O femeie româncă, în vârstă de 45 de ani, rezidentă în Bologna, l-a înjunghiat pe partenerul ei de viață în piept.

Prima bătaie a căzut ca trăsnetul, în 2006: „Perioadele de agresivitate alternau cu perioade de calm, nici nu mai știam ce să cred”. După divorț, femeia a schimbat de 20 de ori yala de la ușă. Bătăi, amenințări și intimidări ani în șir asupra unei femei. După divorț, teroarea asupra femeii a ajuns la cote de neimaginat. Degeaba a depus plângeri cu zecile la Poliție și Parchet sau a cerut ordine de restricție. S-a ascuns cu fiica la rude și prieteni, câte o lună, de frica lui. A obținut trei ordine de restricție pe care fostul soț le-a încălcat sistematic și fără consecințe, deși legea spune că era pasibil de închisoare. „Mă șantajează și cu o înregistrare în care facem sex și spune că mă afișează dezbrăcată în tot orașul”, afirmă victima. Din cauza agresiunilor verbale și emoționale, copilul are probleme de concentrare la școală. Un caz care dovedește că sistemul legal dedicat protecției unei astfel de persoane – Poliție, Parchet, instanță – a eșuat.

O femeie din Iași își povestește anii de coșmar în care a mâncat bătaie de la soțul extrem de agresiv. Îl cheamă Dănuț Cazacu, este șofer pe un maxi-taxi care face curse pe ruta Iași-Scânteia și are conexiuni în lumea interlopă.

Prima bătaie a căzut ca trăsnetul, în 2006: „Perioadele de agresivitate alternau cu perioade de calm, nici nu mai știam ce să cred”. După divorț, femeia a schimbat de 20 de ori yala de la ușă. Bătăi, amenințări și intimidări ani în șir asupra unei femei. După divorț, teroarea asupra femeii a ajuns la cote de neimaginat. Degeaba a depus plângeri cu zecile la Poliție și Parchet sau a cerut ordine de restricție. S-a ascuns cu fiica la rude și prieteni, câte o lună, de frica lui. A obținut trei ordine de restricție pe care fostul soț le-a încălcat sistematic și fără consecințe, deși legea spune că era pasibil de închisoare. „Mă șantajează și cu o înregistrare în care facem sex și spune că mă afișează dezbrăcată în tot orașul”, afirmă victima. Din cauza agresiunilor verbale și emoționale, copilul are probleme de concentrare la școală. Un caz care dovedește că sistemul legal dedicat protecției unei astfel de persoane – Poliție, Parchet, instanță – a eșuat.

O femeie din Iași își povestește anii de coșmar în care a mâncat bătaie de la soțul extrem de agresiv. Îl cheamă Dănuț Cazacu, este șofer pe un maxi-taxi care face curse pe ruta Iași-Scânteia și are conexiuni în lumea interlopă.

Orbite de o tentație festivistă, autoritățile din Iași au pus fără o analiză serioasă, la dispoziția unor aventurieri, autobuze ale Companiei de Transport Public. „Caravana Unirii” este formată din trei autobuze ale Companiei de Transport Public Iași care străbat ţara în lung şi lat în cadrul unui eveniment dedicat Centenarului. Un martor al evenimentului povestește scene incredibile despre persoanele care fac parte din această caravană. Participanții pur și simplu se milogesc să fie primiți să doarmă undeva. Au avut loc beții și certuri, ajungându-se la amenințări cu moartea. „Nu am primit bani pentru organizarea marșului, sunt banii participanților sau amabilitatea gazdelor care ne primesc”, spun organizatorii. Mijloacele de transport sunt muzee pe roți care ar trebui să fie vizitate de către locuitorii orașelor pe unde trec. În realitate, sunt depozite de bagaje, ascunse prin parcări sau la periferia orașelor.

Un jurnalist din Iași care a participat la Marșul Centenarului, dar și la Caravana Unirii, evenimente ce se desfășoară în același timp, pe același traseu, povestește că a asistat la scene incredibil de ridicole și i-a fost jenă de ceea ce a văzut că fac cei plecați din Iași.

