fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS

Șeful ISJ Mureș, Ștefan Someșan a fost reținut joi pentru fapte de corupție de procurorii DNA, informează Mediafax.

 

Acesta a fost reținut pentru 24 de ore, după ce a fost audiat în prealabil mai multe ore.

 

Ștefan Someșan va fi prezentat vineri instanței cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

 

„Şeful ISJ Mureş, Ştefan Someşan, a fost audiat, joi, mai multe ore de procurorii DNA Mureş, iar la final a fost reţinut pentru 24 de ore pentru fapte de corupţie. Urmează să fie prezentat, vineri, instanţei, cu propunere de arestare pentru 30 de zile”, au declarat sursele judiciare.

 

(Sursa: b1.ro)


Rolls Royce a plătit intermediari corupţi pentru a câştiga contracte în 12 ţări, arată o investigaţie comună a BBC şi The Guardian. Jurnaliştii au găsit dovezi care arată că producătorul a făcut plăţi secrete de ordinul a milioane de dolari unor agenţi bine înfipţi în politica celor mai corupte ţări din lume. Astfel ar fi câştigat numai în India o comandă de aproape jumătate de miliard de euro din partea Ministerului de Apărare de acolo. Rolls Royce nu neagă acuzaţiile de corupţie şi spune doar că în ultimii ani e mai atent la respectarea legilor din ţările unde face afaceri.

 

Rolls Royce, un imperiu de 13 miliarde de lire sterline, pare să-şi fi plătit extinderea cu mită. Dovezile apar într-un documentar BBC care desenează în jurul producătorului un păienjeniş de intermediari corupţi şi contracte uriaşe în ţări precum Brazilia, Azerbaijan, Iran, Nigeria şi Arabia Saudită. Sunt 12 ţări în total şi un singur mecanism.

 

În India jurnaliştii au descoperit că Rolls Royce i-a oferit pe sub mână 10 milioane de lire sterline unui traficant de arme prin intermediul companiilor controlate de acesta. Intermediarul şi-ar fi folosit influenţa pe lângă directorul unei alte firme de armament, care a negociat vânzarea unor avioane către guvernul Indiei. Aparatele de zbor erau echipate cu motoare Rolls Royce, iar câştigarea contractului i-ar fi adus producătorului britanic 400 de milioane de lire sterline.

 

Avocaţii presupusului intermediar al Rolls Royce spun că acesta nu a fost plătit pentru a-i câştiga companiei producătorului contracte, însă în 2014 acesta a intrat şi-n vizorul autorităţilor britanice. A fost arestat şi apoi eliberat din lipsă de dovezi. Investigaţia în posibilele fapte de corupţie de la Rolls Royce continuă însă, iar o anchetă paralelă a fost deschisă şi în Statele Unite. Presupusul agent are însă legături puternice nu doar cu Rolls Royce, ci cu mai-marii politicii britanice. A fost fotografiat primind un premiu pentru afacerile sale de la premierul Theresa May. A donat 1,6 milioane de lire sterline Liberal Democraţilor din Marea Britanie şi e consultant al liderului acestui partid.

 

Altă ţară, aceeaşi poveste. În Brazilia Rolls Royce e investigat pentru corupţie într-un dosar în care e acuzat că a oferit mită pentru a câştiga un contract de 100 de milioane de dolari la compania petrolieră de stat Petrobras, de numele căreia se leagă un alt scandal de corupţie care a ajuns până la fostul preşedinte Dilma Roussef. Documentele analizate de BBC arată cum unul dintre presupuşii intermediari ai Rolls Royce ar fi recunoscut în faţa autorităţilor că plăţile secrete au mers către mai multe persoane, iar el ar fi primit peste 200.000 de dolari.

