fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Lichidatorul companiei Hala Centrală, deţinută de omul de afaceri Dănuţ Prisecariu, a reuşit să valorifice toate proprietăţile importante din patrimoniu, în cadrul procedurii de faliment. Ultima tranzacţie a fost pentru clădirea din Copou în care funcţionează sediul televiziunii locale Tele M. Cel care și-a adjudecat imobilul este Ioan Acatrinei, patronul societăţii Rotrans SRL, proprietarul unui restaurant şi al autogării din Vaslui.

Gheorghe Dănulețiu este primul cioban care a cunoscut celebritatea într-un timp foarte scurt și a pierdut-o la fel de repede.

 


Un oligarh rus născut în Republica Moldova a câştigat 129 milioane de euro într-un an şi jumătate.

 

Boris Mint, locul 55 în topul Forbes al miliardarilor ruşi cu o avere de circa 1,4 miliarde euro, a mai câştigat 129 de milioane de euro după ce şi-a vândut participaţia din CA Immo din România rivalului austriac Immofinanz, scrie Pro TV Chişinău. Născut în 1958 în Republica Moldova, la Ribnita, Mint a ocupat până în 2000 poziţii cheie în aparatul guvernamental de la Moscova, apoi a trecut în sectorul privat.

 


Modelul Dacia Duster cu cutie de viteze automată cu dublu ambreiaj EDC (Efficient Dual Clutch), prezentat la salonul auto de la Paris, va fi disponibil în România din februarie 2017, potrivit reprezentanţilor Dacia, care spun că „se va găsi un preţ cât mai competititiv faţă de concurenţi”.

 

Dacia Duster cu cutie de viteze automată, intitulată EDC, se va vinde în România din februarie 2017, fiind printre primele ţări în care acest model va fi comercializat, a anunţat Andrei Stratu, şef produs gama Dacia, joi seară, într-o conferinţă de presă.

 

Deocamdată, oficialii Dacia nu au dezvăluit de la ce preţ se va vinde modelul Duster îmbunătăţit, dar au precizat că acesta va fi „puţin sub preţul mediu al pieţei”.

 

„Se va găsi un preţ cât mai competitiv faţă de concurenţi, vom fi poziţionaţi la nivelul concurenţei”, a declarat Andrei Stratu.

 

 

Potrivit reprezentanţilor Dacia, Duster a fost înnoit cu o cutie de viteze automată pentru a răspunde pieţei în creştere pe acest segment de autovehicule, dar şi a „aşteptărilor unei categorii din ce în ce mai largi de clienţi”.

 

Aceasta va fi disponibilă inclusiv pe modelul Duster 1.5 DCI 109 CP 4x2.

 

„Cutia de viteze dispune de două ambreiaje: unul care acţionează treptele impare de viteză (1/3/5) şi un altul care acţionează treptele impare (2/4/6 şi treapta de marşarier). Schimbarea vitezelor este realizată cu ajutorul unor motoare de acţionare electrice gestionate de un calculator care selectează treapta ideală în funcţie de regimul în care motorul este solicitat de şofer. În timpul schimbării vitezelor, ambreiajul care face priză se deschide, în timp ce, simultan, ambreiajul corespunzător treptei următoare se închide. Astfel, schimbarea vitezelor este foarte rapidă iar transmiterea cuplului este continuă, fără pierdere de energie”, potrivit reprezentanţilor Grupului Renault.

 

Astfel, nivelul consumului şi al emisiilor de CO2 este mai scăzut.

 

În primele zece luni din 2016, Dacia a vândut, în total, 477.967 de unităţi, cu 6 la sută mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, cota sa de piaţă crescând în Europa cu 0,1 puncte procentuale, la 2,4%, în regiunea Eurasia, cu 0,2 puncte, până la 8,2 la sută, iar în Maghreb cu 0,8 puncte, până la 18,5 la sută, conform reprezentanţilor Grupului Renault.

 

Dacia a înregistrat vânzări record în Europa, de 346.882 de unităţi, în creştere cu 11,1 la sută, modelele Sandero şi Duster fiind pe locurile 3 şi 2 în topul vânzărilor către persoane fizice, pe segmentele lor.

