fbpx
 
Cel mai probabil, la Iaşi nu vom avea terenuri de sport prin cartiere nici în acest an. Primăria cere bani de la Ministerul Dezvoltării pentru proiectul de modernizare a 17 terenuri de sport de la şcoli. Chiar dacă vor fi refăcute, este posibil ca acestea să nu fie deschise pentru copiii din cartiere. Motivul: directorii se tem de distrugeri, violenţe şi accidente. „Dacă proprietarul spune că putem deschide terenurile pentru toată lumea, să-şi asume asta şi noi ne supunem”, spun directorii de şcoli cu aluzie la Consiliul Local.

 

Chiar dacă ar fi de dorit, Primăriei Iaşi nu i se cer investiţii de 20 de milioane de lei într-o bază sportivă aşa cum a făcut Primăria Cluj pentru cetăţenii săi. Minima decenţă le-ar impune însă funcţionarilor şi primarului Mihai Chirica să găsească o cale să realizeze câteva terenuri de sport moderne, de câteva sute de metri pătraţi fiecare, unde copiii din cartiere să aibă unde să bată mingea.


Două zone mari din municipiul Iași au rămas fără energie electrică. Este vorba despre zona Podu Roş -Bulevardul Primăverii şi cartierul Cantemir.

 


Oradea este considerat cel mai sigur oraș din România. Cel puțin asta rezultă un studiu realizat de Storia.ro. În clasamentul celor mai sigure orașe se află Brașov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântu Gheorghe şi Timişoara.

 

București se clasează pe locul 9 în top, în timp ce județul Ilfov se află pe a zecea poziție. Asta rezultă din studiul desfășurat în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017.

 


Municipalitatea ieșeană va construi o platformă de topire a zăpezii, o premieră pentru țara noastră. Primăria are în plan construirea a cinci astfel de platforme în cartierele Dacia, Alexandru cel Bun, Păcurari, Canta și Tudor Vladimirescu.

 

Platformele ar urma să aibă maximum 1.500 mp şi, cu excepţia perioadelor de ninsoare, ar putea funcţiona ca parcări.

 


Municipalitatea ieșeană va construi o platformă de topire a zăpezii, o premieră pentru țara noastră. Primăria are în plan construirea a cinci astfel de platforme în cartierele Dacia, Alexandru cel Bun, Păcurari, Canta și Tudor Vladimirescu.

 

Platformele ar urma să aibă maximum 1.500 mp şi, cu excepţia perioadelor de ninsoare, ar putea funcţiona ca parcări.

 


Primăria va organiza noi licitaţii privind închirierea de locuri de parcare în cartiere. Următoarea licitaţie de acest gen va avea loc pe 16 ianuarie, de la ora 14.00, şi va viza închirierea unui loc de parcare, cu nr. 18, situat în strada Codrescu, nr. 7C. Imobilele cu drept de participare la licitaţie sunt blocurile B2, B3, D2 și D3. Data limită de depunere a dosarelor este 13 ianuarie, ora 13.00.

 


Două cartiere ale Iașului, în care locuiesc 80.000 de oameni, au rămas marți seară fără curent electric. Din cauza unei avarii, oamenii au stat două ore la lumina lumânării. Cei care au centrale termice au stat nu doar în întuneric, ci şi în frig.

 

Locuitorii din cele două cartiere ale Iașului care au rămas fără lumină susțin că nu au fost anunțați de nimeni de vreo defecțiune.

 

„Nu știm de ce, presupunem că de la exercițiile anti-cutremur, așa ceva. Am sunat E-ON și așteptăm”, a spus locatarul unui bloc afectat.

 

Oamenii spun că, în ultimul timp, au mai avut asemenea situații.

 

„Intervin foarte greu, nu știu de ce, care e cauza. Se întâmplă, la câteva luni apare o problemă”, a spus o persoană.

„Totdeauna se întâmpla pe partea noastră, acolo aveau curent, pe partea asta nu. Acum văd că e tot cartierul”, a adăugat alt locatar.