 

Autorităţile britanice au anunţat în 2012 că investighează practicile Rolls Royce în Indonezia şi China, pentru ca un an mai târziu să apară acuzaţiile de dare de mită şi corupţie iar ulterior dosarul sa fie extins la afacerile din alte ţări. Sursele judiciare ale BBC spun că în momentul de faţă 30 de anchetatori verifică dacă Rolls Royce s-a folosit de agenţi neînregistraţi pentru a plimba mita către factorii de decizie. Sunt 4 ani de când ancheta a fost făcută publică şi există teama că dosarul bate pasul pe loc. Un scandal similar a vizat contractele câştigate de producătorul de tehnică militară BAE Systems însă în 2006, guvernul lui Tony Blair a închis dosarul sub pretextul că ancheta pune în pericol securitatea naţională a Marii Britanii. Scandaluri similare, cu mite şi intermediari din străinătate, au apărut şi la Siemens, Airbus şi TyssenKrupp.

 

(Sursa: digi24.ro)


Relu Fenechiu a fost acuzat în mod oficial de procurorii DNA că a încasat o șpagă uriașă, cea mai mare din Iași de până acum, de 4,3 milioane euro. Din această sumă, fostul lider liberal a încasat cash 2,5 milioane de euro, printr-un intermediar. Fenechiu a fost condamnat definitiv, în ianuarie 2014, la cinci ani de închisoare în Dosarul Transformatorul.

 

La puţin timp după ce a recunoscut în fața procurorilor DNA că a luat mită de aproape un milion de euro într-un dosar privind acordarea ilegală de contracte preferenţiale din bani publici, fostul lider liberal Relu Fenechiu a fost pus sub acuzare într-un nou dosar de corupţie. Procurorii anticorupție au anunţat, aseară, că îl acuză pe Fenechiu de trafic de influenţă şi participaţie improprie la spălare de bani. Magistrații spun că Fenechiu ar fi luat o mită de 4,3 milioane de euro, din care  2,5 milioane de euro au fost primiți în numerar, în două rânduri.

 

Aceasta este cea mai mari mită „cash“ care apare într-un dosar DNA la nivel regional.

„În continuare, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei, circuitul financiar al sumelor de bani şi beneficiarul real al acestora, suspectul Fenechiu Relu a solicitat ca restul banilor să fie viraţi în conturile a două societăţi comerciale în baza unor contracte de consultanţă ce atestau operaţiuni comerciale fictive“, arată procurorii DNA în materialul dat publicității.

Programul SEI al Ministerulul Educaţiei a fost derulat de către firma Siveco, a cărei şefă, Irina Socol, a fost deja condamnată  pentru mai multe fapte de corupţie.

 

Aceeaşi societate este implicată în dosarul de corupție în care Fenechiui a recunoscut că a primit mită de aproape un milion de euro, acordată în cadrul a două contracte derulate de Ministerul Justiţiei şi firma Antibiotice SA, pe lângă ai căror reprezentanţi fostul lider liberal a intervenit. Înţelegerea i-a adus o pedeapsă de trei ani şi 10 luni. În acest al doilea dosar, Fenechiu s-a angajat să plătească şpaga de circa 1 milion de euro pe care a primit-o, fiind pus, de asemenea, sechestru pe o parte din bunurile sale.

 

Citește și Fenechiu, lăsat de PNL cu buzele umflate: nu mai vede niciodată cei 1,4 milioane de lei

 

Relu Fenechiu execută 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă, în dosarul Transformatorul. Între 2002 şi 2005, Fenechiu a cumpărat printr-o firmă transformatoare vechi din anii '70 şi le-a revândut societăţii Electrica Moldova. 99% din transformatoarele au rămas în stocul Electrica Moldova, pentru că nu au putut fi folosite. Prejudiciul a fost de peste 7,5 milioane de lei.

 

Până în prezent, el nu a returnat nici un leu pentru că el şi soţia sa au o dispută în instanţă asupra partajării bunurilor aflate sub sechestru.


Patriarhia Română a anunţat că nu se pronunţă în legătură cu situaţia IPS Teodosie înainte de finalizarea anchetei, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu. El a fost pus sub control judiciar pentru luare de mită şi folosirea cu rea-credinţă de documente false.

 

„Patriarhia Română nu se pronunţă în legătură cu situaţia IPS Teodosie. Controlul judiciar este doar o etapă incipientă a anchetei penale. Ancheta este în desfăşurare. Aşteptăm o decizie la finalul anchetei”, a declarat Vasile Bănescu, potrivit News.ro.