 

În Franţa, unde în primele zece luni din 2016 vânzările mărcii au crescut cu 11,5 la sută, la 94.055 de unităţi, Sandero a devenit cel mai vândut vehicul către persoane fizice, cu un avans de 15,6 la sută.

 

Potrivit reprezentanţilor Grupului Renault, în Italia au fost înmatriculate 45.065 de vehicule Dacia în primele zece luni din 2016, cu 15,1 % mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, recorduri fiind şi în Spania (cu 45.669 de unităţi) şi Polonia (15.781 de vehicule vândute).

 

Tot creştere a vânzărilor s-a înregistrat şi în România, de 3,5 la sută, în primele zece luni, până la 31.316 de unităţi.

 

În Maroc, Dacia a vândut cu 16,4 la sută mai multe maşini faţă de primele zece luni ale anului trecut, iar în Turcia au fost comercializate 34.840 de autovehicule, marca obţinând o cotă de piaţă record de 4,8 la sută.

 

(Sursa: digi24.ro)


Județul Teleorman este considerat unul dintre cele mai sărace din România. De asemenea, județul iese în evidență, acum, pentru o alt detaliu negativ. În acestă parte a țării nu există nicio librărie.

 

Acestă informație a fost dată de Marian Godină, care a spus pe pagina personală de Facebook, că s-a interesat de ce cartea sa nu are nicio vânzare în Teleorman, și a aflat spre surprinderea sa de la directorul de vânzări a editurii pentru care a publicat că nu există nicio librărie aici.

 

„Uitându-mă pe nişte tabele, m-am mirat când am văzut că nicio librărie din județul Teleorman nu a dorit să aibă pe raft cartea "Flash-uri din sens opus" şi l-am întrebat pe directorul de vânzări al editurii care e explicația. Mi-a răspuns zâmbind: „E simplu, în județul Teleorman nu există nicio librărie."

Mi-a venit greu să cred, aşa că m-am interesat. Trist, dar adevărat," a scris Marian Godină.

 

După apariția informației, PNL a adus aminte de faptul că Liviu Dragnea s-a aflat timp de 16 ani la conducerea Consiliului Județean Teleorman și a scris pe pagina partidului de Facebook că „probabil PSD Teleorman a considerat că librăriile sunt inutile, odată ce Liviu Dragnea a luat cu suspendare şi n-a mai trebuit să scrie cărţi".

 

(Sursa: b1.ro)


Unul dintre filmele anului 2016 poate fi vizionat de cinefilii ieşeni începând de luni, 24 octombrie, ora 17.30, la Cinema „Victoria”. Actorul ieşean Ion Sapdaru are rolul principal în „Afacerea Est”, o comedie de zile mari, regizată de basarabeanul Igor Cobileanski. Într-un interviu pentru REPORTER  DE IAŞI, Sapdaru a vorbit despre film şi despre modul în care vede ceea ce se întâmplă în jurul lui. „Oamenii nu ştiu să trăiască firesc. Nu ştiu să se bucure de viaţă. Îmi vine pe unii să-i opresc şi să le spun: «Opreşte-te! Uită-te în jur! Lucrurile nu sunt aşa cum crezi!» “, strigă actorul, ca într-un monolog în pustiu.

 

Moment festiv pentru Sapdaru: avanpremiera filmului „Afacerea Est” a avut loc în oraşul în care trăieşte. Evenimentul s-a desfăşurat marţi, 17 octombrie, la Casa de Cultură a Studenţilor.

 

Rol de „cocalar”

„Afacerea Est“, o afacere moldovenească?

E un film făcut de Igor Cobileanski la Alien Film, o casă de film foarte tânără, dar ambiţioasă, care face filme în colaborări est-europene. Filmul are o temă basarabeană şi este făcut de un maestru al scurtmetrajului. Toţi actorii sunt moldoveni, de o parte şi de cealaltă a Prutului. Nu e un puseu de naţionalism, ci totul s-a datorat faptului că actorii trebuiau să vorbească moldoveneşte. Tehnicienii au fost din Lituania, casa de film din Basarabia, actorii moldoveni şi banii româneşti, fiind făcut cu finanţarea Centrului naţional al Cinematografiei. Filmul este despre un intelectual şi un cocalar, care se apucă să vândă potcoave.

 

Cum l-aţi caracteriza pe Petro?