„Nu e normal! Suntem plătitori totuși, nu? Că dacă nu am plăti, nu am avea. Ei una două ne facturează și penalizează. Dar noi cum îi penalizăm?”, a atras atenția alt ieșean.

 

După două ore, reprezentanții furnizorului de energie electrică au remediat situația.

 

„În această seară în jurul orei 20 și 15 minute a avut loc o avarie în sistemul de distribuție energie electrică din Municipiul Iași. Această defecțiune a afectat alimentarea cu energie în două cartiere, în Păcurari și în Dacia”, a precizat purtătorul de cuvânt al E.ON, Corneliu Zaiț.

 

Probleme au fost și la Institutul Regional de Oncologie din Iași unde s-a luat curentul electric. Cele trei generatoare disponibile au acoperit doar blocul operator și holurile, nu și saloanele pacienților.

 

(Sursa: digi24.ro)


Forțele irakiene au intrat în Mosul, după aproximativ două săptămâni de la începutul ofensivei împotriva Statului Islamic, care deține controlul asupra orașului din 2014, relatează AFP.

 

Forțele armate irakiene au intrat în sectoare de „pe malul stâng al Tigrului din Mosul”, a declarat un oficial din armata irakiană, însărcinat cu ofensiva asupra orașului Mosul. Anterior, forţele irakiene au intrat în sediul din Mosul al televiziunii de stat, capturând prima clădire importantă din acest oraș.

 

Cu câteva ore mai devreme, comandantul serviciului irakian antitero (CTS) a anunţat că „adevărata” luptă pentru Mosul a început, odată cu prezenţa forţelor guvernamentale la porţile oraşului aflat sub controlul jihadiştilor.

 

Ofensiva asupra orașului Mosul a fost lansată pe 17 octombrie. Mosul este cel de-al doilea oraș ca importanță din Irak, însă din 2014 se află sub controlul ISIS. De astfel, de aici, jihadiștii au auto-proclamat Califatul. De la lansarea ofensivei, forțele irakiene au avansat pe mai multe fronturi și au eliberat mai multe sate.

 

(Sursa: libertatea.ro)


Grija Primăriei pentru sănătatea viitorilor contribuabili este zero. Copiii nu au unde juca fotbal sau baschet gratuit în Iași, oraș cu peste 350.000 de locuitori. În toate cartierele din București și în toate orașele și comunele din Occident există terenuri sintetice, cu nocturnă, pentru mini-fotbal și baschet. În Iași, terenurile de la școli stau închise, iar cele cu plată sunt doar pentru corporatiști, cererea fiind și-aici foarte mare, jucându-se până la 1 noaptea. Un teren de mini-fotbal costă doar 25.000 de euro. La Iași ar trebui să avem măcar 50 de spații amenajate pentru copii în cartiere. Dar nu există niciun plan, copiii din Iași nu mai știu cum e să dea la poartă sau să arunce la coș. Pentru șefii Primăriei subiectul nu există.

 

Reducând subiectul la esență, fotbalul și baschetul sunt sporturi interzise la Iași pentru copiii între 7 și 18 ani. Terenurile amenajate, puse gratuit la dispoziția copiilor, sunt inexistente în cartiere. Dacă un copil vrea să arunce astăzi la coș undeva în Iași nu are unde. Cel mult se înscrie la unul dintre cele două cluburi existente, la nivel de juniori, și poate juca baschet de două ori pe săptămână, câte o oră.
Nu există terenuri amenajate ca în toate orașele și comunele din Europa de Vest. Reprezentanții Primăriei vorbesc de terenuri accesibile la Ștrand (Șesul Bahluiului) și la Ciric, adică în afara orașului. În București, toate cartierele au spații speciale pentru mini-fotbal și baschet, moderne, cu suprafață sintetică și mobilier modern, care elimină riscurile de accidente. Costă doar 25.000 de euro un astfel de teren. La Iași ar trebui să avem minim 50. Dar nu este niciunul, puținul fotbal care se mai joacă fiind exilat pe maidan, iar terenurile din incintele școlilor sunt interzise.
De aceea, în Iași nu mai există sport și mișcare sănătoasă la nivel de copii. De aceea apar tot mai multe afecțiuni la coloana vertebrală, obezitate, depresii la minori. Niciun politician din Iași nu are gândul la așa ceva.