 

Totodată, purtătorul de cuvânt a spus că există autonomie la nivelul episcopiilor, iar răspunderea IPS Teodosie este personală.

 

„Este foarte important să aşteptăm decizia finală a anchetatorilor, răspunderea IPS Teodosie fiind una personală”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

 

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, a fost pus sub control judiciar pentru luare de mită şi folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, fiind acuzat că, în perioada 2010-2016, a folosit şi prezentat declaraţii false către APIA pentru a primi fonduri europene de peste 1,3 milioane de lei. De asemenea, prelatul este acuzat că a luat mită 500 de euro de la o persoană.

 

Arhiepiscopul Tomisului a mai fost anchetat de procurorii anticorupţie pentru luare de mită, fiind suspectat că a primit 850 de euro de la o persoană pentru a o ajuta să se înscrie la Facultatea de Teologie a Universităţii ”Ovidius”, IPS Teodosie fiind decanul acelei facultăţi. În acest dosar, în urmă cu doi ani, arhiepiscopul Tomisului a fost scos de sub urmărire penală, el precizând atunci că nu a fost găsită nicio probă împotriva sa.

 

De asemenea, în vara acestui an, IPS Teodosie a fost citat la DNA, pentru a fi audiat ca martor în dosarul privind cărţile scrise în penitenciar, pe motiv că el a girat cartea "Muntele Athos, patria ortodoxiei", scrisă de Gigi Becali.

 

(Sursa: digi24.ro)


Primarul comunei vasluiene Oşeşti, Grigore Lefter, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare de magistraţii Curţii de Apel Iaşi pentru fapte de corupţie.

 

Cu toate că decizia de condamnare este una definitivă, Instituţia Prefectului nu poate organiza în perioada următoare alegeri anticipate, atribuţiile edilului fiind preluare de viceprimarul în funcţie.

„Procedura este de durată. Chiar dacă avem de-a face cu o condamnare definitivă, sunt câţiva paşi de urmat, o discuţie despre organizarea de alegeri anticipate fiind acum prematură. Decizia Curţii de Apel trebuie comunicată în scris Primăriei Oşeşti, apoi noi trebuie să fim anunţaţi în mod oficial. Se emite ordin al prefectului care poate fi contestat în instanţă de actualul primar. În acest timp prerogativele primarului sunt preluate de viceprimarul în funcţie, urmând să fie ale un nou viceprimar. În funcţie de ce se întâmplă în instanţă, vom putea spune când se organizează alegeri”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, subprefectul judeţului Vaslui, Mircea Gologan.

 

Grigore Lefter a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie, după ce au fost sesizate nereguli în derularea unui proiect cu fonduri europene vizând modernizarea unui drum din comuna Oşeşti. Edilul mai avea o condamnare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce şi-a angajat fiul pe post de consilier, însă aceasta nu l-a împiedicat să candideze la alegerile locale din luna iunie.

 

El se află la al treilea mandat în fruntea comunei Oşeşti.

 

(Sursa: radioiasi.ro)


28 percheziții DNA au loc în cursul dimineții de 17 octombrie, după ce mai multe societăți comerciale și persoane fizice sunt bănuite de corupție și evaziune fiscală.

 

Potrivit stiri pe surse, care transmite din surse apropiate anchetatorilor, în acest dosar este vorba de un prejudiciu de aproximatic 600.000 de lei în domeniul producției și distribuției de băuturi alcoolice.

 

Infracțiunile de corupție și evaziune fiscală s-ar fi produs în perioada 2010-2014, iar perchezițiile se fac în mai multe localități din București, Constanța, Ilfov, Buzău și Prahova.

 

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

 

(Sursa: EVZ.ro)


Vasila Blaga a fost citat în calitate de suspect de procurorii DNA Ploiești. Acuzațiile sunt de corupție și ar viza perioada 2009-2012, o perioada în care Vasile Blaga a fost parlamentar, dar și ministru de Interne.

 

Procurorii vorbesc de comisioane de 10% la contracte cu statul, care ar fi fost încasate pe filiera acestui trafic de influență pentru ca anumite firme să beneficieze de contractele din bani publici. Sumele obținute astfel ajung la sute de mii de euro, arată date preliminare din această anchetă, spun surse judiciare.