Petro, personajul interpretat de mine, este destul de întâlnit în viaţa de zi cu zi. E „Gogu“. Tipul de găinar, de profitor, de golan la vârsta a doua. Un „looser“ care încearcă să supravieţuiască. Îmi place pentru că e extrem de optimist şi extrem de luptător. E de o energie debordantă. Găseşte nişte soluţii fantastice de a scoate un ban, de a combina ceva. Un Ostap Bender nerafinat.

 

Lumini şi umbre la Sapdaru: un comediant revoltat de pesimismul şi tristeţile celor din jur

Cum e să lucraţi cu soţia în film?

Noi am fost parteneri în teatru. Am lucrat şi ca regizor şi actriţă. A fost interesant. În film, suntem duşmani. Mai greu a fost cu fiul nostru. Nu ştiam ce să facem cu el, când amândoi eram la filmări. Noi eram la Bucureşti şi nici nu ştiam pe unde este. Pe el nu-l interesează că mama şi cu tata sunt cunoscuţi. E un copil normal, care vrea ca tata să meargă cu el în parc, la film, să se joace cu el, să-i răspund la întrebările specifice vârstei. 

 

„Igor are o ironie şi un simţ al umorului extraordinar”

Nu vă place să lucraţi la Bucureşti şi aţi refuzat până acum mai multe oferte. De ce aţi acceptat acum?

Pentru Igor. Igor Cobileanski este un băiat fascinant. Un regizor extraordinar şi un actor foarte bun. Poate puţină lume ştie că el este un actor ce a început să filmeze de pe la 9 ani. A făcut filme cu Emil Loteanu. A fost foarte uşor să comunicăm cu el. În al doilea rând, mi-a plăcut foarte mult scenariul şi m-a intrigat. După vreo 26 de ani trebuia să mă întorc la accentul moldovenesc, uşor rusesc. Am făcut traseul foarte greu. A fost o provocare. O vară îngrozitoare, cu temperaturi de +40 de grade. Aveam nişte haine speciale, trebuia să alergăm, să ne trântim. E un road-movie destul de greu.

 

Spuneţi-ne o întâmplare care v-a amuzat la filmări.

Ei, Dumnezeule, dar au fost o groază! Am filmat, la un moment dat, o scenă în zona Giurgiului, în care eu trebuia să-i provoc pe trecători să-l plătească pe partenerul meu din film pentru faptul că el cânta la chitară. Le-am zis s-o filmăm „live“. Oamenii au reacţionat fantastic. Au venit şi au dat bani cerşetorului ad-hoc! Fiecare zi de filmare a fost cu mult umor şi cu multă bucurie pentru noi. Când am văzut prima dată filmul, m-am întrebat „când dracu’ am filmat asta?!“ Au fost multe filmări de noapte. Foarte multe s-au filmat într-o stare de euforie. A fost bine pentru că eram o mică familie.

 

Cum vă aşteptaţi să fie primit filmul?

Pe 27 octombrie va fi lansarea la Bucureşti, iar din 28 octombrie intră în cinematografe, atâtea câte mai sunt… Dar, înainte, va fi premiera în principalele oraşe din zona Moldovei. Nu e o şmecherie. E o chestie tehnică. Foarte mulţi dintre actori sunt la alte filmări în această perioadă. Şi atunci s-a ales această variantă. Mii de oameni mă întreabă dacă va fi ca „ăla cu becul“ al lui Cobileanski. Zic: „Poate că da, dar la alt nivel. E de metru lung.“ Igor are o ironie şi un simţ al umorului extraordinar.

 

Filmul lui Cobileanski are şi alţi actori ieşeni în distribuţie: Constantin Puşcaşu, Daniel Busioc şi Anne Marie Chertic

„Trebuie să rebătătorim cărările spre cinematograf”

Deşi filmele româneşti sunt premiate în străinătate, mulţi români nu merg la cinematograf să le vadă, ci preferă să le ia de pe Internet.

Daaa. Mulţi spun că „nu mă duc la cinematograf să văd un film românesc“, în schimb o grămadă îmi spun „v-am văzut în filmul ăla sau ăla... Dar pe net“. Nu neapărat că mă doare, dar cred că trebuie găsită o modalitate de readus spectatorul în cinematografe la filme româneşti. În unele cinematografe simţi cum îţi aleargă şobolanii pe la picioare. Nu e posibil! Trebuie să rebătătorim cărările spre cinematograf şi să li se asigure condiţii spectatorilor.