Orbite de o tentație festivistă, autoritățile din Iași au pus fără o analiză serioasă, la dispoziția unor aventurieri, autobuze ale Companiei de Transport Public. „Caravana Unirii” este formată din trei autobuze ale Companiei de Transport Public Iași care străbat ţara în lung şi lat în cadrul unui eveniment dedicat Centenarului. Un martor al evenimentului povestește scene incredibile despre persoanele care fac parte din această caravană. Participanții pur și simplu se milogesc să fie primiți să doarmă undeva. Au avut loc beții și certuri, ajungându-se la amenințări cu moartea. „Nu am primit bani pentru organizarea marșului, sunt banii participanților sau amabilitatea gazdelor care ne primesc”, spun organizatorii. Mijloacele de transport sunt muzee pe roți care ar trebui să fie vizitate de către locuitorii orașelor pe unde trec. În realitate, sunt depozite de bagaje, ascunse prin parcări sau la periferia orașelor.

Un jurnalist din Iași care a participat la Marșul Centenarului, dar și la Caravana Unirii, evenimente ce se desfășoară în același timp, pe același traseu, povestește că a asistat la scene incredibil de ridicole și i-a fost jenă de ceea ce a văzut că fac cei plecați din Iași.

De multe ori, lipsa de educaţie şi pasivitatea autorităţilor permit ca în mediul rural să se formeze adevărate grupări de crimă organizată, sătenii fiind îngroziţi de violenţa acestora. Mai mulţi tineri din Mogoşeşti fură, distrug, bat şi ameninţă lumea fără să poată fi opriţi. Mulţi dintre ei au stat la puşcărie, dar au fost eliberaţi condiţionat şi au luat-o de la capăt. În acest caz, Poliţia din comună eşuează în încercarea de a preveni/stopa infracţiunile şi a asigura liniştea cetăţenilor. În timp ce portalul instanţelor duduie de dosarele penale ale agresorilor, şeful de post se rezumă să declare că „actele de violenţă au venit pe fondul consumului de alcool”. În acest timp, unul dintre liderii bandelor, eliberat condiţionat în octombrie 2017, a comis o nouă infracţiune zilele trecute, dar în cazul său nu s-a propus arestarea preventivă.  

O familie din comuna Mogoşeşti se plânge de faptul că membrii ei sunt nevoiţi de ani de zile să trăiască mai rău ca în Vestul Sălbatic. Cei din familia Cîrlig acuză că sunt pur şi simplu vânaţi de alte două familii din sat. Numărul violenţelor la careu a fost supuşi este de ordinul zecilor, iar în ciuda plângerilor nenumărate depuse la Poliţia din comună, şeful de post Marius Jitaru nu face nimic pentru a stopa violenţele.

De multe ori, lipsa de educaţie şi pasivitatea autorităţilor permit ca în mediul rural să se formeze adevărate grupări de crimă organizată, sătenii fiind îngroziţi de violenţa acestora. Mai mulţi tineri din Mogoşeşti fură, distrug, bat şi ameninţă lumea fără să poată fi opriţi. Mulţi dintre ei au stat la puşcărie, dar au fost eliberaţi condiţionat şi au luat-o de la capăt. În acest caz, Poliţia din comună eşuează în încercarea de a preveni/stopa infracţiunile şi a asigura liniştea cetăţenilor. În timp ce portalul instanţelor duduie de dosarele penale ale agresorilor, şeful de post se rezumă să declare că „actele de violenţă au venit pe fondul consumului de alcool”. În acest timp, unul dintre liderii bandelor, eliberat condiţionat în octombrie 2017, a comis o nouă infracţiune zilele trecute, dar în cazul său nu s-a propus arestarea preventivă.  

O familie din comuna Mogoşeşti se plânge de faptul că membrii ei sunt nevoiţi de ani de zile să trăiască mai rău ca în Vestul Sălbatic. Cei din familia Cîrlig acuză că sunt pur şi simplu vânaţi de alte două familii din sat. Numărul violenţelor la careu a fost supuşi este de ordinul zecilor, iar în ciuda plângerilor nenumărate depuse la Poliţia din comună, şeful de post Marius Jitaru nu face nimic pentru a stopa violenţele.