 

„Nu am ce să comentez. Nici nu ştiu despre ce este vorba”, a fost singura declarație a lui Vasile Blaga la sosirea la DNA Ploiești.

 

Vasile Blaga a fost citat și săptămâna trecută, la DNA în calitate de martor, fiind întrebat de procurori despre maşina sa cu care şeful IPJ Bihor, Liviu Popa, a făcut un accident uşor în urmă cu o lună.

 

Este vorba despre un accident ușor în care a fost implicată mașina sa în urmă cu aproximativ o lună. El a spus că nu se afla la volan și că rugase un apropiat să pornească mașina pentru a nu avea probleme tehnice.

 

Persoana apropiată este șeful poliției Bihor, chestorul Liviu Popa. În momentul în care acesta a pornit automobilul a avut loc o tamponare ușoară.

 

Şeful IPJ Bihor, Liviu Popa, declara, după producerea accidentului, că nu a fost nimic grav şi că a vrut să depăşească un TIR.

 

(Sursa: digi24.ro)


Magistraţii Curţii de Apel Iaşi au stabilit că rechizitoriul întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţe în dosarul fostei conduceri a oraşului Hârlău și au hotărât ca dosarul să iasă din procedura de cameră preliminară, urmând astfel a începe judecata propriu-zisă.

 

În acest dosar, sunt judecaţi pentru fapte de corupţie sau asimilate celor de corupţie Constantin Cernescu, fostul primar din Hârlău, Florin Ţăpuşă, fostul viceprimar, Ioan Amariei, directorul Ocolului Silvic, dar şi Dumitru Simionescu, şeful Poliţiei din Hârlău. Ancheta din acest dosar a pornit de la un denunţ făcut împotriva lui Ioan Amariei, care a fost reclamat că în perioada iunie - august 2014 a solicitat de la un om de afaceri trei uşi de garaj, precum şi neplata unei lucrări executate la casa sa. Totul în schimbul derulării unui contract încheiat de instituţia publică la care lucra. Procurorii mai notează că, ulterior, Amariei i-ar fi cerut şi 10.000 de lei respectivului om de afaceri.

 

„În perioada septembrie 2014 - decembrie 2015, inculpatul Amariei Ioan, în aceeaşi calitate, şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, în sensul că a dispus şi a determinat mai multe persoane, printre care şi pe inculpatul Cojocaru Constantin, să elibereze diferite cantităţi de material lemnos fără întocmirea documentelor legale sau consemnând în mod fals vânzarea unui sortiment de material lemnos cu o valoare inferioară“, au precizat procurorii.

 

Citește și  Tartorii Hârlăului, trimişi în judecată de DNA. Şeful Poliţiei Hârlău a fost demis

 

Printre beneficiarii materialului lemnos s-au numărat primarul Cernescu, dar şi şeful Poliţiei din oraş, Dumitru Simionescu.

 

Procurorii au mai arătat că primarul Cernescu şi-ar fi determinat un subaltern să întocmească în fals un proces-verbal de recepţie pentru o lucrare de alimentare cu apă ce de fapt nu era finalizată. Falsurile au fost continuate şi de angajaţii primăriei, care au semnat respectivul document, creându-se astfel o pagubă de 2.500 de lei Primăriei Hârlău.

 

(Sursa: ziaruldeiasi.ro)


„Corupţia generează progres, chiar dacă sub o formă diluată” este o frază dintr-un text anterior, pentru care am fost întrebat dacă am înnebunit. Un prieten mi-a sugerat să dezvolt ideea, ceea ce voi face.

 

În mod clar, corupţia este un obstacol în calea creşterii economice, având efecte negative asupra investiţiilor, a capitalului uman şi duce la instabilitate politică. Sunt studii care arată fără tăgadă că, în ţările cu un nivel ridicat al corupţiei, revoltele populaţiei împotriva clasei conducătoare sau chiar revoluţiile sunt dese. 