 

Câte terenuri există acum

Singurele terenuri pe care copiii pot bate mingea liber și fără bani sunt doar maidanurile neamenajate. În nici unul dintre cartierele orașului nu există un spațiu amenajat pentru fotbal sau pentru baschet, după normele actuale: teren sintetic, porți și panouri moderne, nocturnă. Astfel de terenuri gratuite există în toată lumea. În vestul Europei, până și primarii din mediul rural au dezvoltat astfel de proiecte, tocmai pentru a-i atrage pe copii către sport. În anii trecuți, școlile permiteau accesul copiilor pe terenurile de sport asfaltate sau betonate, dar și acest lucru este acum interzis. „Copiii de la club mi-au pus această întrebare: unde pot juca baschet gratuit în Iași? Le-am spus că nu există nici un teren. Avem chiar săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu reprezentanții Consiliului Local și ai CJ. Dorim să solicităm Primăriei să deschidă măcar curțile școlilor pentru sport. Acum nu mai discutăm despre investiții, detalii tehnice, prețuri, nocturne, discutăm măcar despre strictul necesar. O salvare de moment este ca școlile să permită copiilor din cartiere să facă sport acolo, ca sport de masă. Acum puținii copii care mai fac sport bat mingea pe unde apucă, de multe ori printre mașini, în niște condiții necivilizate”, ne-a spus Florin Bucureșeteanu, antrenor de baschet la ACS Iris Iași.

 

Terenul Școlii Ion Neculce, unde cu 20-30 de ani în urmă, generații întregi de copii au rupt sute de încălțări jucând fotbal sau baschet. Acum e ca după război

Cât ar costa?

Ce spun reprezentanții Primăriei, luați total prin surprindere de o discuție legată de terenuri de sport gratuite pentru copii sau tineri în oraș? Că acestea există deja, la Ștrand și la Ciric. Cu o mențiune: sunt și departe de aproape toate cartierele din Iași, sunt și contracost. „Există terenuri unde copiii pot juca fotbal sau baschet. Referitor la mai multe ternuri de sport în cartiere, această posibilitate va fi luată în calcul de Primărie”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Pentru amenajarea unor terenuri de dimensiuni mici, unde copiii din cartiere să poată juca fotbal sau baschet, investițiile nici măcar nu sunt mari. Pentru un teren de 1.000 de mp aflat deja în proprietatea Primăriei, costul ar fi de maxim 25.000 de euro, pentru standarde moderne. Cu alte cuvinte, cu maxim 250.000 de euro, o sumă modestă pentru Iași, ar apărea 10 terenuri noi pentru copii.
„Firma noastră vinde suprafețe de joc sintetice cu 15 euro mp, la care se adaugă costurile cu porțile – 1.000 de euro două porți din aluminiu pentru fotbal, încă 1.500 de euro 4 coșuri de baschet. La acestea se adaugă prețul împrejmuirii, de aproximativ 1.500 de euro, precum și costul unei instalații simple de nocturnă”, ne-a explicat Marian Pralea, reprezentantul unei firme care construiește terenuri sportive. Acesta spune că mai există costuri modice cu fundația. În cazul în care Primăria ar opta pentru micile terenuri situate lângă parcurile de joacă, investiția este mai mică de 25.000 de euro pentu fiecare teren, pentru că și suprafața este de aproximativ 300 mp.

