posturile fiind blocate la nivel de Consiliu Județean. În plus, amatorii nu se înghesuie, salariile fiind destul de mici, 1.200-1.300 lei pe lună. „După ce schema de personal propriu va parcurge stadiul de pregătire medicină de urgenţă şi va exista posibilitatea asigurării exclusiv de către cabinetul medical al aeroportului al serviciului de prim-ajutor, ramură a medicinii ce necesită cursuri de specializare, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, contractul nu va mai opera. Şi acum, acesta funcţionează ca un tampon. Serviciile medicale de urgenţă se asigură pentru pasagerii ce tranzitează Aeroportul Iaşi, aceasta fiind condiţie obligatorie ca acesta să fie certificat“, adaugă şeful Aeroportului Iaşi.

 

Medicul Cimpoeşu a avut motive de bucurie, dar acum are şi de ce să fie îngrijorată: a luat-o şeful „la ochi”

Suplimentare a ceea ce există

Până la ora redactării acestui material, în baza contractului au fost prestate 184 de ore, de către un cadru medical de la firma Dianei Cimpoeşu, ceea ce înseamnă o sumă de 11.960 de lei în 18 zile, adică în perioada 18 august – 5 septembrie. Rezultă că, în medie, lunar, firma şefei SMURD poate câştiga peste 20.000 de lei.

Doctorii de la Urgprof SRL asigură serviciul medical de urgenţă în perioada când nu există personal specializat al aeroportului, adică 12 ore pe zi, de la ora 19.00 la 07.00, precum şi în zilele de sâmbătă şi duminică.

 

„Nu vreau să vorbesc despre asta”

Diana Cimpoeşu a rămas surprinsă în momentul care a fost întrebată despre firma sa. Șocul a fost că s-a aflat. Aceasta s-a limitat să precizeze că a urmat exemplul altor colegi, dar a refuzat să ofere informaţii despre numărul de angajaţi şi numărul de contracte avute, spunând, totuşi, că nu deţine o ambulanţă. „M-am uitat în jur şi am văzut că marea majoritate a colegilor medici specialişti, chiar şi şefi de clinică, au şi activitate în mediul privat. Mulţi dintre ei fac asta de 20 de ani şi am zis că vreau să încerc şi eu. Aşa am decis să fac această firmă. Nu am vreo obligaţie legală să vă ofer informaţii despre societatea mea privată. Este ceea ce fac eu în timpul meu liber şi nu vreau să vorbesc despre asta“, a spus Diana Cimpoeşu.

Obiectul de activitate principal al firmei patronate de şefa SMURD Iaşi este “activităţi de asistenţă medicală ambulatorie şi stomatologică” şi, ca obiect secundar, „activităţi de asistenţă medicală generală”.

 

Nu vede vreo incompatibilitate

Pentru Diana Cimpoeşu faptul că firma sa prestează servicii de medicină de urgenţă, în timp ce ea este angajată în sistemul public de sănătate nu reprezintă un conflict de interese. „Eu sunt profesor universitar la UMF, şef de secţie, cred că pot presta alte activităţi în timpul liber. Mă voi interesa să văd dacă există vreun conflict de interese, dar nu cred. Firma este înfiinţată recent şi nu am avut timp să mă documentez foarte bine. Dacă apare ceva care să presupună o incompatibilitate, o voi rezolva. Nu ştiu… pot să şi renunţ la firmă. Nu cred că e ceva ilegal“, a declarat Cimpoeşu.

 

Cum se procedează în alte părţi

Surse apropiate tranzacţiei au declarat pentru 7EST că Aeroportul ar fi încercat să contracteze acest tip de servicii medicale de la spitalele de Stat, dar nu ar exista cadrul legal pentru aceasta. O arată şi contractele similare, semnate în trecut de Aeroporturile din Oradea (2008) şi Târgu Mureş (2016), ambele cu firme private. Aeroportul Otopeni are deja ceea ce îşi doreşte cel din Iaşi: un aparat propriu de angajaţi, cu 12 medici şi 12 asistenţi medicali.

La Târgu Mureş, contractul a fost încheiat pentru o lună, a fost atribuit firmei Ultratest SRL şi a avut valoarea de 9.875 de lei. Firma se obligă să asigure servicii medicale de prim-ajutor şi de urgenţă 24 de ore/zi, 7 zile din 7, cu personal calificat în medicină de prim-ajutor şi de urgenţă, dotarea punctului de lucru cu trusă de resuscitare respiratorie şi ambulatorie şi cardiocirculatorie, sursă de oxigen, medicamente de urgenţă şi defibrilator. Niciunul dintre cei patru asociaţi şi administratori de la Ultratest nu lucrează, însă, în sistemul de urgenţă. 

 

 

Raed Arafat, „trădat” din sistem

Arafat, luat prin surprindere

Secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, s-a arătat mirat în momentul în care i-am cerut să comenteze faptul că firma şefei SMURD Iaşi oferă servicii de medicină de urgenţă.

„Este pentru prima dată când aud aşa ceva. Nu am ştiut până acum că doamna Cimpoeşu ar avea o asemenea firmă. Trebuie să verific şi să vorbesc cu doamna Cimpoeşu. Până nu ştiu detalii, nu pot face vreo declaraţie. Nimeni nu poate să facă ceva care să concureze sistemul în care lucrează. Trebuie să văd dacă într-adevăr e un conflict cu ce face doamna în sistemul de urgenţe“, a spus Raed Arafat.

 

 Marius Bodea vrea să aibă proprii medici

Obligaţi să asigure medicină de urgenţă

Şeful Aeroportului Iaşi menţionează că a apelat la serviciul firmei patronate de şefa SMURD deoarece legislaţia română cere ca fiecare aeroport să aibă medic specializat în urgenţe. „Potrivit articolului 28 din Codul Aerian, administratorii aeroporturilor civile vor asigura şi existenţa facilităţilor de ambulanţă şi prim-ajutor pentru cazuri de urgenţă şi, după caz, a celor de vamă, graniţă, fitosanitare, sanitar-veterinare şi sanitar-umane. De asemenea, potrivit Hotărârii de Guvern privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, trebuie îndeplinite condiţii privind facilităţile de sănătate publică, asistenţă medicală, controlul veterinar şi fitosanitar“, motivează Marius Bodea necesitatea încheierii acestui contract.

 

Citește și EXCLUSIV. Directorul de la Cadastru face afaceri cu statul în numele bunicii

 

Şefa SMURD: Venituri lunare de 16.500 de lei

Potrivit declaraţiei de avere din acest an, Diana Cimpoeşu deţine, împreună cu soţul, o casă de locuit de 100 de metri pătraţi, din 2001, şi un autoturism Ford Focus, cumpărat în 2015. Are un cont de economii de 9.050 de euro şi a primit anul trecut 5.000 de euro în urma decesului mamei.

A avut venituri de 198.011 lei, din care 100.395 de lei de la UMF Iaşi, 83.459 de lei de la Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sfântul Spiridon“ Iaşi, 7.662 de lei de la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti şi 6.495 de lei de la SC Oftaprof SRL.

La capitolul datorii, şefa SMURD are două credite, unul de 175.000 de euro, luat în 2008, şi unul de 15.000 de euro, contractat anul trecut.


Pagina 58 din 59

Arhiva ReporterIS

« Aprilie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30