 

„Selfie“ a fost cel mai bine vândut film românesc în 2014. Anul acesta, „Selfie69“ e din nou foarte căutat. De ce?

Nu l-am văzut nici pe unul, nici pe celălalt. Nu e pe culoarul meu... A apărut în ultimul timp o generaţie care vrea să meargă pe scurtătură. Să adune bani repede. Să acceadă cât mai repede. Să vadă un film pe care să-l înţeleagă cât mai repede. Să „ardă“ ceva foarte repede, fără să mai scoată fata la plimbare, la o prăjitură, fără să-i spună o poezie! Există tendinţa de a primi totul repede, fără să-ţi mai pui creierul la treabă. Îndobitocirea vine de la sine. Viaţa e scurtă şi se alunecă repede spre hău. Eu sper ca lumea să se sature de asta.

 

Teatrul sau filmul? Care vă este mai drag?

Şi unul şi celălalt. Nu le pot separa. Sunt două meserii total diferite. Teatrul îmi oferă tot ce mi-am dorit eu ca artist. Teatrul este viaţa mea. Filmul este un tribut plătit zilelor de azi. Este o satisfacţie de orgoliu de vedetă, deşi nu mi-a plăcut această postură. În România e penibil să fii vedetă! Vedetă e şi Cabral şi Zăvoranu… Uşor, mă simt vexat! Filmul mi-a oferit notorietatea ce mi-a facilitat multe lucruri. Nu am fost nevoit să umblu cu CV-uri după mine. Lumea ştie cine e Sapdaru.

 

Cei care vă urmăresc pagina de Facebook au fost încântaţi de povestirile cu taximetrişti. Pe când o carte cu acest subiect?

Eu scriu. Chiar ieri am primit un telefon de la George Mihăiţă, care mi-a achiziţionat o piesă ce se va juca la Teatrul de Comedie. Sunt din ce în ce mai ocupat, dar scriu. În puţinul timp liber mai scriu. Nu sunt Shakespeare, dar scriu mai greu. Încă mai păcătuiesc cu pana! În povestirile cu taximetriştii nu e nimic inventat. Taximetriştii de la noi sunt geniali. Ei adună foarte multe informaţii şi ştiu să le treacă printr-o sită ciudată. Genial a fost cel care mi-a spus, la un moment dat, într-o discuţie: „Aşa e la noi, vorba lui Caragiale“. Şi eu îl întreb: „Care vorbă?“ „Oricare!“, mi-a spus el. A fost de un geniu crengian. Mă gândesc să scriu o piesă, cu o formulă dramatică, în care să intre taximetriştii mei.

 

Citește și EXCLUSIV. Iașul, repetent la investiții între orașele mari din țară, campion la achiziții directe. Banii rămân la „ei"

 

 „Nu-mi mai place România”

E mulţumit şi fericit Ion Spadaru?

Nu prea. Am senzaţia unei furtuni în care urlă vântul, iar eu încerc să mă fac auzit! Nu-mi mai place România sau mai bine spus românii. Parcă au luat-o razna. Îmi vine pe unii să-i opresc şi să le spun: „Opreşte-te! Uită-te în jur! Lucrurile nu sunt aşa cum crezi!“ Toată lumea dă senzaţia de hotel, cum spunea Cehov. Toţi sunt cu „valiza“ pregătită. Oamenii nu ştiu să trăiască firesc. Mi-e ciudă, uneori, că nu reuşesc să-i conving prin teatru să se oprească din goana asta. Goana după ce? După nimic. Nu ştiu să se bucure de viaţă.