 

Antrenorul Florin Bucureșteanu inițiază copiii în baschet. Dar sunt maxim 100 de minori din tot Iașul. Asta e baza de selecție

Au contat doar parcurile pentru copii mici

Iașul are, neoficial, 37 de cartiere, dar Primăria a împărțit orașul în 7 zone unde a și deschis centre de cartier. În niciunul dintre acestea nu există o bază sportivă modernă pentru copii. Singurele locuri în care copiii pot face mișcare organizat sunt ori puținele cluburi de fotbal și de baschet din oraș, ori alături de părinți, pe terenuri închiriate cu ora. “Îmi aduc aminte de copilăria mea și nu mai seamănă cu ce văd acum. Ne strângeam o grămadă de copii și băteam mingea cu orele, fără să ne coste asta ceva. Poate doar mingea. Acum, la rândul meu am copii și nu am unde să merg cu ei. Sigur, pot opta pentru clubul de fotbal sau de baschet, dar câți copii pot primi acolo? Este un număr limitat”, ne-a spus Andrei Doboș, tatăl a doi copii.
În parcurile de joacă dintre blocuri, bunicii sunt cei care se plâng de faptul că, mai ales în vacanțe, copiii nu au ce face. “Cât sunt mici merge cu scrânciob și cu tobogan. Când mai cresc vor să se joace singuri. Și chiar nu au unde”, ne-a spus Maria Vasincu, o bunică ce avea grijă de un nepot într-un parc din Alexandru cel Bun.
Surprinzător, numeroase parcuri de joacă au alături un spațiu de dimensiuni identice ce este nefolosit. Pe vremuri, juca rol de teren de fotbal. În parcurile vizitate de reporterii 7EST, terenul era neîngrijit. Amenajarea s-ar putea face mult mai simplu și ieftin, pentru că există deja fundație de asfalt.

 

„Dacă discutăm pentru sportul de masă la îndemâna copiilor, asta este o chestiune de viață și de moarte. Discutăm aici despre viitorul poporului român. Îl vrem bolnav sau sănătos. Sportul trebuie încurajat. Și nu vorbesc aici despre acel procent de 5, maxim 10% dintre români care au o cultură a mișcării, care fac o formă de sport, care își duc copiii să facă un sport, îi încurajează să bată mingea sau să meargă cu bicicleta. Vorbesc despre majoritate, care este sedentară. Spun mulți că puștii preferă calculatorul. Ia dă unor copii un teren amenajat frumos, aruncă o minge între ei și vezi ce se întâmplă”, Florin Bucureșteanu, antrenor de baschet, fost jucător al Politehnicii în perioada de glorie a echipei

 

 

Două parcuri din Alexandru și Cantemir. Aici copiii nu pot juca nimic

De ce este interzis să faci sport în curtea școlii

Protecția excesivă față de scandaluri este cea care a împins conducerea școlilor românești să interzică accesul copiilor pe terenurile de sport ale instituțiilor de învățământ. „Nu există o garanție că sunt sănătoși toți acei copii care vin pe terenul școlii. Accesul necontrolat, fără supraveghere, nu se poate permite. Dacă ar fi accidente sau orice alte probleme, toată lumea ar spune de ce am permis accesul. Dacă ar fi asigurate anumite condiții, școlile nu ar avea nimic împotrivă să permită accesul copiilor din cartiere pe terenuri”, a precizat Sabina Manea, purtătorul  de cuvânt al ISJ Iași.

 

Antrenorul Dan Cănănău plânge după sportul de masă ca după un mort

Important pentru viitor

De ce este atât de important ca un plan pentru terenurid e sport pentru copii, în cartiere, să nu mai fie amânat? „Nu există astfel de terenuri nicăieri în oraș. Sunt în domeniu, știu ce spun. Pentru a face selecția unor viitori sportivi ne trebuie masă de copii. Că practică sport organizat sau dezorganizat, nu contează. Selecția se face dintre ei. Dacă ai zece terenuri din astea în oraș și treci pe acolo de câteva ori, iei câte doi de la fiecare teren. Asta înseamnă 20 de potențiali sportivi. Fără această masă de oameni, degeaba ne pregătim noi, antrenorii, că nu o să mai avem cu cine lucra”, explică Dan Cănănău, antrenor de juniori la CSMS.

