fbpx
 

Dosar inedit pe masa judecătorilor ieşeni. O familie din Iaşi a cerut 5.000 de lei despăgubiri în instanţă de la vecinii lor, după ce au avut un conflict cu aceştia.

 

Expresii jignitoare, ofensatoare”

Victoria şi Marian P. s-au plâns că familia care locuieşte lângă ei li “s-a adresat, într-o manieră defăimătoare, utilizând cuvinte şi expresii jignitoare, ofensatoare”.

Reclamanţii susţin că Alina şi Constantin T. i-ar fi acuzat că au aruncat gunoiul în curtea acestora, aspecte care ar fi reprezentat doar un pretext pentru declanşarea scandalului. Ca probe, Victoria şi Marian P. au adus o înregistrare făcută cu telefonul mobil în care ar fi surprins o parte din insultele şi ameninţările unuia dintre vecini. Acesta din urmă a arătat însă în instanţă că expresiile jignitoare pe care le-a folosit nu ar fi fost adresate familiei care locuieşte lângă el, “astfel încât nu ar fi putut produce stări de intimidare, denigrare ori de angoasă, nelinişte sau chiar inferioritate”.

 

Nu l-au crezut

Judecătoria Iaşi a decis ca doar Constantin T. să plătească 2.000 de lei daune morale vecinului său, Marian P., pentru că i-a adresat cuvinte jignitoare şi obscene. Instanţa a subliniat că, în mod clar, există un conflict între cele două familii, dar nu s-a putut stabili de la ce a plecat acesta. “Pârâtul este înregistrat în momentul în care adresează injurii şi cuvinte obscene reclamantului care realiza această înregistrare, fiind neîntemeiată apărarea formulată prin întâmpinare potrivit căreia cuvintele erau adresate într-un spaţiu privat şi nu aveau ca destinatari reclamanţii din prezenta cauză” , se arată în motivarea sentinţei Judecătoriei Iaşi. Decizia instanţei nu este însă definitivă, ci poate fi atacată cu apel.

Cele două familii nu au putut fi contactate pentru a-şi spune punctul de vedere.

Daune pentru postările de pe Facebook

Judecătora Iaşi a obligat doi tineri din comuna Popricani să plătească 10.000 de lei daune morale pentru jignirile aduse patronilor unei firme de transport pe un grup de pe Facebook. Scandalul din localitate ar fi început după ce Micedu Company ar fi mărit preţurile la abonamentele de transport public.

Emilian Oprea, moderator al grupului “Eşti din Popricani dacă…”, ar fi publicat poza în care apare un angajat al societăţii Marianei şi a lui Constantin Dinte într-o „ipostază nedemnă” însoţită de comentariul „ţiganul nostru mult iubit domnul Dinte”. Pe de altă parte, Magdalena Caracaş ar fi postat pe acelaşi grup o fotografie cu Mariana Dinte şi fiul ei minor însoţită de comentariul „Ea e dracu!”. Pentru aceste afirmaţii, administratorii firmei au cerut 100.000 de lei depăgubiri. Procesul va fi reluat la Tribunalul Iaşi pe 12 februarie, după ce ambele părţi au făcut apel.

 


Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis joi că DNA are termen până la 1 mai să finalizeze ancheta în dosarul morţii poliţistului Bogdan Gigină, în care fostul ministru de Interne Gabriel Oprea este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă.

Instanţa supremă a admis o contestaţie depusă de familia poliţistului Gigină, care s-a plâns de faptul că ancheta DNA durează de prea mult timp.

Avocatul Daniel Ionaşcu a declarat că familia Gigină nu aduce reproşuri procurorului de caz de la DNA, ci doreşte un termen rezonabil, de trei luni, pentru finalizarea anchetei şi trimiterea dosarului în instanţă.

De cealaltă parte, DNA susţine că în dosarul privind moartea poliţistului Bogdan Gigină cercetările s-au prelungit deoarece s-a aşteptat declasificarea unor documente, dar şi pentru că părţile au cerut audierea unui număr foarte mare de persoane.

La proces a asistat şi Cornel Gigină, tatăl poliţistului Bogdan Gigină, care a adus acuzaţii fostului ministru Gabriel Oprea.

„S-au spus în instanţă nişte aberaţii, precum că motociclistul trebuie să aibă ştergător, că există pe degetul drept, la manşă, un ştergător. Nişte aberaţii. Domnul ministru de Interne (Gabriel Oprea – n.r.) este afectat psihic din cauza medierii. Eu am spus: ‘Să nu dea Dumnezeu să vă moară copilul, să vedeţi cât de afectat emoţional sunteţi!’. Dânsul este afectat emoţional mediatic? Nu se poate aşa ceva. (…) S-a vorbit despre expertiza motocicletei. Ce expertiză să facă la firma BMW? Motocicleta este cumpărată de acolo, este reparată acolo şi expertiza se face la aceeaşi firmă. Cât de just şi de corect poate fi acest lucru?”, a spus Cornel Gigină.

Întrebat de jurnalişti dacă Oprea ar fi putut să dea ordin ca motocicleta condusă de fiul lui să nu facă parte din coloana oficială, Cornel Gigină a răspuns: „Binenţeles. Putea să spună. Dânsul era zeu. Dânsul comanda tot. De la el în jos nimeni nu putea să mişte nimic. Nicio centimă. Toată lumea îi ştia de frică”.

De asemenea, Cornel Gigină a fost întrebat dacă Oprea era interesat de cei care făceau parte din coloana oficială.