 

Sapdaru şi Cobileanski, o relaţie specială într-un film de excepţie

Igor Cobileanski: „Are marea calitate de a-şi studia personajele“

Regizorul Igor Cobileanski consideră că Ion Sapdaru este un actor foarte talentat, care ştie să intre în pielea personajului. „Lucrul la acest film a fost greu şi complicat. Filmul e o întreagă maşinărie ce trebuie pusă în mişcare. Dar e ceva ce te face mai bine dispus atunci când e vorba de comedie. Eşti concentrat, dar şi relaxat, în acelaşi timp. E o bucurie pentru mine să lucrez cu Ion Sapdaru. El are marea calitate de a-şi studia personajele. El intră în adâncul personajului, în creierul, în caracterul lui. Nu trebuie să-i dai prea multe explicaţii la nivel emoţional. Lui îi spui doar când să intre pe uşă şi când să iasă! E un actor foarte talentat şi e simplu să munceşti cu un asemenea actor“, consideră regizorul.

 


Unul dintre filmele anului 2016 poate fi vizionat de cinefilii ieşeni începând de luni, 24 octombrie, ora 17.30, la Cinema „Victoria”. Actorul ieşean Ion Sapdaru are rolul principal în „Afacerea Est”, o comedie de zile mari, regizată de basarabeanul Igor Cobileanski. Într-un interviu pentru REPORTER  DE IAŞI, Sapdaru a vorbit despre film şi despre modul în care vede ceea ce se întâmplă în jurul lui. „Oamenii nu ştiu să trăiască firesc. Nu ştiu să se bucure de viaţă. Îmi vine pe unii să-i opresc şi să le spun: «Opreşte-te! Uită-te în jur! Lucrurile nu sunt aşa cum crezi!» “, strigă actorul, ca într-un monolog în pustiu.

 

Moment festiv pentru Sapdaru: avanpremiera filmului „Afacerea Est” a avut loc în oraşul în care trăieşte. Evenimentul s-a desfăşurat marţi, 17 octombrie, la Casa de Cultură a Studenţilor.

 

Rol de „cocalar”

„Afacerea Est“, o afacere moldovenească?

E un film făcut de Igor Cobileanski la Alien Film, o casă de film foarte tânără, dar ambiţioasă, care face filme în colaborări est-europene. Filmul are o temă basarabeană şi este făcut de un maestru al scurtmetrajului. Toţi actorii sunt moldoveni, de o parte şi de cealaltă a Prutului. Nu e un puseu de naţionalism, ci totul s-a datorat faptului că actorii trebuiau să vorbească moldoveneşte. Tehnicienii au fost din Lituania, casa de film din Basarabia, actorii moldoveni şi banii româneşti, fiind făcut cu finanţarea Centrului naţional al Cinematografiei. Filmul este despre un intelectual şi un cocalar, care se apucă să vândă potcoave.

 

Cum l-aţi caracteriza pe Petro?

Petro, personajul interpretat de mine, este destul de întâlnit în viaţa de zi cu zi. E „Gogu“. Tipul de găinar, de profitor, de golan la vârsta a doua. Un „looser“ care încearcă să supravieţuiască. Îmi place pentru că e extrem de optimist şi extrem de luptător. E de o energie debordantă. Găseşte nişte soluţii fantastice de a scoate un ban, de a combina ceva. Un Ostap Bender nerafinat.

 

Lumini şi umbre la Sapdaru: un comediant revoltat de pesimismul şi tristeţile celor din jur

Cum e să lucraţi cu soţia în film?

Noi am fost parteneri în teatru. Am lucrat şi ca regizor şi actriţă. A fost interesant. În film, suntem duşmani. Mai greu a fost cu fiul nostru. Nu ştiam ce să facem cu el, când amândoi eram la filmări. Noi eram la Bucureşti şi nici nu ştiam pe unde este. Pe el nu-l interesează că mama şi cu tata sunt cunoscuţi. E un copil normal, care vrea ca tata să meargă cu el în parc, la film, să se joace cu el, să-i răspund la întrebările specifice vârstei. 

 

„Igor are o ironie şi un simţ al umorului extraordinar”

Nu vă place să lucraţi la Bucureşti şi aţi refuzat până acum mai multe oferte. De ce aţi acceptat acum?

Pentru Igor. Igor Cobileanski este un băiat fascinant. Un regizor extraordinar şi un actor foarte bun. Poate puţină lume ştie că el este un actor ce a început să filmeze de pe la 9 ani. A făcut filme cu Emil Loteanu. A fost foarte uşor să comunicăm cu el. În al doilea rând, mi-a plăcut foarte mult scenariul şi m-a intrigat. După vreo 26 de ani trebuia să mă întorc la accentul moldovenesc, uşor rusesc. Am făcut traseul foarte greu. A fost o provocare. O vară îngrozitoare, cu temperaturi de +40 de grade. Aveam nişte haine speciale, trebuia să alergăm, să ne trântim. E un road-movie destul de greu.