 

Citește și Fanul lui Poli de la capătul pământului. Ando, profesorul japonez îndrăgostit de Iaşi şi de România


Acesta mai spune că este important ca terenurile să fie aproape de bloc, pentru ca puștii să meargă des și neînsoțiți. „Părinții nu au timp să stea cu ei. Așa, ai o bază sportivă la Ciric, dar este departe de cartiere. Îți trebuie aproape. Investițiile nici măcar nu sunt mari, din câte știu terenuri sintetice de mici dimensiuni se fac acum cu 20.000 de euro. Și este important pentru viitor, pentru sănătatea copiilor să se miște de mici. În Nicolina, unde stau eu, au fost niște terenuri de joacă și le-au distrus. Le-am spus părinților că, dacă le pasă, trebuie să lupte să aibă teren de sport. Le-am spus că or să le rămână copiii pitici fără mișcare și așa a fost”, a mai spus  Dan Cănănău.


Grija Primăriei pentru sănătatea viitorilor contribuabili este zero. Copiii nu au unde juca fotbal sau baschet gratuit în Iași, oraș cu peste 350.000 de locuitori. În toate cartierele din București și în toate orașele și comunele din Occident există terenuri sintetice, cu nocturnă, pentru mini-fotbal și baschet. În Iași, terenurile de la școli stau închise, iar cele cu plată sunt doar pentru corporatiști, cererea fiind și-aici foarte mare, jucându-se până la 1 noaptea. Un teren de mini-fotbal costă doar 25.000 de euro. La Iași ar trebui să avem măcar 50 de spații amenajate pentru copii în cartiere. Dar nu există niciun plan, copiii din Iași nu mai știu cum e să dea la poartă sau să arunce la coș. Pentru șefii Primăriei subiectul nu există.

 

Reducând subiectul la esență, fotbalul și baschetul sunt sporturi interzise la Iași pentru copiii între 7 și 18 ani. Terenurile amenajate, puse gratuit la dispoziția copiilor, sunt inexistente în cartiere. Dacă un copil vrea să arunce astăzi la coș undeva în Iași nu are unde. Cel mult se înscrie la unul dintre cele două cluburi existente, la nivel de juniori, și poate juca baschet de două ori pe săptămână, câte o oră.
Nu există terenuri amenajate ca în toate orașele și comunele din Europa de Vest. Reprezentanții Primăriei vorbesc de terenuri accesibile la Ștrand (Șesul Bahluiului) și la Ciric, adică în afara orașului. În București, toate cartierele au spații speciale pentru mini-fotbal și baschet, moderne, cu suprafață sintetică și mobilier modern, care elimină riscurile de accidente. Costă doar 25.000 de euro un astfel de teren. La Iași ar trebui să avem minim 50. Dar nu este niciunul, puținul fotbal care se mai joacă fiind exilat pe maidan, iar terenurile din incintele școlilor sunt interzise.
De aceea, în Iași nu mai există sport și mișcare sănătoasă la nivel de copii. De aceea apar tot mai multe afecțiuni la coloana vertebrală, obezitate, depresii la minori. Niciun politician din Iași nu are gândul la așa ceva.

 