„Nu îl interesa. Pe el îl interesa să ajungă foarte urgent. De aceea s-a şi cerut motocicletă în ultimele trei luni, ca să îi deschidă coloana. Eu nu uit că dimineaţa, la schimbul 1, am fost şi i-am asigurat traseul. Nu uit când a cerut prin staţie ca de la Târgovişte până la Ministerul de Interne să facă 35 de minute. Şi cu viteza de 84 km/h nu sunt de acord, care s-a stabilit prin expertiză. Probabil că s-a luat la global, nu atipic pe porţiune. Avea peste 100 km/h. Eu am fost la el în delegaţii şi cunosc toate ordinele care se dădeau prin staţie şi telefonic. Cum se ţipa în staţie şi telefon să se facă traseul ministrului de Interne. Nu avea traseu asigurat nici preşedintele, nici premierul la acea vreme, cum avea traseul ministrul de Interne”, a susţinut tatăl poliţistului.

Cornel Gigină a spus că poliţiştii din coloana oficială ar fi avut de suferit dacă Oprea nu ajungea la timp.

„Binenţeles că erau consecinţe. Se raporta ierarhic la comanda Brigăzii Rutiere şi de acolo se luau măsuri. Au fost schimbaţi şi conducătorii auto şi motocicliştii. Noi uităm un lucru: cu două săptămâni înainte, un coleg din coloana oficială a avut accident cu motocicleta. Despre acest lucru s-a uitat. De atunci se puteau lua măsuri şi să se îndepărteze motocicleta”, a adăugat Cornel Gigină.

În decembrie 2016, DNA anunţa că a dispus efectuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă faţă de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, faţă de firma General MPM Impex SRL, faţă de Petre Mazilu, administrator al acesteia, şi faţă de Adrian Corcodel, şeful echipei care efectua lucrări în zona în care s-a produs accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină.

Potrivit DNA, în seara de 20 octombrie 2015, în jurul orei 19,00, agentul de poliţie Bogdan Gigină a fost implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a suferit o hemoragie cranio-cerebrală, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral şi facial cu fractură craniană, leziuni care i-au cauzat decesul. La momentul producerii accidentului, Bogdan Gigină făcea parte dintr-un dispozitiv de însoţire a fostului ministru Gabriel Oprea.

Anchetatorii arată că poliţistul circula cu o viteză de 84 km/h în condiţii de vizibilitate redusă determinate de întuneric şi ploaie. Dinamica producerii accidentului şi lipsa unor manevre de frânare determină concluzia că poliţistul nu a văzut obstacolele de pe carosabil (amenajările rutiere temporare) înainte de a intra în contact cu primul dintre acestea.

Procurorii mai susţin că Gabriel Oprea este cel care a impus, folosindu-se de ascendentul conferit de funcţia sa şi cu încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează însoţirea demnitarilor, ca deplasarea să se facă cu viteză foarte ridicată, cauză care a contribuit la producerea accidentului rutier care a dus la decesul lui Bogdan Gigină. (Agerpres/ FOTO romania-actualitati.ro)


Magistraţii de la Tribunalul Vaslui au decis, marţi, reluarea de la zero a procesului în care 22 de vameşi de la Vama Albiţa erau judecaţi pentru fapte de corupţie.

Decizia vine după ce judecătorul care a instrumentat dosarul vameşilor a plecat la o altă instanţă, exact înainte de ultimul termen din proces.

„Potrivit unei hotărâri CEDO, neaudierea directă a inculpatului şi a martorilor de către noul judecător învestit cu soluţionarea cauzei după schimbarea componenţei completului atrage o încălcare a dreptului la un proces echitabil”, a declarat avocatul Oana Iovu.

Noul judecător a decis readministrarea probatoriului, strategie pe care apărătorii o aveau oricum pregătită. Astfel, atât inculpaţii, cât şi sute de martori urmează să fie reaudiaţi.

În urmă cu patru ani, 22 vameşi de la Albiţa au fost trimişi în judecată de procurorii DNA, pentru fapte de corupţie. La momentul respectiv, în urma unor descinderi la domiciliile acestora, au fost ridicaţi saci cu bani, sumele neputând fi justificate de vameşi. 18 persoane au fost arestate, ulterior ele fiind eliberate şi plasate sub control judiciar.

Dintre toate persoanele trimise în judecată pentru fapte de corupţie, una singură a admis acuzaţiile şi a cerut să fie judecată în baza acordului de recunoaştere. (Agerpres/ FOTO adevarul.ro)


S-au făcut audieri, dosarul s-a mutat de la DNA Iași la Parchetul Hârlău dar nu s-a ajuns la un final: clasare sau trimitere în judecată. Primarul din Plugari spune că samsarii nu lucrează cu autoritățile și că pământul va fi dat oamenilor, tocmai încheindu-se procesul cu ADS. Patronul SC Cotnari spune că sunt niște acuzații gratuite.

Un consilier local, Adrian Ciubotariu, din comuna ieșeană Scobinți, acuză DNA Iași de tergiversarea unui dosar în care este anchetat modul în care peste 133 de hectare, ce urmau să ajungă în posesia mai multor persoane, școli și parohii, au ajuns până la urmă la Casa de Vinuri Cotnari, firmă ce îi aparține lui Victor Deleanu, fiul șefului de la SC Cotnari, Constantin Deleanu.

