Bronşite acute şi cronice, crize de astm, boli cardiovasculare, alergii la polen, cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii şi afecţiuni ale aparatului reproducător se numără printre consecinţele concrete pe care poluarea aerului le generează asupra sănătăţii oamenilor, potrivit unui studiu publicat joi în Franţa, informează cnewsmatin.fr.

Nivelurile maxime de poluare înregistrate la Paris şi în alte mari aglomeraţii urbane, devenite din ce în ce mai frecvente, au repercusiuni importante asupra sănătăţii publice. Indiferent dacă este analizată pe termen scurt sau pe termen lung, absorbţia de particule fine, prezente în aerul respirabil, este deosebit de nefastă.

La nivel mondial, se estimează că 1,3 milioane de persoane mor în fiecare an din cauza poluării aerului. În Franţa, această cifră a fost estimată la cel puţin 48.000 de victime de către experţii agenţiei Sante Publique France, care precizează că numărul deceselor este ‘probabil mai mare’. Particulele fine determină, de asemenea, cel puţin 9% din mortalitatea naţională.

‘Acest fapt corespunde unei reduceri a speranţei de viaţă cu doi ani pentru persoanele care au în prezent vârsta de 30 de ani’, au explicat reprezentanţii aceleiaşi agenţii. Activităţile umane (industrie, agricultură, transporturi, încălzitul public) reprezintă principala sursă de poluare a aerului.

Aceeaşi agenţie, care se adresează celor 60 de milioane de consumatori din Franţa, a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte 46 de produse de uz menajer, considerate o sursă de ‘poluare majoră a aerului din interiorul’ locuinţelor, conform unui studiu publicat joi.

Anumite categorii ale populaţiei sunt mai vulnerabile decât altele. Aşa cum precizează OMS, ‘efectele cele mai grave asupra sănătăţii sunt observate la persoanele deja bolnave. În plus, populaţiile mai vulnerabile, precum copiii, persoanele în vârstă şi familiile cu venituri mici, care au un acces limitat la îngrijirile medicale, sunt mai sensibile la efectele negative generate de expunerea la poluarea aerului’.

Bronşitele acute şi cronice

Poluanţii atmosferici au ca efect fragilizarea bronhiilor, care devin astfel mai expuse la virusuri şi bacterii – care provoacă bronşite acute şi cronice. Se estimează că 950.000 de cazuri de bronşite acute sunt provocate de poluarea aerului, care cauzează şi 134.000 de cazuri de bronşite cronice în fiecare an.

Bronşitele cronice pot să degenereze în bronhopneumopatii cronice obstructive. Aceasta este o afecţiune permanentă şi nereversibilă. Între 10% şi 15% din totalul acestor cazuri sunt asociate cu poluarea aerului.

Crize de astm

Astmul constituie principala afecţiune declanşată sau agravată de poluarea aerului. Se estimează că între 10% şi 35% din cazurile de astm identificate în fiecare an sunt asociate cu acest tip de poluare.

Boli cardiovasculare

Poluarea este un factor care poate să declanşeze accidente vasculare cerebrale (AVC), infarcte miocardice şi angine pectorale.

Alergii la polen

Particulele fine prezente în aer contribuie la situaţia în care moleculele de polen eliberează proteine care se fac vinovate de apariţia mai uşoară a alergiilor şi permit proteinelor din anumite tipuri de polen – precum cel de mesteacăn, de exemplu – să pătrundă mai uşor în căile respiratorii secundare, fapt care poate să provoace crize alergice.

Cancere pulmonare şi ale căilor respiratorii

Este dificil de estimat cu precizie numărul de cancere asociate poluării, întrucât cauzele cancerului sunt, prin definiţie, dificil de identificat. Totuşi, specialiştii sunt de părere că poluarea reprezintă un factor care poate să provoace acest tip de boală.

Afecţiuni ale sistemului reproducător

Poluarea atmosferică este considerată vinovată de scăderea fertilităţii masculine, de creşterea numărului de naşteri premature şi a cazurilor de mortalitate intrauterină.

(Agerpres/FOTO arhivă economica.net)