Câte terenuri există acum

Singurele terenuri pe care copiii pot bate mingea liber și fără bani sunt doar maidanurile neamenajate. În nici unul dintre cartierele orașului nu există un spațiu amenajat pentru fotbal sau pentru baschet, după normele actuale: teren sintetic, porți și panouri moderne, nocturnă. Astfel de terenuri gratuite există în toată lumea. În vestul Europei, până și primarii din mediul rural au dezvoltat astfel de proiecte, tocmai pentru a-i atrage pe copii către sport. În anii trecuți, școlile permiteau accesul copiilor pe terenurile de sport asfaltate sau betonate, dar și acest lucru este acum interzis. „Copiii de la club mi-au pus această întrebare: unde pot juca baschet gratuit în Iași? Le-am spus că nu există nici un teren. Avem chiar săptămâna viitoare întâlniri pe această temă cu reprezentanții Consiliului Local și ai CJ. Dorim să solicităm Primăriei să deschidă măcar curțile școlilor pentru sport. Acum nu mai discutăm despre investiții, detalii tehnice, prețuri, nocturne, discutăm măcar despre strictul necesar. O salvare de moment este ca școlile să permită copiilor din cartiere să facă sport acolo, ca sport de masă. Acum puținii copii care mai fac sport bat mingea pe unde apucă, de multe ori printre mașini, în niște condiții necivilizate”, ne-a spus Florin Bucureșeteanu, antrenor de baschet la ACS Iris Iași.

 

Terenul Școlii Ion Neculce, unde cu 20-30 de ani în urmă, generații întregi de copii au rupt sute de încălțări jucând fotbal sau baschet. Acum e ca după război

Cât ar costa?

Ce spun reprezentanții Primăriei, luați total prin surprindere de o discuție legată de terenuri de sport gratuite pentru copii sau tineri în oraș? Că acestea există deja, la Ștrand și la Ciric. Cu o mențiune: sunt și departe de aproape toate cartierele din Iași, sunt și contracost. „Există terenuri unde copiii pot juca fotbal sau baschet. Referitor la mai multe ternuri de sport în cartiere, această posibilitate va fi luată în calcul de Primărie”, ne-a spus Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iași.
Pentru amenajarea unor terenuri de dimensiuni mici, unde copiii din cartiere să poată juca fotbal sau baschet, investițiile nici măcar nu sunt mari. Pentru un teren de 1.000 de mp aflat deja în proprietatea Primăriei, costul ar fi de maxim 25.000 de euro, pentru standarde moderne. Cu alte cuvinte, cu maxim 250.000 de euro, o sumă modestă pentru Iași, ar apărea 10 terenuri noi pentru copii.
„Firma noastră vinde suprafețe de joc sintetice cu 15 euro mp, la care se adaugă costurile cu porțile – 1.000 de euro două porți din aluminiu pentru fotbal, încă 1.500 de euro 4 coșuri de baschet. La acestea se adaugă prețul împrejmuirii, de aproximativ 1.500 de euro, precum și costul unei instalații simple de nocturnă”, ne-a explicat Marian Pralea, reprezentantul unei firme care construiește terenuri sportive. Acesta spune că mai există costuri modice cu fundația. În cazul în care Primăria ar opta pentru micile terenuri situate lângă parcurile de joacă, investiția este mai mică de 25.000 de euro pentu fiecare teren, pentru că și suprafața este de aproximativ 300 mp.

 

Antrenorul Florin Bucureșteanu inițiază copiii în baschet. Dar sunt maxim 100 de minori din tot Iașul. Asta e baza de selecție

Au contat doar parcurile pentru copii mici

Iașul are, neoficial, 37 de cartiere, dar Primăria a împărțit orașul în 7 zone unde a și deschis centre de cartier. În niciunul dintre acestea nu există o bază sportivă modernă pentru copii. Singurele locuri în care copiii pot face mișcare organizat sunt ori puținele cluburi de fotbal și de baschet din oraș, ori alături de părinți, pe terenuri închiriate cu ora. “Îmi aduc aminte de copilăria mea și nu mai seamănă cu ce văd acum. Ne strângeam o grămadă de copii și băteam mingea cu orele, fără să ne coste asta ceva. Poate doar mingea. Acum, la rândul meu am copii și nu am unde să merg cu ei. Sigur, pot opta pentru clubul de fotbal sau de baschet, dar câți copii pot primi acolo? Este un număr limitat”, ne-a spus Andrei Doboș, tatăl a doi copii.
În parcurile de joacă dintre blocuri, bunicii sunt cei care se plâng de faptul că, mai ales în vacanțe, copiii nu au ce face. “Cât sunt mici merge cu scrânciob și cu tobogan. Când mai cresc vor să se joace singuri. Și chiar nu au unde”, ne-a spus Maria Vasincu, o bunică ce avea grijă de un nepot într-un parc din Alexandru cel Bun.
Surprinzător, numeroase parcuri de joacă au alături un spațiu de dimensiuni identice ce este nefolosit. Pe vremuri, juca rol de teren de fotbal. În parcurile vizitate de reporterii 7EST, terenul era neîngrijit. Amenajarea s-ar putea face mult mai simplu și ieftin, pentru că există deja fundație de asfalt.