 

Spuneţi-ne o întâmplare care v-a amuzat la filmări.

Ei, Dumnezeule, dar au fost o groază! Am filmat, la un moment dat, o scenă în zona Giurgiului, în care eu trebuia să-i provoc pe trecători să-l plătească pe partenerul meu din film pentru faptul că el cânta la chitară. Le-am zis s-o filmăm „live“. Oamenii au reacţionat fantastic. Au venit şi au dat bani cerşetorului ad-hoc! Fiecare zi de filmare a fost cu mult umor şi cu multă bucurie pentru noi. Când am văzut prima dată filmul, m-am întrebat „când dracu’ am filmat asta?!“ Au fost multe filmări de noapte. Foarte multe s-au filmat într-o stare de euforie. A fost bine pentru că eram o mică familie.

 

Cum vă aşteptaţi să fie primit filmul?

Pe 27 octombrie va fi lansarea la Bucureşti, iar din 28 octombrie intră în cinematografe, atâtea câte mai sunt… Dar, înainte, va fi premiera în principalele oraşe din zona Moldovei. Nu e o şmecherie. E o chestie tehnică. Foarte mulţi dintre actori sunt la alte filmări în această perioadă. Şi atunci s-a ales această variantă. Mii de oameni mă întreabă dacă va fi ca „ăla cu becul“ al lui Cobileanski. Zic: „Poate că da, dar la alt nivel. E de metru lung.“ Igor are o ironie şi un simţ al umorului extraordinar.

 

Filmul lui Cobileanski are şi alţi actori ieşeni în distribuţie: Constantin Puşcaşu, Daniel Busioc şi Anne Marie Chertic

„Trebuie să rebătătorim cărările spre cinematograf”

Deşi filmele româneşti sunt premiate în străinătate, mulţi români nu merg la cinematograf să le vadă, ci preferă să le ia de pe Internet.

Daaa. Mulţi spun că „nu mă duc la cinematograf să văd un film românesc“, în schimb o grămadă îmi spun „v-am văzut în filmul ăla sau ăla... Dar pe net“. Nu neapărat că mă doare, dar cred că trebuie găsită o modalitate de readus spectatorul în cinematografe la filme româneşti. În unele cinematografe simţi cum îţi aleargă şobolanii pe la picioare. Nu e posibil! Trebuie să rebătătorim cărările spre cinematograf şi să li se asigure condiţii spectatorilor.

 

„Selfie“ a fost cel mai bine vândut film românesc în 2014. Anul acesta, „Selfie69“ e din nou foarte căutat. De ce?

Nu l-am văzut nici pe unul, nici pe celălalt. Nu e pe culoarul meu... A apărut în ultimul timp o generaţie care vrea să meargă pe scurtătură. Să adune bani repede. Să acceadă cât mai repede. Să vadă un film pe care să-l înţeleagă cât mai repede. Să „ardă“ ceva foarte repede, fără să mai scoată fata la plimbare, la o prăjitură, fără să-i spună o poezie! Există tendinţa de a primi totul repede, fără să-ţi mai pui creierul la treabă. Îndobitocirea vine de la sine. Viaţa e scurtă şi se alunecă repede spre hău. Eu sper ca lumea să se sature de asta.

 

Teatrul sau filmul? Care vă este mai drag?

Şi unul şi celălalt. Nu le pot separa. Sunt două meserii total diferite. Teatrul îmi oferă tot ce mi-am dorit eu ca artist. Teatrul este viaţa mea. Filmul este un tribut plătit zilelor de azi. Este o satisfacţie de orgoliu de vedetă, deşi nu mi-a plăcut această postură. În România e penibil să fii vedetă! Vedetă e şi Cabral şi Zăvoranu… Uşor, mă simt vexat! Filmul mi-a oferit notorietatea ce mi-a facilitat multe lucruri. Nu am fost nevoit să umblu cu CV-uri după mine. Lumea ştie cine e Sapdaru.