Din aprilie 2015, dosarul a fost la DNA Iași. De anchetă s-a ocupat ofițerul judiciar Lucian Mursa, fratele primarului din Plugari, Paul Mursa. În primăvara anului 2016, am fost chemat să dau declarații. I-am spus domnului Lucian Mursa că ar fi în conflict de interese deoarece fratele său este primar la Plugari. După mai bine de un an și jumătate de la deschiderea dosarului, DNA a decis să-și decline competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău“, spune Adrian Ciubotariu.

La Hârlău, procurorul de caz i-a dat asigurări lui Ciubotariu că va soluționa cât mai repede acest dosar, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Suntem în decembrie 2017 și procurorul mi-a zis că nu a apucat încă să se ocupe de acest dosar. Mi se pare o mușamalizare“, adaugă Ciubotariu.

 

Acuze la adresa primarului Mursa

Mai mult consilierul local consideră că trecerea terenurilor în proprietatea SC Cotnari s-a făcut cu știința primarului din Plugari, Paul Mursa. „Unele titluri de proprietate pentru terenuri au fost emise de Comisia de Fond Funciar de la Plugari de când Paul Mursa este primar. Sunt cazuri în care oamenii nici nu au știut că li s-au vândut terenurile. Totuși, primarul Paul Mursa nu este anchetat în acest dosar“, susține Ciubotariu.

 

Ce s-a întâmplat

În 2012, Comisia judeţeană de fond funciar decide ca 133,49 de hectare de teren să fie radiate de la comuna Scobinţi şi trecute la comuna Plugari, pentru împroprietărirea mai multor persoane, şcoli şi biserici.

Aproximativ 82 de hectare, în mare parte cultivate cu vie, trebuiau să ajungă în posesia a nouă persoane din comuna Scobinţi. „Aceste persoane nu şi-au primit terenurile. Unii sunt decedaţi, cum este cazul lui Vasile Halacu, alţii sunt plecaţi de mult timp din ţară şi fie nu au moştenitori, fie aceştia nu s-au interesat de terenurile pe care trebuiau să le primească, aşa cum este cazul lui Sextil Vasiliu sau Caliopi Vasilescu“, explică Adrian Ciubotariu.

 

Câțiva lei sau nimic

Adrian Ciubotariu mai zice că terenurile au fost tranzacţionate de Cătălin Sandu, un samsar imobiliar şi au ajuns la Agrofruct Plugari SA.

În 2012, Costică Ciobanu s-a dus să-şi ia terenul primit prin hotărâre, aproximativ un hectar de teren, din totalul de 4,2 hectare cât avea de primit împreună cu alte rude. El avea terenul în satul Bădeni, dar a fost nevoit să se ducă la Plugari. Acolo, îl aştepta «samsarul» Cătălin Sandu, care i-a propus ca în schimbul terenului să primească suma de 1.600 de euro. Ciobanu nu a acceptat banii, dar nici terenul nu l-a mai primit“, explică Adrian Ciubotariu.

Primarul Mursa recunoaște că mai mulți „samsari imobiliari“ au interese în zonă, însă spune că nu are ce să le facă deoarece totul este legal: „Vin tot felul de oameni și insistă să fie puși în posesie, dar nu avem ce face.“

 

Terenuri date fără act de proprietate

O adevărată telenovelă s-a întâmplat în cazul a peste 11 hectare de teren pe care le-a moștenit Traian Gagea și nepotul acestuia, Mihai Gagea. Traian Gagea avea titlu de proprietate pe terenul din Scobinți încă din 2004. În 2012, terenul a fost trecut pe numele lui Mihai Gagea și mutat la Plugari. Mai mult Gagea i-a dat o procură lui Cătălin Sandu pentru a vinde terenul. După ce titlul de proprietate a lui Traian Gagea a fost desființat, acesta s-a adresat instanței. Mihai Gagea este pus acum în postura de a restitui suma primită pe teren, aproximativ 116.000 de lei, de la Daniel Mihai, un interpus al lui Cătălin Sandu.

Toate actele au fost făcute pe numele lui Mihai Gagea cu știința primarului Mursa, tocmai pentru ca acel teren să ajungă într-un final la Cotnari“, susține consilierul local Adrian Ciubotariu.

 

Școlile şi bisericile plimbate

Din totalul de 133,49 de hectare, 31,64 de hectare au revenit la cinci parohii din comuna Scobinţi, iar 20 de hectare la patru şcoli din aceeaşi comună.

Nici şcolile din Scobinţi, Bădeni, Sticlărie şi Zagavia şi nici parohiile din Scobinţi, Bădeni, Feteşti, Sticlărie şi Zagavia nu au fost puse în posesie“, precizează Ciubotariu.

Primarul Paul Mursa susține că punerea în posesie a unor persoane, a școlilor și parohiilor nu s-a putut face deoarece primăria s-a aflat în proces pentru 60 de hectare cu ADS.

Noi am câștigat acel proces și urmează să punem în posesie persoanele care au de primit terenuri. În ceea ce privește școlile și parohiile, precum și câteva persoane din Scobinți, acestea vor primi, până la urmă, terenurile, de la primăria Scobinți“, zice Mursa.

Terenurile sunt la Casa de Vinuri Cotnari

Potrivit consilierului local, mare parte din suprafaţa de teren a ajuns la Casa de Vinuri Cotnari.