În cărţi pentru preluarea conducerii trupei au fost patru membri sau foşti membri n Până la urmă, trupa are un regizor, dar acesta se află în conflict cu un alt membru care dorea postul n Tabăra „contra” reproşează faptul că alesul ar fi un apropiat al lui Gabriel Harabagiu, fost director al Casei de Cultură a Studenţilor n S-a ajuns la stadiul trimiterii de scrisori la Ministerul Tineretului şi Sporturilor, cel care are în subordine instituţia.

La finalul lunii septembrie, fondatorul, imaginea şi conducătorul trupei studenţeşti a Teatrului Ludic, regizorul Aurel Luca, a murit. A lăsat în urmă cea mai apreciată trupă de teatru studenţesc din ţară şi peste 500 de premii în vitrina Casei de Cultură a Studenţilor. Şi a mai lăsat ceva: marea problemă a înlocuitorului. Cele mai recente veşti dinspre Teatrul Ludic nu sunt încurajatoare: acolo „se ascut cuţitele” pentru un conflict, în vreme ce actorii ţipă să se facă linişte.

Trupă serioasă, căutăm regizor

Patru nume au fost vehiculate pentru a prelua conducerea trupei din scaunul de regizor: „A fost vorba Ionuţ Nacu, Radu Mihoc, s-a mai discutat despre Bogdan Marian Burlăcianu – Bobo de la Fără Zahăr, dar şi despre un alt membru mai vechi, Florin Ciocănaru”, explică unul dintre actorii trupei.

Bobo fusese actor la Ludic între 1999 şi 2004, Ionuţ Nacu era printre cei mai vechi membri – are 19 ani în trupă, Florin Ciocănaru – 16, iar Radu Mihoc – 12. Alegerea regizorului, spun actorii, a făcut-o, până la urmă, conducerea Casei de Cultură a Studenţilor, în baza unei singur criteriu: vechimea. Astfel, a fost ales Ionuţ Nacu. Actor, regizor tehnic al pieselor, apropiat al lui Aurel Luca. „Şi apropiat al viceprimarului Gabriel Harabagiu, care a fost director aici”, mai spun actorii, sugerând un alt posibil criteriu pentru alegere. Ulterior, a început scandalul.

A fi sau a nu fi urmaşul regretatului Aurel Luca? Nacu (stânga) şi Mihoc (dreapta) sunt epigonii regizorului-fondator

Nacu, contestat de Mihoc

După ce a fost anunţat numele lui Ionuţ Nacu drept succesor al regizorului Aurel Luca, trupa s-a scindat în două tabere: una pro Radu Mihoc, alt actor şi regizor ca pregătire, şi pro Ionuţ Nacu, actor şi inginer absolvent de Electrotehnică. „S-a ajuns la acuzaţii că Ionuţ Nacu nu are pregătirea necesară pentru a fi regizorul teatrului şi că Radu Mihoc ar avea-o, fiind absolvent de regie, la Universitatea de Arte George Enescu. Ceea ce au uitat amândoi, însă, este că trupa este studenţească, compusă din amatori. Şi că nu este un criteriu dacă ai făcut sau nu regie”, explică una dintre actriţele Ludicului.

S-a ajuns atât de departe încât la Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a fost trimisă o scrisoare de protest împotriva numirii lui Ionuţ Nacu, document în care se vorbeşte despre faptul că unicul criteriu al alegerii a fost vechimea în trupă, fiind neglijată pregătirea. Până acum, MTS nu a reacţionat, iar Radu Mihoc nu mai vrea să discute subiectul. „Este un subiect încheiat pentru mine, nu mai am ce comentarii să mai fac”, a explicat Mihoc.

