Celebrul „călător în timp" de pe platforma TikTok susține că următoarea pandemie va fi provocată de virusul din calotele glaciare care se vor topi.

O nouă teorie a conspirației se răspândește rapid în SUA după valul de frig polar care a paralizat sudul țării în ultima săptămână. „Zăpada din Texas nu este reală”, susțin tot mai mulți tineri pe rețelele de socializare, potrivit Insider.

Pământul pierde gheață din Calota Glaciară într-un ritm alert, în principal din cauza încălzirii oceanelor determinată de schimbările climatice. Un nou studiu realizat de NASA arată că Antarctica și Groenlanda pierd, în medie, peste 300 de miliarde de tone de gheață anual. Aceasta ar umple mai mult de 127 de milioane de piscine de dimensiuni olimpice, scrie CNN.

Stratul de gheață din Arctica s-ar putea subția într-un ritm mai rapid decât se estimase deoarece zăpada sărată de la suprafață influențează negativ acuratețea măsurătorilor satelitare, conform unui nou studiu realizat la Universitatea Calgary, publicat marți, transmite Agerpres.

Raportul Grupului pentru Cercetarea Climei din Criosferă din cadrul universității canadiene publicat în jurnalul academic „Geophysical Research Letters'' indică faptul că evaluarea aproximativă satelitară cu privire la grosimea stratului de gheață sezonier a fost supraestimată cu până la 25%.

Municipalitatea ieșeană va construi o platformă de topire a zăpezii, o premieră pentru țara noastră. Primăria are în plan construirea a cinci astfel de platforme în cartierele Dacia, Alexandru cel Bun, Păcurari, Canta și Tudor Vladimirescu.

Platformele ar urma să aibă maximum 1.500 mp şi, cu excepţia perioadelor de ninsoare, ar putea funcţiona ca parcări.

Municipalitatea ieșeană va construi o platformă de topire a zăpezii, o premieră pentru țara noastră. Primăria are în plan construirea a cinci astfel de platforme în cartierele Dacia, Alexandru cel Bun, Păcurari, Canta și Tudor Vladimirescu.

Platformele ar urma să aibă maximum 1.500 mp şi, cu excepţia perioadelor de ninsoare, ar putea funcţiona ca parcări.

Topirea parţială a unui gheţar din Groenlanda a expus o formaţiune stâncoasă, datând de acum 3,7 miliarde de ani, în care sunt încorporate fosile care indică prezenţa de microorganisme, potrivit revistei Le Scienze.

Fosilele descoperite în Isua Greenstone Belt, în vestul Groenlandei, provin de acum 3,7 miliarde de ani şi reprezintă cea mai veche formă de viaţă identificată până în prezent pe Pământ. Cele mai vechi fosile cunoscute până acum au fost stromatolitele din Pilbara Craton, datate cu aproximativ 3,48 miliarde de ani.

Fosilele din Isua - descrise în revista "Nature", de un grup de cercetători de la Universitatea din Wollongong, Australia - sunt, de asemenea, stromatolite. Descoperirea lor a fost posibilă din cauza topirii parţiale a unui gheţar, fiind expusă astfel formaţiunea stâncoasă considerată cea mai veche din lume.

Stromatolitele sunt structuri stratificate care se formează printr-o creştere progresivă a sedimentelor speciale, a căror formă şi compoziţie este determinată de populaţiile de microorganisme.

Formaţiunile stâncoase de la Isua sunt metamorfice, adică au fost deformate şi modificate de căldura şi presiunea la care au fost supuse, atunci când, în decursul timpului, au fost încorporate temporar în adâncurile scoarţei terestre.

Aceste procese de alterare, de obicei, fac să dispară urmele rocilor sedimentare din care provin cele metamorfice şi, împreună cu ele, fosilele pe care le puteau conţine. O mică parte a formaţiunii din Isua a scăpat totuşi de această soartă, permiţând lui Allen P. Nutman şi colegilor săi să identifice stromatolitele şi să înţeleagă că acestea s-ar fi format într-un mediu marin de mică adâncime.

Dar nu numai: complexitatea structurilor descoperite şi mediul lor au condus cercetătorii la concluzia că „acum 3,7 miliarde de ani, viaţa avea o "pre-istorie" lungă, oferind un model cronologic de fond care scoate în evidenţă viaţa pe parcursul erei geologice de Hadean, adică înainte de acum 4 miliarde de ani".

Hadeanul (numit şi Priscoan) este prima eră geologică a Pământului, aflându-se înaintea Arhaicului. A început odată cu formarea Terrei acum aproximativ 4,6–4,5 miliarde de ani şi s-a încheiat (conform CIS) în urmă cu 4,0 miliarde de ani. Denumirea „Hadean” provine de la Hades, zeul grec al lumii subpământene, făcând referire la „condiţiile infernale” de pe Pământ în acel moment: căldură extremă, frămîntări telurici şi bombardament de asteroizi pe planetă.

În consecinţă, descoperirea vizează şi exobiologia sau astrobiologia, o ramură a biologiei care studiază prezenţa şi particularităţile formelor de viaţă din spaţiul cosmic.

De fapt, aşa cum a fost menţionat de către Abigail C. Allwood, de la Jet Propulsion Laboratory, într-un comentariu la articol, misiunile de pe Marte au demonstrat că, în perioada în care se formau rocile de la Isua, Marte nu ar fi foarte diferit de Pământ din punctul de vedere al condiţiilor de locuit. Roverul Curiosity de la NASA a descoperit roci formate într-un corp hidric care, din punct de vedere chimic, este similar cu cele în care a început viaţa pe Pământul primordial.

(Sursa: Epoch Times România)