 

Economişti precum Nathaniel H. Leff  sau Samuel P. Huntington văd însă în corupţie unsoarea necesară pentru a lubrifia roţile înţepenite ale unei administraţii publice rigide. Nathaniel H. Leff consideră că „dacă guvernul ia decizii eronate, drumul pe care corupţia îl face accesibil poate fi cea mai bună alegere”.  Amintiţi-vă de ultimii ani în comunism, când majoritatea produselor alimentare erau insuficiente şi se dădeau pe bază de cartelă. Cu un săpun plasat strategic vânzătoarei de la magazin, tot reuşeai să procuri câte ceva.

 

Huntington consideră că „în termeni de creştere economică, singurul lucru mai rău decât o societate cu o administraţie rigidă şi funcţionari corupţi este o administraţie rigidă şi funcţionari corecţi”. Imaginaţi-vă că vânzătoarele ceauşiste n-ar fi primit atenţii şi, dacă nu vă place senzaţia de foame, îi veţi da dreptate lui Huntington.

 

Contextul în care am afirmat despre corupţie că „aduce progres sub o formă diluată” este cel în care comparam administraţia Nichita, percepută de public drept una coruptă, cu imaginea relativ onestă, dar crispată, a administraţiei Simirad. În general, spun unii economişti, corupţia are efecte negative diminuate şi chiar pozitive în ţările cu un nivel de guvernare scăzut sau în cele cu un grad ridicat de reglementare.

 

Din fericire, cu excepţia birocraţiei, în România nu sunt multe zone suprareglementate. Un exemplu de exces de zel este cel al autorizării barurilor din perspectiva ISU. Exista legislaţie suficientă înainte de tragedia Colectiv, problema era că nimeni nu o aplica. Pentru a nu-şi asuma vreo răspundere, statul român a introdus reglementări excesive, care au avut ca efect închiderea câtorva mii de baruri în toată ţara.

 

Un personaj colorat, cu activităţi şi conexiuni în domeniul agricol, mi-a spus că îşi doreşte să devină parlamentar pentru a ajunge în Comisia pentru agricultură, silvicultură etc. Îşi dorea această poziţie imaginându-şi că membrii comisiei ar primi câteva milioane de euro de căciulă dacă ar aviza cultivarea de soia modificată genetic. Atât timp cât 8,5 milioane de români prezintă risc de sărăcie, de ce n-ar fi un progres avizarea, fie şi cu şpagă, a acestei culturi?

 

Datorită aspectului de nelegalitate, corupţia are o faţă secretoasă. Secretul duce la incertitudine, care, la rândul ei, inhibă spiritul antreprenorial. În scopul de a beneficia de maximul de mită, birocraţii vor pricinui întârzieri administrative cât mai mari şi vor inventa tot felul de obstacole pentru contribuabili. Corupţia este distrugătoare, periculoasă şi are forţa de a se autoalimenta. Şi totuşi, când comparăm Iaşul lui Simirad sau Clujul lui Funar cu Bacăul lui Sechelariu şi Hrebenciuc, corupţia parcă nu mai este aşa de hâdă...


Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie în cazul Iuliei Ioana Baz, director la Direcţia Management Financiar AM POS CCE din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, pe care o acuză de infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi conflict de interese penal.

 

Iulia Ioana Baz este acuzată de ANI că a semnat listele de verificare a achiziţiilor publice pentru două societăţi comerciale care au încheiat contracte, în calitate de beneficiar, cu S.C. RomActiv Business Consulting S.R.L, în calitate de consultant, societate în cadrul căreia aceasta a avut contract de muncă în ultimii 5 ani, rezultând astfel indicii privind posibilă săvârşire a infracţiunii de conflict de interese. Valoarea celor două contracte de achiziţii publice a fost în cuantum de 20.000 euro, respectiv de 4.000 euro (echivalentul sumei de 17.683 lei).

 

De asemenea, ulterior numirii acesteia în funcţia publică, Ministerul pentru Societatea Informaţională, în calitate de Organism Intermediar, în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, a încheiat un contract de finanţare cu S.C. European Funds Înveşt S.R.L., societate la care Iulia Ioana Bâz a deţinut funcţia de administrator şi pentru care a întocmit o serie de documente care au stat la baza încheierii contractului.

 

(Sursa: HotNews.ro)


Pagina 25 din 26

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top