În 2000, Agenţia Domeniilor Statului a concesionat către SC Cotnari o suprafaţă de aproximativ 147 de hectare, potrivit documentelor. În 2011, în urma acţiunilor intreprinse în instanţă de proprietarii unor terenuri, concesiunea a fost reziliată. Casa de Vinuri Cotnari a primit înapoi cele 147 de hectare de la Agrofruct, o fostă societate de stat. În 2011, primăria comunei Scobinţi a solicitat 147,01 hectare, dar a primit doar 133,49 de hectare de teren. Diferenţa de aproape 14 hectare a fost acordată ulterior de Comisia Locală de Fond Funciar, din Scobinţi, printr-o altă hotărâre“, zice consilierul local.

Preşedintele directoratului SC Cotnari, Constantin Deleanu, neagă acvuzațiile aduse și susține că Adrian Ciubotariu este influențat. „Nu răspund la niște acuzații aduse de cineva care ne atacă gratuit.“


S-au făcut audieri, dosarul s-a mutat de la DNA Iași la Parchetul Hârlău dar nu s-a ajuns la un final: clasare sau trimitere în judecată. Primarul din Plugari spune că samsarii nu lucrează cu autoritățile și că pământul va fi dat oamenilor, tocmai încheindu-se procesul cu ADS. Patronul SC Cotnari spune că sunt niște acuzații gratuite.

Un consilier local, Adrian Ciubotariu, din comuna ieșeană Scobinți, acuză DNA Iași de tergiversarea unui dosar în care este anchetat modul în care peste 133 de hectare, ce urmau să ajungă în posesia mai multor persoane, școli și parohii, au ajuns până la urmă la Casa de Vinuri Cotnari, firmă ce îi aparține lui Victor Deleanu, fiul șefului de la SC Cotnari, Constantin Deleanu.

Din aprilie 2015, dosarul a fost la DNA Iași. De anchetă s-a ocupat ofițerul judiciar Lucian Mursa, fratele primarului din Plugari, Paul Mursa. În primăvara anului 2016, am fost chemat să dau declarații. I-am spus domnului Lucian Mursa că ar fi în conflict de interese deoarece fratele său este primar la Plugari. După mai bine de un an și jumătate de la deschiderea dosarului, DNA a decis să-și decline competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Hârlău“, spune Adrian Ciubotariu.

La Hârlău, procurorul de caz i-a dat asigurări lui Ciubotariu că va soluționa cât mai repede acest dosar, însă acest lucru nu s-a întâmplat. „Suntem în decembrie 2017 și procurorul mi-a zis că nu a apucat încă să se ocupe de acest dosar. Mi se pare o mușamalizare“, adaugă Ciubotariu.

 

Acuze la adresa primarului Mursa

Mai mult consilierul local consideră că trecerea terenurilor în proprietatea SC Cotnari s-a făcut cu știința primarului din Plugari, Paul Mursa. „Unele titluri de proprietate pentru terenuri au fost emise de Comisia de Fond Funciar de la Plugari de când Paul Mursa este primar. Sunt cazuri în care oamenii nici nu au știut că li s-au vândut terenurile. Totuși, primarul Paul Mursa nu este anchetat în acest dosar“, susține Ciubotariu.

 

Ce s-a întâmplat

În 2012, Comisia judeţeană de fond funciar decide ca 133,49 de hectare de teren să fie radiate de la comuna Scobinţi şi trecute la comuna Plugari, pentru împroprietărirea mai multor persoane, şcoli şi biserici.

Aproximativ 82 de hectare, în mare parte cultivate cu vie, trebuiau să ajungă în posesia a nouă persoane din comuna Scobinţi. „Aceste persoane nu şi-au primit terenurile. Unii sunt decedaţi, cum este cazul lui Vasile Halacu, alţii sunt plecaţi de mult timp din ţară şi fie nu au moştenitori, fie aceştia nu s-au interesat de terenurile pe care trebuiau să le primească, aşa cum este cazul lui Sextil Vasiliu sau Caliopi Vasilescu“, explică Adrian Ciubotariu.

 

Câțiva lei sau nimic

Adrian Ciubotariu mai zice că terenurile au fost tranzacţionate de Cătălin Sandu, un samsar imobiliar şi au ajuns la Agrofruct Plugari SA.

În 2012, Costică Ciobanu s-a dus să-şi ia terenul primit prin hotărâre, aproximativ un hectar de teren, din totalul de 4,2 hectare cât avea de primit împreună cu alte rude. El avea terenul în satul Bădeni, dar a fost nevoit să se ducă la Plugari. Acolo, îl aştepta «samsarul» Cătălin Sandu, care i-a propus ca în schimbul terenului să primească suma de 1.600 de euro. Ciobanu nu a acceptat banii, dar nici terenul nu l-a mai primit“, explică Adrian Ciubotariu.

Primarul Mursa recunoaște că mai mulți „samsari imobiliari“ au interese în zonă, însă spune că nu are ce să le facă deoarece totul este legal: „Vin tot felul de oameni și insistă să fie puși în posesie, dar nu avem ce face.“

 

Terenuri date fără act de proprietate

O adevărată telenovelă s-a întâmplat în cazul a peste 11 hectare de teren pe care le-a moștenit Traian Gagea și nepotul acestuia, Mihai Gagea. Traian Gagea avea titlu de proprietate pe terenul din Scobinți încă din 2004. În 2012, terenul a fost trecut pe numele lui Mihai Gagea și mutat la Plugari. Mai mult Gagea i-a dat o procură lui Cătălin Sandu pentru a vinde terenul. După ce titlul de proprietate a lui Traian Gagea a fost desființat, acesta s-a adresat instanței. Mihai Gagea este pus acum în postura de a restitui suma primită pe teren, aproximativ 116.000 de lei, de la Daniel Mihai, un interpus al lui Cătălin Sandu.

