Hoţii au acţionat în noaptea de joi spre vineri şi s-au făcut nevăzuţi cu două containere pline cu ciocolată şi macarons produse de Richart.
N-au avut prea multe bătăi de cap. Marfa era deja pregătită pentru livrările de Crăciun şi era depozitată în curtea fabricii, care nu e protejată şi de un gard.
Acelaşi producător a mai fost vizat de hoţi şi în urmă cu trei ani, tot în perioada sărbătorilor de iarnă. Însă atunci planurile răufăcătorilor au fost dejucate de paznici.
(Sursa: digi24.ro)
Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi, asistentul unităţii a intervenit imediat şi a fost solicitat şi un echipaj SMURD.
„Imediat a fost sesizat şi Serviciul de Investigaţii Criminale din cadrul IPJ Iaşi care au venit la faţa locului pentru cercetări suplimentare. Despre incident a fost informată şi familia persoanei în cauză. Bărbatul de 47 de ani era încarcerat de pe 16 noiembrie, fiind condamnat la o pedeapsă de 2 ani, 8 luni şi 20 de zile pentru furt calificat. Persoana încarcerată era singură în camera detenţie, întrucât era în perioada de carantină”, a declarat pentru „Ziarul de Iași” inspector principal Gabriela Topoliceanu, purtător de cuvânt al Penitenciarului de Maximă Siguranţă Iaşi.
Poliţiştii au deschis dosar penal pentru moarte suspectă şi au decis efectuarea necropsiei pentru a stabili cauza morţii.
În acest moment în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Iaşi sunt încarcerate 1.365 de persoane.
Pentru cine încă mai avea dubii, acum e limpede: unirea Moldovei cu România e doar o temă, din ce în ce mai ineficientă, pentru campania electorală. În realitate, majoritatea covârşitoare a populaţiei din cele două ţări nu-şi doreşte unirea sau este indiferentă.
În Republica Moldova, doar doi dintre candidaţii la funcţia de preşedinte au făcut din această temă un deziderat explicit: Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal, şi Ana Guţu, liderul Partidului Dreapta. Primul a convins 1,8% dintre alegători să-l voteze, iar cel de-al doilea 0,17%. În România, cel care agită apele în acest sens este Traian Băsescu, aflat în fruntea unui partid pentru care atingerea pragului electoral de 5% este încă o mare problemă.
Igor Dodon, câştigătorul alegerilor din Moldova, a abordat, la rândul său, tema unirii într-un mod explicit, dar ostil. „Jandarmul român nu va fi la noi stăpân!” a fost unul dintre manifestele sale, referirea ţintind abuzurile făcute în Basarabia de administraţia română între anii 1918 – 1944. 47,98% dintre alegători l-au votat în primul tur şi 52,18 % în cel de-al doilea. Maia Sandu, contracandidatul său în cel de-al doilea tur, s-a referit la o eventuală unire într-un mod marginal, spunând că ar vota „pentru” în cazul unui referendum ipotetic, dar că nu are nimic substanţial de spus pe această temă.
Desigur, alegerile din Moldova nu au fost despre unirea celor două ţări, dar indică o reorientare către est. Maia Sandu a fost percepută de mulţi drept cartea pe care puşcăriabilul Vlad Filat a mizat, fără succes, tot ce i-a mai rămas. Spoliată de guvernările care au oscilat de la orientări proruse la cele proeuropene, Moldova a fost supusă celui mai mare şoc în timpul Guvernării Filat, când a dispărut un miliard de euro din conturile Băncii de Economii.
Dimensiunea apocaliptică a furtului a adus ţara în pragul falimentului şi, chiar dacă s-a poziţionat împotriva oligarhilor, Maia Sandu nu a reuşit să fie credibilă. Mai rău este că, sub guvernarea Filat, o dată cu dispariţia banilor a dispărut şi speranţa oamenilor de peste Prut. Proeuropenii au demonstrat că pot fura mai mult decât proruşii. Probabil, acesta este motivul pentru care 47% dintre moldoveni, adică aproape jumătate din populaţie, nu s-au prezentat la vot convinşi că nimic nu se va schimba.
Peste 3.000 de litri de motorină şi 200 de litri de ulei de motor, dispozitive de sustragere a combustibilului, două arme neletale şi 10.000 de lei au găsit poliţiştii din cadrul IPJ Mureş, în urma celor 54 de percheziţii.
O parte din combustibilul sustras era folosit în scop personal, iar o parte era vândut sub preţul pieţei.
Potrivit reprezentanţilor CFR, activitatea de transport feroviar de călători nu a fost afectată, pe durata percheziţiilor.
„Din cercetări a reieşit că, în perioada 2015-2016, persoanele vizate ar fi sustras cantităţi mari de combustibil, în mod repetat, prin diferite dispozitive artizanale aplicate pe motorul locomotivelor pe care îşi desfăşurau activitatea. O parte din combustibilul sustras era folosit în scop personal, iar o parte era comercializat sub preţul pieţei”, se arată într-un comunicat al anchetatorilor.
(Sursa: digi24.ro)