Miza: postul se transformă în unul de funcţionar

Care este miza scandalului, în afară de faima de a fi conducătorul unei trupe studenţeşti cunoscute? Faptul că, în câteva luni, postul de regizor al Trupei Ludic va fi transformat în post de referent al Casei de Cultură a Studenţilor. Cu alte cuvinte, regizorul trupei va fi remunerat de stat, direct. În trecut, regizorul nu era plătit de Casă, deşi trupa aparţine instituţiei. Toţi membrii ei erau consideraţi amatori. „Am auzit zvonuri cu privire la transformarea postului în referent, dar, din ce ştiu, nu s-a făcut această schimbare până acum”, a spus Mihoc.

Prima propunere: soția lui Nacu

Directorul Casei de Cultură a Studenților, Bogdan Crucianu, spune că noul regizor ar fi fost ales și cu acordul familiei lui Aurel Luca. „A fost o întâlnire cu membrii familiei regizorului și cu cei care au activat în Teatrul Ludic. I-am rugat să vină cu o propunere ca cineva să preia interimar postul de regizor. Fata domnului Luca, Natalie, a spus că tatăl său ar fi spus că Vera Pântea, soția lui Ionuț Nacu, ar putea conduce trupa. Am luat numele în considerare, dar la o a doua întâlnire a fost propus Ionuț Nacu, ca fiind cel mai vechi acolo și un apropiat al regizorului Luca. A fost singurul criteriu aplicat, nu cunosc o apropiere dintre Nacu și Harabagiu. Faptul că Ionuț Nacu nu ar avea studii de regie este adevărat, dar să nu uităm că este un teatru amator, nu unul profesionist", a explicat Bogdan Crucianu.
Ionuț Nacu a fost zgârcit în declarații. A spus că nu știe nimic de vreo contestare a preluării postului de regizor.

Naum, un creator de actori

Situaţie identică

Teatrul Studenţesc Podul, de la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, l-a avut regizor, între 1970 şi 2013, pe Cătălin Naum. A fost cel care a educat mai multe generaţii de actori la acest teatru, printre care Adrian Titieni, Dragoş Bucur, Dan Bordeianu, Gheorghe Visu, Claudiu Bleonţ, Oana Pelea, Ilinca Goia, Mihai Călin sau Bogdan Dumitrache.

Naum a fost o legendă a teatrului şi, în perioada în care a condus trupa de amatori, aceştia au câştigat numeroase premii la festivaluri. „După moartea sa, produsă în 2013, trupa nu a mai fost la fel. Spectacolele au slăbit, sunt din ce în ce mai puţin prezenţi la festivaluri, nu au mai luat premii. Asta simţim că se va întâmpla şi aici”, spun actorii Teatrului Ludic. Sunt în aceeaşi situaţie: şi-au pierdut regizorul-lider.

Sală cu numele lui Aurel Luca

Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi va denumi sala de spectacole după numele regizorului Teatrului Ludic. La ceremonia programată vineri, 3 noiembrie, vor participa toţi foştii şi actualii componenţi ai trupei.

Un teatru de 40 de ani

În 2018, Teatrul Ludic din Iaşi va împlini 40 de ani de activitate: a fost creat de Aurel Luca în 1978. Regizorul a înfiinţat prima trupă în cadrul Facultăţii de Filosofie, în 1973 - Eidos, care a funcţionat 4 ani, cu performanţe notabile în cadrul festivalurilor de artă studenţească. În anul 1978, a creat o nouă formaţie de teatru în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor, numită Vorba. Denumirea, considerată provocatoare, nu a rezistat decât un an: în 1979, numele a fost schimbat în Teatrul Ludic. Din 1993, trupa este membră a Asociaţiei Mondiale de Teatru Amator. Componenţii săi sunt actori amatori, având cu totul alte calificări sau fiind studenţi.

În cărţi pentru preluarea conducerii trupei au fost patru membri sau foşti membri n Până la urmă, trupa are un regizor, dar acesta se află în conflict cu un alt membru care dorea postul n Tabăra „contra” reproşează faptul că alesul ar fi un apropiat al lui Gabriel Harabagiu, fost director al Casei de Cultură a Studenţilor n S-a ajuns la stadiul trimiterii de scrisori la Ministerul Tineretului şi Sporturilor, cel care are în subordine instituţia.