Toate actele au fost făcute pe numele lui Mihai Gagea cu știința primarului Mursa, tocmai pentru ca acel teren să ajungă într-un final la Cotnari“, susține consilierul local Adrian Ciubotariu.

 

Școlile şi bisericile plimbate

Din totalul de 133,49 de hectare, 31,64 de hectare au revenit la cinci parohii din comuna Scobinţi, iar 20 de hectare la patru şcoli din aceeaşi comună.

Nici şcolile din Scobinţi, Bădeni, Sticlărie şi Zagavia şi nici parohiile din Scobinţi, Bădeni, Feteşti, Sticlărie şi Zagavia nu au fost puse în posesie“, precizează Ciubotariu.

Primarul Paul Mursa susține că punerea în posesie a unor persoane, a școlilor și parohiilor nu s-a putut face deoarece primăria s-a aflat în proces pentru 60 de hectare cu ADS.

Noi am câștigat acel proces și urmează să punem în posesie persoanele care au de primit terenuri. În ceea ce privește școlile și parohiile, precum și câteva persoane din Scobinți, acestea vor primi, până la urmă, terenurile, de la primăria Scobinți“, zice Mursa.

Terenurile sunt la Casa de Vinuri Cotnari

Potrivit consilierului local, mare parte din suprafaţa de teren a ajuns la Casa de Vinuri Cotnari.

În 2000, Agenţia Domeniilor Statului a concesionat către SC Cotnari o suprafaţă de aproximativ 147 de hectare, potrivit documentelor. În 2011, în urma acţiunilor intreprinse în instanţă de proprietarii unor terenuri, concesiunea a fost reziliată. Casa de Vinuri Cotnari a primit înapoi cele 147 de hectare de la Agrofruct, o fostă societate de stat. În 2011, primăria comunei Scobinţi a solicitat 147,01 hectare, dar a primit doar 133,49 de hectare de teren. Diferenţa de aproape 14 hectare a fost acordată ulterior de Comisia Locală de Fond Funciar, din Scobinţi, printr-o altă hotărâre“, zice consilierul local.

Preşedintele directoratului SC Cotnari, Constantin Deleanu, neagă acvuzațiile aduse și susține că Adrian Ciubotariu este influențat. „Nu răspund la niște acuzații aduse de cineva care ne atacă gratuit.“


Comisia Europeană recomandă trecerea imediată la faza a doua a negocierilor cu privire la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, transmit agențiile internaționale de presă, citând un comunicat oficial de la Bruxelles.

Executivul comunitar, care conduce negocierile pentru Brexit în numele celor 27 de state ale Uniunii, a apreciat astăzi că au fost înregistrate ”progrese suficiente” cu privire la termenii ”divorțului” de Marea Britanie, deschizând calea pentru faza a doua a negocierilor referitoare la viitorul relației dintre UE și Londra.

Revine din acest moment Consiliului European, care se va reuni la Bruxelles în zilele de 14-15 decembrie, să valideze constatarea Comisiei, se precizează în comunicatul executivului european.

”Comisia tocmai a decis oficial să recomande Consiliului European că s-au înregistrat progrese suficiente în ce privește termenii stricți ai divorțului”, a declarat vineri președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, într-o conferință de presă comună cu premierul britanic Theresa May.

Cei doi au avut o scurtă întrevedere în cursul dimineții la sediul executivului comunitar.

”Sunt mulțumit de acordul corect la care am ajuns”, a mai spus Juncker.

”Dacă cele 27 de state membre acceptă evaluarea noastră, noi — Comisia Europeană și negociatorul șef Michel Barnier — suntem pregătiți să începem imediat lucrările fazei a doua a negocierilor”, a declarat Jean-Claude Juncker.

”Cetățenii Uniunii care trăiesc în Regatul Unit și cetățenii britanici instalați în UE-27 își vor păstra aceleași drepturi odată ce Marea Britanie va părăsi UE”, a dat asigurări Comisia.

Theresa May a precizat, la rândul său, că nu va exista o frontieră fizică — care ar presupune puncte de control și controale vamale — între provincia britanică Irlanda de Nord și Republica Irlanda, subiectul cel mai spinos al negocierilor din ultimele zile, și că Acordul din Vinerea Mare, referitor la procesul de pace din Irlanda de Nord, va fi menținut. De asemenea, cetățenii UE din Marea Britanie ”vor putea să continue să trăiască (în această țară) ca și până acum”, a declarat Theresa May.

Progresele cerute de UE au vizat trei dosare prioritare: frontiera între Republica Irlanda și provincia britanică Irlanda de Nord, reglementarea financiară a ”divorțului” și drepturile cetățenilor expatriați.

 

(Agerpres/ FOTO politicoeurope.ro)

 


Tribunalul Bucureşti începe, joi, dezbaterile pe fond în dosarul în care compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune, uz de fals (61 acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

În dosar mai sunt judecaţi directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, precum şi Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicirea combaterii bolilor.

În iunie 2017, un judecător de cameră preliminară a constat legalitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul General, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

Potrivit Parchetului General, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, SC Hexi Pharma CO SRL a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare ‘prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii’, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.

Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma CO SRL a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.

Procurorii mai arată că, în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, prin plasarea pe piaţa din România, la cvasitotalitatea unităţilor sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, Hexi Pharma CO SRL a înlesnit cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Din probatoriul administrat a mai rezultat că, în intervalul 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Flori Dinu, în calitate de director general al Hexi Pharma, a coordonat activitatea de vânzări desfăşurată de companie, asigurând plasarea pe piaţă la aproape toate unităţile sanitare de dimensiuni mari din România a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid, înlesnind cu intenţie nerespectarea de către membrii personalului medical de specialitate a măsurilor privitoare la prevenirea şi combaterea bolilor nosocomiale (boli infectocontagioase).

Flori Dinu mai este acuzată că, în intervalul 4 februarie 2014 – 9 martie 2016, a falsificat 49 de înscrisuri sub semnătură privată (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă), folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Totodată, în perioada 14 iulie 2012 – 16 mai 2016, Mihai Leva, în calitate de şef de producţie, a ajutat la plasarea pe piaţa din România, la unităţile sanitare de dimensiuni mari din ţară, a unor produse biocide ineficiente sub aspect bactericid, fungicid, sporicid, micobactericid.

De asemenea, între 4 februarie 2014 şi 9 martie 2016, Mihai Leva a falsificat 33 de înscrisuri sub semnătură privată, prin atestarea cu semnătura sa a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului (fişe de prezentare ale produselor Hexi Pharma şi fişe cu date de securitate), din care cele 16 fişe cu date de securitate le-a şi întocmit, documente folosite de companie la Comisia Naţională pentru Produse Biocide, în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, care conţin menţiuni necorespunzătoare adevărului, sub aspectul concentraţiei de substanţe active şi al eficienţei biocide.

Prejudiciul în acest dosar se ridică la 102 milioane lei, iar 132 de spitale s-au constituit părţi civile.

(Agerpres/FOTO arhivă hotnews.ro)


Președintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat luni seara că, în ceea ce-l privește, „a fost scos armamentul greu”, după ce cazul referitor la referendum nu și-a atins scopul - acela de a veni la conducerea partidului cel mai probabil o echipă „care să stea cuminte” în perioada alegerilor locale și parlamentare.

„Nu este un dosar glumă, este clar că e o chestiune foarte grea. (...) Cam ceea ce a apărut în comunicatul DNA, cam asta mi-a fost adus la cunoștință ca informație. (...) Nu a fost o zi ușoară. (...) Am încercat să citesc cu atenție comunicatul și celelalte documente, am citit cât am putut, n-am avut prea mult timp astăzi, am avut mai multe activități. Am înțeles că, practic, în 2016 s-a început acest dosar, ba din 2001, ba din 2014... Să ne aducem aminte ce s-a întâmplat în 2016, când, după ce am fost condamnat în dosarul cu referendumul, unde trebuia neapărat ca eu să cedez atunci, și probabil că era o echipă pregătită să preia partidul și să stea cuminți în anul electoral respectiv, am decis împreună în partid, am mers mai departe - victorie mare la alegerile locale, victorie zdrobitoare la alegerile parlamentare”, a declarat Liviu Dragnea, la România TV, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, după alegerile parlamentare, „ceea ce a speriat cel mai mult a fost conținutul programului de guvernare, foarte bine făcut și nu ușor de pus în practică”, program care nu lasă „spațiu de manevră” acelor partide care ar putea să-l susțină pe președintele Klaus Iohannis la prezidențialele din 2019.

„Din fericire, avem toate răspunsurile pentru cei care au tot mințit în ultimele luni că nu putem pune în practică programul, dar acest program de guvernare, dorința noastră de a reforma ce este stricat în anumite sisteme sperie. Pe plan politic, programul implementat lasă un spațiu de manevră aproape inexistent pentru opoziție, adică pentru partidele care ar putea — o parte dintre ele — să-l susțină pe președintele Iohannis la alegerile prezidențiale din 2019. Iar, pe de altă parte, sunt instituții și șefi de instituții care încep să-și pună problema dacă cumva, prin absurd, în această țară încep să funcționeze lucrurile, așa cum funcționează în celelalte țări din Europa unde este o democrație consolidată. (...) Și sigur că sunt zbateri serioase (...). Și lupta este îngrozitoare. A fost scos armamentul în primăvară, brusc, deci asta cu referendumul n-a mers, au scos armamentul greu și au început să spună de Brazilia, de Belina, de Tel Drum, pentru a crește un nivel de demonizare în așa fel încât în percepția publică să apară firesc că trebuie să înceapă un nou dosar la DNA și haide să creăm un cadru din asta și să meargă acolo și poate cedează”, a susținut președintele Camerei Deputaților.

El consideră că  „o cedare” introduce rezervă și temeri atât în interiorul grupurilor parlamentare, unde se pune clar un mare semn de întrebare dacă mai există determinarea să meargă până la capăt cu ceea ce s-a început, precum și în Guvern.

Dragnea a denunțat „un sistem de putere paralel, ilegitim care funcționează în România de ani de zile”.