 

Cei care vă urmăresc pagina de Facebook au fost încântaţi de povestirile cu taximetrişti. Pe când o carte cu acest subiect?

Eu scriu. Chiar ieri am primit un telefon de la George Mihăiţă, care mi-a achiziţionat o piesă ce se va juca la Teatrul de Comedie. Sunt din ce în ce mai ocupat, dar scriu. În puţinul timp liber mai scriu. Nu sunt Shakespeare, dar scriu mai greu. Încă mai păcătuiesc cu pana! În povestirile cu taximetriştii nu e nimic inventat. Taximetriştii de la noi sunt geniali. Ei adună foarte multe informaţii şi ştiu să le treacă printr-o sită ciudată. Genial a fost cel care mi-a spus, la un moment dat, într-o discuţie: „Aşa e la noi, vorba lui Caragiale“. Şi eu îl întreb: „Care vorbă?“ „Oricare!“, mi-a spus el. A fost de un geniu crengian. Mă gândesc să scriu o piesă, cu o formulă dramatică, în care să intre taximetriştii mei.

 

Citește și EXCLUSIV. Iașul, repetent la investiții între orașele mari din țară, campion la achiziții directe. Banii rămân la „ei"

 

 „Nu-mi mai place România”

E mulţumit şi fericit Ion Spadaru?

Nu prea. Am senzaţia unei furtuni în care urlă vântul, iar eu încerc să mă fac auzit! Nu-mi mai place România sau mai bine spus românii. Parcă au luat-o razna. Îmi vine pe unii să-i opresc şi să le spun: „Opreşte-te! Uită-te în jur! Lucrurile nu sunt aşa cum crezi!“ Toată lumea dă senzaţia de hotel, cum spunea Cehov. Toţi sunt cu „valiza“ pregătită. Oamenii nu ştiu să trăiască firesc. Mi-e ciudă, uneori, că nu reuşesc să-i conving prin teatru să se oprească din goana asta. Goana după ce? După nimic. Nu ştiu să se bucure de viaţă.

 

Sapdaru şi Cobileanski, o relaţie specială într-un film de excepţie

Igor Cobileanski: „Are marea calitate de a-şi studia personajele“

Regizorul Igor Cobileanski consideră că Ion Sapdaru este un actor foarte talentat, care ştie să intre în pielea personajului. „Lucrul la acest film a fost greu şi complicat. Filmul e o întreagă maşinărie ce trebuie pusă în mişcare. Dar e ceva ce te face mai bine dispus atunci când e vorba de comedie. Eşti concentrat, dar şi relaxat, în acelaşi timp. E o bucurie pentru mine să lucrez cu Ion Sapdaru. El are marea calitate de a-şi studia personajele. El intră în adâncul personajului, în creierul, în caracterul lui. Nu trebuie să-i dai prea multe explicaţii la nivel emoţional. Lui îi spui doar când să intre pe uşă şi când să iasă! E un actor foarte talentat şi e simplu să munceşti cu un asemenea actor“, consideră regizorul.

 


Hotelurile deţinute de omul de afaceri Dănuţ Prisecariu în Iaşi şi Botoşani vor fi scoase la vânzare, după ce Curtea de Apel a decis definitiv ca societatea Turism Moldova să intre în faliment. Decizia a fost luată pe 19 octombrie de judecătorii ieşeni ca urmare a recursului declarat de principalul creditor, Banca Comercială Română, împotriva sentinţei prin care a fost aprobat planul de reorganizare a societăţii.

 

Conform ultimului raport, Turism Moldova şi-a respectat graficul de plăţi impus prin planul de reorganizare, dar firma luxemburgheză Tonescu Finance, care a preluat creanţa de la BCR, a insistat pe faliment în acest proces.

 

„Admite apelul formulat de creditorul Banca Comercială Română SA şi continuat de cesionarul în drepturi Tonescu Finance SARL, împotriva sentinţei civile nr 1435 din 29.09.2015, pronunţată de Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, sentinţă pe care o schimbă în tot. Respinge cererea de confirmare a Planului de Reorganizare propus de debitorul S.C. Turism Moldova S.A. Trimite cauza judecătorului sindic, în vederea deschiderii de îndată a procedurii falimentului, in condiţiile art 140 alin 5, coroborat cu art 145 din legea 85/2014. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19.10.2016”, conform soluţiei pe scurt publicată pe portalul instanţelor de judecată.