La finalul lunii septembrie, fondatorul, imaginea şi conducătorul trupei studenţeşti a Teatrului Ludic, regizorul Aurel Luca, a murit. A lăsat în urmă cea mai apreciată trupă de teatru studenţesc din ţară şi peste 500 de premii în vitrina Casei de Cultură a Studenţilor. Şi a mai lăsat ceva: marea problemă a înlocuitorului. Cele mai recente veşti dinspre Teatrul Ludic nu sunt încurajatoare: acolo „se ascut cuţitele” pentru un conflict, în vreme ce actorii ţipă să se facă linişte.

Trupă serioasă, căutăm regizor

Patru nume au fost vehiculate pentru a prelua conducerea trupei din scaunul de regizor: „A fost vorba Ionuţ Nacu, Radu Mihoc, s-a mai discutat despre Bogdan Marian Burlăcianu – Bobo de la Fără Zahăr, dar şi despre un alt membru mai vechi, Florin Ciocănaru”, explică unul dintre actorii trupei.

Bobo fusese actor la Ludic între 1999 şi 2004, Ionuţ Nacu era printre cei mai vechi membri – are 19 ani în trupă, Florin Ciocănaru – 16, iar Radu Mihoc – 12. Alegerea regizorului, spun actorii, a făcut-o, până la urmă, conducerea Casei de Cultură a Studenţilor, în baza unei singur criteriu: vechimea. Astfel, a fost ales Ionuţ Nacu. Actor, regizor tehnic al pieselor, apropiat al lui Aurel Luca. „Şi apropiat al viceprimarului Gabriel Harabagiu, care a fost director aici”, mai spun actorii, sugerând un alt posibil criteriu pentru alegere. Ulterior, a început scandalul.

A fi sau a nu fi urmaşul regretatului Aurel Luca? Nacu (stânga) şi Mihoc (dreapta) sunt epigonii regizorului-fondator

Nacu, contestat de Mihoc

După ce a fost anunţat numele lui Ionuţ Nacu drept succesor al regizorului Aurel Luca, trupa s-a scindat în două tabere: una pro Radu Mihoc, alt actor şi regizor ca pregătire, şi pro Ionuţ Nacu, actor şi inginer absolvent de Electrotehnică. „S-a ajuns la acuzaţii că Ionuţ Nacu nu are pregătirea necesară pentru a fi regizorul teatrului şi că Radu Mihoc ar avea-o, fiind absolvent de regie, la Universitatea de Arte George Enescu. Ceea ce au uitat amândoi, însă, este că trupa este studenţească, compusă din amatori. Şi că nu este un criteriu dacă ai făcut sau nu regie”, explică una dintre actriţele Ludicului.

S-a ajuns atât de departe încât la Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a fost trimisă o scrisoare de protest împotriva numirii lui Ionuţ Nacu, document în care se vorbeşte despre faptul că unicul criteriu al alegerii a fost vechimea în trupă, fiind neglijată pregătirea. Până acum, MTS nu a reacţionat, iar Radu Mihoc nu mai vrea să discute subiectul. „Este un subiect încheiat pentru mine, nu mai am ce comentarii să mai fac”, a explicat Mihoc.

Miza: postul se transformă în unul de funcţionar

Care este miza scandalului, în afară de faima de a fi conducătorul unei trupe studenţeşti cunoscute? Faptul că, în câteva luni, postul de regizor al Trupei Ludic va fi transformat în post de referent al Casei de Cultură a Studenţilor. Cu alte cuvinte, regizorul trupei va fi remunerat de stat, direct. În trecut, regizorul nu era plătit de Casă, deşi trupa aparţine instituţiei. Toţi membrii ei erau consideraţi amatori. „Am auzit zvonuri cu privire la transformarea postului în referent, dar, din ce ştiu, nu s-a făcut această schimbare până acum”, a spus Mihoc.

