fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Virusul SARS Cov 2 - Anticorpii formați în urma infecției COVID-19 de tip Ig A, G, M

Virusul SARS Cov 2 - Anticorpii formați în urma infecției COVID-19 de tip Ig A, G, M


Dr.Valentin Partene, medic specialist Medicina Laborator

Virusul SARS Cov 2 face parte din familia Coronaviridae, genul Betacoronavirus. Acesta este un virus de tip ARN (acid ribonucleic), monocatenar, cu polaritate pozitiva, ce cauzeaza sindromul respirator acut sever de tip 2. Semnele si simptomele infectiei cu SARS Cov 2 pot varia in functie de forma bolii, sistemul imunitar al pacientului, statusul vaccinal, cum ar fi: tuse seaca, febra, dificultati respiratorii, dureri de cap, oboseala musculara si articulara.

În cadrul Investigatii Medicale Praxis testul pentru determinarea titrului nivelului de anticorpi protectori de tip Ig A, Ig G sau Ig M se poate efectua prin identificarea a 10 fractii parametrice, producatorul fiind Testline Diagnostics cu denumirea kitului Microblot Array COVID-19 A, G, M (proteina-N, proteina spike-tepusa de tip 1 si 2, proteinele structurii virusului, reactivitati incrucisate cu alte coronavirusuri endemice) prin metoda ELISA automatizata (analizor DSX- Dynex Technologies). Depistarea titrului de anticorpi depinde de mai multi factori : kitul de detectare, producatorul kitului, tipul de calibrare.

Proteina nucleocapsidica (proteina N) sau ribonucleoproteina este proteina dominanta la coronavirusuri. Este o proteina de 50 de kDa codata de gena ORF9b, fosfoproteina inalt imunogenica, implicata in replicarea genomului viral si in modularea cailor de transmitere celulara. In timpul asamblarii virionului, proteina N leaga ARN-ul viral si determina formarea nucleocapsidei helicate. In ciuda conservarii secventei proteinei N si a imunogenicitatii, proteina nucleocapsidica virala este un instrument de diagnostic sau o tinta potentiala pentru dezvoltarea unor noi tipuri de vaccinuri.  

Anticorpii protectori generati in urma trecerii prin boala sau dobanditi prin vaccinare difera de la un pacient la altul. In timp ce unele persoane dezvolta anticorpi anti proteina-N (proteina nucleocapsidica, componenta din structura virusului) la un anumit nivel protector (ex. minim 400 UA) cu imunitate oferita in urma unei eventuale reinfectari, pe o perioada de cel putin 6-8 luni; la alti pacienti, anticorpii antinucleocapsidici pot persista pentru o perioada de aproximativ 30 de zile.

Glicoproteina spike (S) este o proteina transmembranara de tip I ce joaca un rol important in medierea infectiei virale si este comuna tuturor coronavirusurilor umane. Proteina S este formata din doua subunitati S1 si S2. Subunitatea S1 leaga receptorul celular printr-un domeniu de legare (RBD - receptor binding domain), urmata de schimbari conformationale in subunitatea S2, ce permit peptidelor de fuziune sa se insereze in membrana celulei gazda. Regiunea HR1 din subunitatea S2 formeaza un ansamblu homotrimeric, ce expune marginile hidrofobice de pe suprafata HR2. Structura nucleului helicat este format in timpul procesului de fuziune si ajuta la atasarea proteinei virale de membrana celulara si implicit fuziunea si penetrarea celulara. Proteina S este o proteina tinta importana pentru dezvoltarea terapiei specifice.