„În ultimele luni de zile au început să apară enorm de multe informații, mărturii, chiar și documente și un sistem care face ceea ce știe să facă cel mai bine, și anume, dosare. Este un instrument tăios, care are ca scop să intimideze (...), de a direcționa o putere foarte mare folosită cu cruzime în mâna celui de care ascultă, cel care patronează acest sistem. Pe de altă parte, sistemul își păstrează și pentru sine o parte din această putere. Unii au spus stat paralel, alții invizibil, alți stat mafiot, alții putere ocultă. Sunt instituții și politice și de forță și încep să iasă la iveală foarte multe lucruri. Asta deranjează, pentru că sistemul și cei care sunt beneficiarii acestor acțiuni profund ilegale, neconstituționale și abuzive încep să fie destul de speriați. (...) Sunt foarte multe fronturi deschise de către noi, pentru că am promis în campanie să facem rânduială în modul cum interacționează și acționează puterile statului și instituțiile statului — să treacă în matca constituțională. Și sunt unii oameni cărora li se înmoaie genunchii”, a afirmat liderul PSD.


Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au reținut, luni, 16 persoane în dosarul privind decontări ilegale de la CASMB, informează DNA.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis luni AGERPRES, procurorii au dispus extinderea cercetărilor, punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 6 noiembrie, a mai multor reprezentanți ai unor firme de servicii medicale la domiciliu.

Este vorba despre Florina Jeni Bărbălău, la data faptelor reprezentant legal al societăților comerciale Home Med Expert SRL și Lara Med Serv SRL pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (12 acte materiale); Violeta Loredana Ciocâlteu și Anișoara Durmac, la data faptelor administratori al societăților comerciale Frontida SRL și, respectiv, Home Medical Concept SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (27 acte materiale); Crina Elena Constantinescu și Adela Gabriela Miculescu, la data faptelor administratori ai Micon Life SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

În același dosar au fost reținuți și Sile Miculescu, la data faptelor administrator al Micon Life SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale); Leontin Miluță Glăvan, la data faptelor reprezentant legal al Salvitae SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale); Elena Glăvan, la data faptelor asociat în cadrul Salvitae SRL; Eugeniu Vulpe, la data faptelor administrator în fapt al Claritas Servicii Medicale SRL; Adriana Georgiana Caraculacu, la data faptelor avocat în Baroul București, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

Anchetatorii au mai dispus și reținerea Nicoletei Nicu, la data faptelor administrator al reprezentant legal al Lara Med Serv SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (9 acte materiale); Bujor Rudeanu, la data faptelor reprezentant legal al PUSA — MEDICAL CARE SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (15 acte materiale); Aloul Adnan Al, medic, și Iuliana Gheorghe, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale); Marijuana Ispas, la data faptelor reprezentant legal al Beta Medical Service SRL, pentru înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale) și constituire a unui grup infracțional organizat; Adriana Rosmenteniuc, la data faptelor reprezentant legal al Home Medical Assistance SRL, pentru constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale).

Procurorii anticorupție notează în referatul prin care cer arestarea preventivă că cele 16 persoane, în cursul anchetei penale, ar fi încercat să influențeze martorii în cauză și să contrafacă mijloace de probă constând în înscrisuri, atât în mod direct, cât și prin determinarea altor persoane să adopte astfel de comportamente.

Același referat arată, potrivit DNA, că există date și probe potrivit cărora, începând din anul 2016, reprezentanții unor firme furnizoare de servicii medicale fără activitate reală ori legală, aflate în relație contractuală cu CASMB, ar fi aderat la grupul infracțional constituit din funcționari și conducători ai CASMB.

Mai mult, sursa citată precizează că, începând cu luna martie 2017, gruparea infracțională ar fi fost sprijinită și de președintele CNAS, Marian Burcea.

„Grupul infracțional a fost constituit astfel ca, prin comiterea unor infracțiuni (înșelăciune, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals informatic, abuz în serviciu), Fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate (FNUASS) să fie fraudat prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, iar banii din acest fond să nu fie folosiți pentru îngrijirea medicală la domiciliu a asiguraților care aveau nevoie reală de aceste servicii, în mod gratuit”, se menționează în comunicat.

În plus, arată anchetatorii, cei care au participat la grupul infracțional ar fi construit, în mod repetat, proceduri netransparente și extrem de complicate ca măsură de precauție împotriva oricărei încercări de devoalare a modului nelegal de cheltuire a FNUASS, iar conducătorii instituției, deși au avut cunoștință de activitățile infracționale, nu ar fi dispus măsuri pentru verificarea, tragerea la răspundere și sancționarea celor care au acționat în scopul fraudării banilor de la CASMB.

„În perioada 2016 — 2017, inculpații reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale au indus în eroare CASMB prin aceea că au prezentat ca fiind adevărate unele situații nereale (raportări false în ceea ce privește conținutul serviciilor medicale prestate, asiguratul care a primit îngrijirile, data, ora și persoana care a efectuat serviciul medical), ceea ce a condus la efectuarea de plăți necuvenite pentru servicii care nu au fost prestate. Astfel, au fost încasate de firmele inculpaților anterior menționați sume necuvenite cuprinse între 151.098 lei și 3.041.650 lei”,, precizează DNA.

Potrivit DNA, prin contribuția infracțională a trei funcționare din cadrul CASMB (Gabriela Rodica Mocanu, Mina Elena Petrescu și Jeana Sardare, cercetate în stare de arest preventiv), datele nereale, pe baza cărora reprezentanții firmelor au făcut raportările false, au fost înregistrate, șterse și reînregistrate în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), astfel încât serviciile medicale fictive să poată fi validate în SIUI.