Prima propunere: soția lui Nacu

Directorul Casei de Cultură a Studenților, Bogdan Crucianu, spune că noul regizor ar fi fost ales și cu acordul familiei lui Aurel Luca. „A fost o întâlnire cu membrii familiei regizorului și cu cei care au activat în Teatrul Ludic. I-am rugat să vină cu o propunere ca cineva să preia interimar postul de regizor. Fata domnului Luca, Natalie, a spus că tatăl său ar fi spus că Vera Pântea, soția lui Ionuț Nacu, ar putea conduce trupa. Am luat numele în considerare, dar la o a doua întâlnire a fost propus Ionuț Nacu, ca fiind cel mai vechi acolo și un apropiat al regizorului Luca. A fost singurul criteriu aplicat, nu cunosc o apropiere dintre Nacu și Harabagiu. Faptul că Ionuț Nacu nu ar avea studii de regie este adevărat, dar să nu uităm că este un teatru amator, nu unul profesionist", a explicat Bogdan Crucianu.
Ionuț Nacu a fost zgârcit în declarații. A spus că nu știe nimic de vreo contestare a preluării postului de regizor.

Naum, un creator de actori

Situaţie identică

Teatrul Studenţesc Podul, de la Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti, l-a avut regizor, între 1970 şi 2013, pe Cătălin Naum. A fost cel care a educat mai multe generaţii de actori la acest teatru, printre care Adrian Titieni, Dragoş Bucur, Dan Bordeianu, Gheorghe Visu, Claudiu Bleonţ, Oana Pelea, Ilinca Goia, Mihai Călin sau Bogdan Dumitrache.

Naum a fost o legendă a teatrului şi, în perioada în care a condus trupa de amatori, aceştia au câştigat numeroase premii la festivaluri. „După moartea sa, produsă în 2013, trupa nu a mai fost la fel. Spectacolele au slăbit, sunt din ce în ce mai puţin prezenţi la festivaluri, nu au mai luat premii. Asta simţim că se va întâmpla şi aici”, spun actorii Teatrului Ludic. Sunt în aceeaşi situaţie: şi-au pierdut regizorul-lider.

Sală cu numele lui Aurel Luca

Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi va denumi sala de spectacole după numele regizorului Teatrului Ludic. La ceremonia programată vineri, 3 noiembrie, vor participa toţi foştii şi actualii componenţi ai trupei.

Un teatru de 40 de ani

În 2018, Teatrul Ludic din Iaşi va împlini 40 de ani de activitate: a fost creat de Aurel Luca în 1978. Regizorul a înfiinţat prima trupă în cadrul Facultăţii de Filosofie, în 1973 - Eidos, care a funcţionat 4 ani, cu performanţe notabile în cadrul festivalurilor de artă studenţească. În anul 1978, a creat o nouă formaţie de teatru în cadrul Casei de Cultură a Studenţilor, numită Vorba. Denumirea, considerată provocatoare, nu a rezistat decât un an: în 1979, numele a fost schimbat în Teatrul Ludic. Din 1993, trupa este membră a Asociaţiei Mondiale de Teatru Amator. Componenţii săi sunt actori amatori, având cu totul alte calificări sau fiind studenţi.

România a fost condamnată marţi la CEDO pentru încălcarea dreptului de a nu fi supus torturii şi a dreptului la un proces echitabil din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, constatând că autorităţile române nu au luat măsuri pentru protejarea unui copil agresat de către tatăl său şi nici pentru aplicarea unor pedepse suficient de aspre pentru a descuraja agresiunile asupra minorilor. În România, mama copilului s-a judecat timp de opt ani ca să demonstreze relele tratamente aplicate de tată minorului, potrivit APADOR-CH.

Cazul D.M.D contra României a ajuns în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în 2013, după ce în ţară mama copilului se judecase timp de opt ani ca să demonstreze relele tratamente aplicate de tată minorului. Curtea a constatat că autorităţile statului nu au făcut nimic pentru protecţia copilului în vârstă de trei ani la data primei reclamaţii a mamei, că poliţia a avut nevoie de patru plângeri ca să ia măsuri, iar justiţia română a decis că tatăl nu a fost atât de agresiv cu copilul încât să-i dea o pedeapsă mai mare de un an cu suspendare, potrivit APADOR-CH, care a reprezentat la CEDO acest caz.