Proteina spike este o structura localizata pe suprafata virusului atasata de nucleocaspida. Proteinele spike virale sunt implicate in strapungerea membranei celulei tinta si a-i furniza acestuia materialul genetic al acidului nucleic. Aceasta consta in scurte secvente repetitive de ansambluri de foi β-pliate stabilizate prin legaturi de hidrogen. Odata asamblata, structura trimerica a proteinei spike confera virusului aspectul de coroana. Proteina spike a virusului SARS Cov 2 leaga enzima angiotensin-convertaza si proteina CD209L ceea ce permite virusului sa intre in celula tinta prin endocitoza. Cele doua domenii S1 si S2 sunt responsabile de etapa de legare. Domeniul S1 este implicat in recunoasterea celulei tinta, atasarea de celula gazda si schimbarea conformationala in domeniul S2 ce faciliteaza fuziunea intre anvelopa virala si membrana celulara. Anticorpii ce leaga capatul N-terminal al proteinei spike ii poate inhiba activitatea si astfel stopa infectia. Mai mult decat atat, proteina spike este tinta celulelor imune CD4 si CD8, iar din aceste motive este considerata o tinta potentiala pentru neutralizarea virusului.

Anticorpi neutralizanti, odata formati prin vaccinare, post-infectie sau imunizare hibrida (trecere prin boala si vaccinare) nu permit atasarea virusului prin proteina spike (tepusa) de pe suprafata acestuia de celula umana din plaman. Ca urmare a numeroase studii clinice s-a observat ca titrul de anticorpi protectori (neutralizanti), difera de la o persoana la alta in functie de: bolile asociate (diabet zaharat, hipertensiune arteriala, obezitate), statusul imunitar deficitar, acoperirea vaccinala.

Virusul prezinta in componenta lui numeroae structuri: proteina E (anvelopara sau de invelis), proteine cu rol in patrunderea celulara, proteina cu rol in replicarea (inmultirea) virusului si proteina cu rol enzimatic (ACE - angiotensinconvertaza), tintite asupra unui sistem imunitar scazut.

Proteina E (anvelopara) este o proteina membranara mica, implicata in numeroase aspecte precum: ciclul de viata al virusului, formarea anvelopei virale, patogeneza. Studii recente au demonstrat ca proteina de invelis are functie de tip canal-ion (viroporina) si interactioneaza cu alte proteine virale sau proteine alea celulei gazda. Proteina E recombinanta reduce in mod semnificativ titrul de incarcare si maturarea virala, demonstrand inportanta acesteia in productia si maturatia virusului.

Proteina membranara de tip M este o componenta a anvelopei virale ce joaca un rol central in morfogeneza si asamblarea structurilor virusului. Este localizata printre proteinele S, cu mici componente de proteine E si rol determinant in procesul de atasare. In timpul asamblarii, proteina M interactioneaza cu ea insasi, cu proteina nucleocapsidica de tip N, cu proteina E si proteina S. Proteina M prezinta o imunogenicitate celulara dominanta si determina un raspuns umoral puternic ce serveste ca punct de plecare in dezvoltarea terapiei tinta (vaccinul). Proteina nucleocapsidica are rol in impachetarea genomului ARN-ului viral intr-un complex ribonucleoproteic de tip anvelopar numit capsida. Asamblarea ribonucleocaspidei este o componenta fundamentala in ciclul si replicarea virala (4).

Utilitatea testului pentru determinarea profilului de anticorpi de tip Ig G, in diagnosticarea COVID-19, evalueaza raspunsul imun in urma infectiei si ofera indicatii post-vaccinare privind anticorpii neutralizanti impotriva SARS Cov-2.

Nivelul anticorpilor specifici Ig G anti S1 RBD este cel mai scazut in stadiile precoce ale bolii si incep sa creasca la 15 zile dupa debutul bolii, atinge nivelul maxim in aproximativ 30 de zile de la debut si ramane relativ ridicat pana la 45 de zile. Seroconversia pentru imunoglobulinele de tip antinucleocapsidica are loc mai rapid decat pentru proteinele anti-S la pacientii cu COVID-19.

Testul are o sensibilitate de peste 98% si o specificitate de peste 99%. In anumite cazuri pot aparea reactivitati incrucisate la pacientii cu factor reumatoid prezent sau pozitivi pentru infectia cu citomegalovirus, virusul influenza, virusul Epstein-Barr sau adenovirusuri.