 

„Dacă discutăm pentru sportul de masă la îndemâna copiilor, asta este o chestiune de viață și de moarte. Discutăm aici despre viitorul poporului român. Îl vrem bolnav sau sănătos. Sportul trebuie încurajat. Și nu vorbesc aici despre acel procent de 5, maxim 10% dintre români care au o cultură a mișcării, care fac o formă de sport, care își duc copiii să facă un sport, îi încurajează să bată mingea sau să meargă cu bicicleta. Vorbesc despre majoritate, care este sedentară. Spun mulți că puștii preferă calculatorul. Ia dă unor copii un teren amenajat frumos, aruncă o minge între ei și vezi ce se întâmplă”, Florin Bucureșteanu, antrenor de baschet, fost jucător al Politehnicii în perioada de glorie a echipei

 

 

Două parcuri din Alexandru și Cantemir. Aici copiii nu pot juca nimic

De ce este interzis să faci sport în curtea școlii

Protecția excesivă față de scandaluri este cea care a împins conducerea școlilor românești să interzică accesul copiilor pe terenurile de sport ale instituțiilor de învățământ. „Nu există o garanție că sunt sănătoși toți acei copii care vin pe terenul școlii. Accesul necontrolat, fără supraveghere, nu se poate permite. Dacă ar fi accidente sau orice alte probleme, toată lumea ar spune de ce am permis accesul. Dacă ar fi asigurate anumite condiții, școlile nu ar avea nimic împotrivă să permită accesul copiilor din cartiere pe terenuri”, a precizat Sabina Manea, purtătorul  de cuvânt al ISJ Iași.

 

Antrenorul Dan Cănănău plânge după sportul de masă ca după un mort

Important pentru viitor

De ce este atât de important ca un plan pentru terenurid e sport pentru copii, în cartiere, să nu mai fie amânat? „Nu există astfel de terenuri nicăieri în oraș. Sunt în domeniu, știu ce spun. Pentru a face selecția unor viitori sportivi ne trebuie masă de copii. Că practică sport organizat sau dezorganizat, nu contează. Selecția se face dintre ei. Dacă ai zece terenuri din astea în oraș și treci pe acolo de câteva ori, iei câte doi de la fiecare teren. Asta înseamnă 20 de potențiali sportivi. Fără această masă de oameni, degeaba ne pregătim noi, antrenorii, că nu o să mai avem cu cine lucra”, explică Dan Cănănău, antrenor de juniori la CSMS.

 

Citește și Fanul lui Poli de la capătul pământului. Ando, profesorul japonez îndrăgostit de Iaşi şi de România


Acesta mai spune că este important ca terenurile să fie aproape de bloc, pentru ca puștii să meargă des și neînsoțiți. „Părinții nu au timp să stea cu ei. Așa, ai o bază sportivă la Ciric, dar este departe de cartiere. Îți trebuie aproape. Investițiile nici măcar nu sunt mari, din câte știu terenuri sintetice de mici dimensiuni se fac acum cu 20.000 de euro. Și este important pentru viitor, pentru sănătatea copiilor să se miște de mici. În Nicolina, unde stau eu, au fost niște terenuri de joacă și le-au distrus. Le-am spus părinților că, dacă le pasă, trebuie să lupte să aibă teren de sport. Le-am spus că or să le rămână copiii pitici fără mișcare și așa a fost”, a mai spus  Dan Cănănău.


Pagina 2 din 2