„Reprezentanți ai furnizorilor autorizați de servicii medicale interesați în decontarea unor servicii medicale fictive sau nevalidate în SIUI au fost cooptați în schema infracțională de inculpatele Mocanu Gabriela-Rodica, Petrescu Mina-Elena și Sardare Jeana, funcționare în cadrul CASMB. Identificarea furnizorilor care aveau interesul să deconteze nelegal servicii medicale a fost simplă, întrucât inculpatele aveau ca atribuții de serviciu verificarea dosarelor depuse de persoanele asigurate pentru aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu, precum și verificarea documentelor depuse de furnizori (firmele furnizoare de servicii medicale) în vederea decontării serviciilor medicale prestate”, notează procurorii.

Anchetatorii explică faptul că, în măsura în care constatau că actele depuse de firme nu corespundeau standardelor legale (recomandări medicale incomplete, raportări în fals de îngrijiri medicale la domiciliu în perioada în care asiguratul era internat sau decedat, raportarea în fals a unor servicii medicale la domiciliul asiguratului de către asistenți medicali care figurau în același timp cu activitate medicală în clinici, cabinete medicale etc.), inculpatele îi abordau pe furnizori și îi „învățau” să facă modificările necesare pentru a evita sancțiunile legale, pentru a obține decizii favorabile de decontare a îngrijirilor medicale la domiciliu și chiar pentru a întocmi fictiv raportări de servicii medicale, cu privire la pacienți care nu au primit îngrijiri ori cu privire la asistenți medicali care nu au prestat serviciile raportate.

Procurorii menționează că, deși teoretic aprobarea îngrijirilor medicale la domiciliu presupune doar depunerea dosarului propriu de către asigurat sau de către împuternicitul său legal, fără implicarea firmelor, în realitate, firmele sunt cele care inițiază relația cu asigurații, le acordă consiliere pentru întocmirea dosarului care trebuie depus la CASMB și, în multe cazuri, plătesc un avocat comun care depune documentele în calitate de împuternicit legal.

„Cele trei funcționare de la CASMB dădeau asigurări că dosarele depuse de către firmele agreate vor fi și aprobate. În acest sens, recomandările medicale erau înlocuite cu altele completate într-o modalitate indicată de inculpate, indicațiile fiind menite să garanteze că numai acele cereri vor fi aprobate, în defavoarea altora”, se mai menționează în comunicat.

DNA mai arată că un alt tip de ajutor acordat de inculpate reprezentanților firmelor agreate a vizat furnizarea de informații din bazele de date la care aveau acces. În SIUI sunt înregistrate toate informațiile medicale privind asiguratul sau medicii aflați în relație contractuală cu casele de sănătate, inclusiv consultații, recomandări medicale, medicamente prescrise, servicii medicale prestate de spitale, clinici, furnizori, serviciile prin apelul unic de urgență 112 etc.

„Aceste informații erau necesare pentru ca raportările false să nu fie depistate, mai exact pentru ca pacientul raportat în fals cu îngrijiri medicale la domiciliu să nu fie decedat, internat în spital ori preluat de ambulanță ori asistentul medical să nu aibă suprapunere de program cu activitatea medicală raportată în cadrul unei unități sanitare sau să nu acumuleze un număr de ore de muncă imposibil de prestat sau peste numărul de ore prevăzut în contractul de muncă și în contractul încheiat cu CASMB”, notează procurorii anticorupție.

Anchetatorii mai precizează că, deși procedura CASMB prevede că listele cu programul de lucru al asistenților medicali din luna precedentă trebuie raportate la CASMB până în data de 10 a lunii curente, se poate observa că furnizorii agreați, aflați în conivență infracțională cu funcționarele CASMB, obișnuiau să conceapă fraudulos aceste raportări și după o lună față de momentul în care serviciile medicale erau pretins prestate și chiar după data de facturare, întrucât decontul trebuie întocmit până în data de 20 a lunii următoare celei în care a fost prestat serviciul. Înregistrarea ‘graficelor’ în SIUI este indispensabilă pentru validarea raportărilor în SIUI referitoare la serviciile medicale prestate, întrucât pe baza serviciilor raportate și validate se calculează sumele de bani ce urmează a fi decontate furnizorilor.

DNA informează că luni cei 16 vor fi prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În același dosar sunt cercetate și alte persoane fizice și juridice, între care 13 inculpați în stare de arest la domiciliu.

Sursa: ziaruldeiasi.ro


Mita în sănătate este aproximativ 20 la sută, din valoarea contractului, spune procurorul şef al DNA. Laura Codruţa Kovesi afirmă şi că, de cele mai mule ori, corupţia are efecte indirecte care pot îi pot afecta grav pe cetăţeni.

„Am investigat un dosar în care o companie a oferit mită pentru a obţine autorizaţie în vederea punerii în circulaţie a unui medicament. În astfel de situaţii, mita se cere în cash, înainte de încheierea contractului şi se cere un anum procent din valoarea contractului. În domeniul sănătăţii, valoarea mitei e undeva la 20%, în IT la 10%, în infrastructură – între 2% și 5%. Compania, că să obţină aceşti bani şi să-i ofere mită pentru a câştiga contractul, de foarte multe ori comite altă infracţiune: de evaziune fiscală, spălare de bani. Oferă mită, câştigă contractul, după care trebuie să-şi recupereze banii. Şi atunci, preţul medicamentelor creşte, calitatea serviciilor e mai slabă. Iată un efect indirect al corupţiei!”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Sursa: obiectivdesuceava.ro


Pagina 5 din 13