Un rezultat negativ poate aparea daca cantitatea de anticorpi anti-SARS Cov 2  este sub limita de detectie a testului sau anticorpii detectati nu sunt prezenti in timpul incubatiei bolii. Raspunsul imun poate fi influentat la pacientii varsnitici, imunosupresati, pacienti cu autoimunitati.

Anticorpii de tip Ig A au un rol major in imunitatea mucoaselor, fiind cea mai importanta imunoglobulina in apararea organismului impotriva agentilor patogeni infectiosi din sistemul digestiv si respirator (Ig A coreleaza nivelul seric cu severitatea bolii). Prezenta imunoglobulinelor Ig A este indicatorul debutului raspunsului imun dupa o perioada de la aparitia primelor simptome de boala (fereastra serologica). Seroconversia Ig A apare la 3-6 zile de la debutul simptomatologiei, atinge punctul maxim intr-o perioada medie de 2 saptamani, iar nivelul lor se mentine ridicat aproximativ 45 de zile (au o sensibilitate mai mare in comparatie cu G si M, deoarece raspunsul imun apare devreme si se mentine o perioada mai indelungata). In unele cazuri se pot intalni reactivitati incrucisate la pacientii cu anticorpi antinucleari prezenti sau cu anticorpi anti-citomegalovirus.

Imunoglobulinele Ig M semnifica infectia recenta in faza incipienta a bolii COVID-19.  Timpul mediu de seroconversie pentru clasa Ig M apare la 4-6 zile de la debutul simptomatologiei. Conform unor studii recente persistenta anticorpilor impotriva altor coronavirusuri este aproximativ 52 de saptamani, ulterior aparand si reinfectii omologe. Nivelurile serice de anticorpi  Ig M la pacientii cu COVID-19 in stadiul moderat sever pot fi semnificativ mai mari decat pentru formele usoare de boala, in timp ce studiile internationale realizate nu au observat nici o diferenta intre pacientii cu boala clinica severa si moderata.

Coronavirusurile umane sunt studiate in lumea intreaga de peste 30 de ani, ceea ce a permis oamenilor de stiinta dezoltarea unor vaccinuri pe baza de ARN mesager (tehnologie studiata de peste 15 ani ). Unele coronavirusuri sunt forme circulante in natura ce pot determina raceli comune sau alte tipuri de viroze mai usoare si pot interactiona cu SARS Cov 2 in depistarea titrului de anticorpi, in asa numitele reactivitati incrucisate cu alte coronavirusuri endemice ( SARS - sindromul respirator acut sever de tip 1 (2002-2003), MERS - sindromul respirator acut sever din Orientul Mijlociu (2012-2013), HCov, NCov).

Vaccinul si vaccinarea sunt cele mai sigure si eficente metode de a stopa pandemia de coronavirus. Tehnologia pe care se bazeaza imunizarea dobandita sau artificiala are la baza numereose studii clinice si zeci de ani de cercetare in domeniu : vaccin ARN mesager, vaccin recombinat, vaccin cu virus omorat, vaccin cu virus viu atenuat. Unul dintre cele mai folosite vaccinuri este cel pe baza de ARN mesager (Pfizer) care utilizeaza un adenovirus cu structura si functii asemanatoare COVID-19. Molecula in care este inserat adenovirusul este o lipoproteina care se injectaza intramuscular. Odata eliberata in organismul uman, molecula semnalizeaza (alerteaza) limfocitele de tip B si T asupra faptului ca in organism a aparut o particula non-self (structura antigenica care nu apartine corpului uman) si se ataseaza in jurul lui prin epitopi pe modelul lacat-cheie.

Limfocitele de tip B detin memorie imunologica ceea ce inseamna ca la un alt contact cu aceeasi structura non-self, acesta incepe producerea si proliferarea anticorpilor. Molecula de lipoproteina introdusa odata cu vaccinul este eliminata la nivel renal in aproximativ 30 de zile.

Bibliografie :

 


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30      

Cartierul Austriac