 

Prin societatea Turism Moldova, Dănuţ Prisecariu operează hotelurile Grand Hotel Traian (68 de camere) şi Astoria (57 de camere) din Piaţa Unirii din Iaşi şi hotelul Rapsodia (150 de camere) din Botoşani. Conform tabelului definitiv de creanţe, Turism Moldova avea de plătit creanţe anterior intrării în insolvenţă în cuantum de 41 milioane lei, însă în prezent, ca urmare a cesiunii de creanţă a BCR şi a plăţilor efectuate conform graficului mai sunt de plată 38,8 milioane lei către creditori, arată „Ziarul de Iași”.


Şase soldaţi americani au fost puşi sub acuzare în Statele Unite pentru că au furat echipament militar de un milion de dolari, care a fost vândut apoi pe Internet, inclusiv în România.

 

Soldații sunt acuzaţi că, între 2013 şi 2016, au luat din depozitele bazei lunete pentru puşti, piese de mitralieră şi lansatoare de grenade, căşti de luptă pentru soldaţi şi piloţi militari, veste antiglonţ şi echipamente de comunicaţii.

 

Toate armele urmau să fie distruse de către Armata Americană.

 

Echipamentele ajungeau la doi civili, care le vindeau pe eBay. Astfel au ajuns în ţări precum Rusia, China, Ucraina şi Republica Moldova.

 

Fiecare inculpat riscă cel puţin cinci ani de închisoare.

 

Autorităţile americane încearcă acum să recupereze echipamentul militar furat.

 

(Sursa: digi24.ro)


Nu mai puţin de 40 de dosare s-au înregistrat luni, 26 septembrie, pe rolul Judecătoriei Huşi având ca obiect rezilierea contractelor de arendă încheiate în anii trecuţi de SC Comcereal SA Vaslui, societate ce a aparţinut până în august 2015 omului de afaceri Adrian Porumboiu, şi proprietarii de terenuri agricole din zona Huşului.

 

Aceasta este cea mai mare avalanşă de cereri de reziliere a contractelor cu societatea care deţinea în arendă cea mai mare suprafaţă agricolă din judeţ şi vine pe fondul nemulţumirii ţăranilor că nu şi-au primit sumele şi produsele cuvenite pentru suprafeţele arendate, scrie „Adevărul”.

 

În ultimul an, numeroşi vasluieni din mai multe comune şi-au exprimat nemulţumirile faţă de situaţia creată, oamenii afirmând că au fost păcăliţi, clauzele contractelor de arendă nefiind respectate. Terenurile au fost luate în arendă şi exploatate fără ca proprietarii să fie răsplătiţi în vreun fel pentru anul 2015.

 

În luna iulie, când în judeţ au crescut nemulţumirile ţăranilor, Adrian Porumboiu a ieşit în cadrul unei conferinţe de presă şi le-a transmis proprietarilor de terenuri care aşteaptau banii pe arendă de la Comcereal că societatea nu-i mai aparţine.

 

Afaceristul a explicat, în conferinţa de presă din 27 iulie, că a înstrăinat în august anul trecut participaţiunile pe care le avea în domeniul agricol - producţie vegetală şi uleiuri, către compania Trans Oil din Republica Moldova.

 

SC Comcereal SA Vaslui a făcut parte din Grupul de firme Racova Com Agro Pan administrat de omul de afaceri vasluian Adrian Porumboiu şi a cunoscut gradul maxim de dezvoltare în anul 2011, când avea în arendă aproximativ 50.000 de hectare de teren agricol din judeţul Vaslui. Ulterior, societatea a traversat o perioadă nefastă din punct de vedere finaciar, acumulând datorii. În anul 2015, creditorii au cerut insolvenţa societăţii agricole, iar pe data de 8 august 2015, firma a fost vândută. Încă de anul trecut, proprietarii de terenuri agricole care au dat în arendă pământul SC Comcereal SA s-au arătat nemulţumiţi de faptul că nu şi-au primit la timp banii.

 

(Sursa: adevarul.ro)


Pagina 25 din 26