fbpx
 
Marian Lupu, liderul Partidului Democrat din Moldova, a anunțat că se retrage din campania electorală pentru alegerile prezidențiale, informează unimedia.info.

 

Acesta o va susține în continuare pe Maia Sandu, candidat unic al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidului Liberal Democrat (PLDM).

 

„Ne aflăm în mijlocul unei conjucturi electorale importante. Obiectivul PDM nu este pur și simplu să câștige o întrecere electorală, ci să câștige un candidat pro-european. Pentru a avea o mai mare siguranță ca un candidat de dreapta să câștige alegerile, am decis să mă retrag din campania electorală”, a anunțat Marian Lupu.

 

„Am analizat în cadrul ședinței de astăzi ultimele date foarte proaspete care arată că acea mișcare de ultim moment cu desemnarea candidatului unic nu a dat rezultate scontate probabil și pentru că ea a fost făcută foarte târziu. O parte mare din electoratul PPDA a întărit de fapt nu dreapta ci stânga în special pe candidatul Partidului Nostru. Nici avansul Maiei Sandu nu este unul considerabil, procentele din sondaje rămân destul de apropiate între noi, în limita marjei de eroare, cu șanse relativ egale pentru ambii în turul doi. Candidatul care va ajunge în Turul II să fie unul pro-european. Iar candidatul PAS are cele mai mari șanse să-l învingă pe Igor Dodon. Avem rezultate la limită. Împreună cu colegii am decis să mă retrag din cursa electorală. Mesajul pe care îl transmit pentru electoratul PDM, este să sprijine candidatul care are șanse să-l învingă pe candidatul socialist”, a mai spus Lupu.

 

(Sursa: b1.ro)


Senatorul PSD Florin Constantinescu anunță că nu va mai candida la alegerile parlamentare din decembrie 2016. El a declarat prin intermediul unui comunicat de presă că renunță pentru o perioadă la cariera politică.  

 

„Am decis să nu mai candidez pentru un nou mandat de senator la alegerile parlamentare din decembrie 2016. Aleg să mă implic în alte domenii de interes pentru ieşeni. Am făcut această alegere pentru că simt că este nevoie de mine în domeniul economic, de expertiza mea, mai presus de implicarea politică. Cred cu tărie că avem nevoie de tehnicieni şi experţi în aceste domenii şi am credinţa că ieşenii vor înţelege alegerea pe care am făcut-o astăzi. Mulţumesc şi organizaţiei PSD care a înţeles că tot ce am construit până acum şi ceea ce voi construi de acum înainte este în favoarea alegătorilor noştri şi pentru progresul judeţului nostru”, a declarat senatorul păşcănean Florin Constantinescu.

 

Senatorul Florin Constantinescu a fost trimis în judecată de către DNA, în iunie 2015, pentru abuz în serviciu. Constantinescu, fost consilier local, este acuzat, alături de alte 31 de persoane, că printr-o hotărâre de consiliu local emisă în anul 2007 ar fi favorizat firma la care era acţionar actualul primar PSD din Paşcani, Dumitru Pantazi.


Un partid care avea un singur reprezentant în parlamentul Lituaniei, Uniunea Țăranilor și Verzilor (LVZS), va ocupa cele mai multe locuri în noul legislativ, în urma alegerilor de duminică.

 

Formațiunea de centru LVZS a depășit atât Uniunea Patriei (conservatoare), cât și Partidul Social-Democrat al premierului Algirdas Butkevicius.

 

Chiar dacă cifrele oficiale nu sunt încă definitive, este clar că LVSZ va ocupa peste 50 din cele 141 de fotolii parlamentare și va deveni formațiunea politică predominantă.

 

Partidul și-a revendicat deja victoria și a anunțat că va începe negocieri cu cele două formațiuni tradiționale - Uniunea Patriei și Partidul Social-Democrat - pentru formarea unei coaliții de guvernare.

 

„Guvernul nostru va fi transparent, responsabil, profesional și hotărât”, a promis Saulius Skvernelis, omul care a condus campania electorală a partidului și care acum este candidatul pentru postul de prim-ministru. Este pentru prima dată în ultimii 15 ani când șeful executivului nu va proveni din rândul celor două mari partide tradiționale - conservator și social-democrat, scrie Reuters.

 

Partidul câștigător este condus de un bogat om de afaceri, Ramunas Karbauskis, și chiar dacă a candidat și la alte scrutine anterioare, succesul său de acum se explică prin faptul că a promis un guvern de tehnocrați care să pună capăt emigrației masive de lituanieni care pleacă în alte țări UE în căutarea unei vieți mai bune. Oamenii sunt îngrijorați și resimt din plin o creștere economică lentă a țării, de 2-3 procente, spre deosebire de ceva ani în urmă, când acest indicator economic înregistra adevărate recorduri. Din cei 3,3 milioane de locuitori ai țării, câți erau în urmă cu zece ani, au mai rămas 2,9 milioane.

 

Karbauskis a promis un guvern care să se implice mai mult în economie și propune crearea unui monopol de stat pentru vânzările de alcool și a unei bănci de stat care să concureze cu cele comerciale. A promis, de asemenea, că partidul său nu va recunoaște uniunile homosexuale. În schimb, spune că în materie de politică externă trebuie să existe continuitate.

 

Experții spun însă că programul partidului este plin de contradicții și este greu de prevăzut care va fi calea pe care va merge noul guvern.

 

(Sursa: digi24.ro)


Scântei la Iaşi e fix din Caragiale, ca Agamiță Dandanache care întreabă unde-s „coledzii". Dacă PNL Iaşi nu se revoltă până luni, cu scandal mediatic, ieşit în faţă cu declaraţii tranşante, nu înseamnă că liberalii sunt nişte neica nimeni, ci că Iaşul e un târg oarecare din care Bucureştiul, Clujul şi Oltenia fac ce vor.

 

Dacă PNL Iaşi ar face masa critică, depăşind faza dezbinării provocate de egoismul câştigătorilor pe liste, scandalul le-ar prinde bine electoral. Mai sunt cel puţin două judeţe care s-au revoltat şi au câştigat. Scântei o fi bună, dar la ea acasă, la Bucureşti. Asta aştept ca ieşean, că de aici pleacă şi autostradă şi falsificatul rapoartelor de trafic pe aeroporturi şi sălile polivalente şi stadioanele care se fac numai prin alte locuri. Nu sunt nimicuri provinciale, sunt fundamentele paradigmei de oraş minor. Cluj se afirmă ca a doua capitală, nu acceptă sub nicio formă să i se spună altfel.

 

Iureşul listelor parlamentare pare de neînţeles pentru marele public, cât timp atribuţiile sunt abstracte, 20-30 de lideri politici şi o armată de consilieri analizând şi hotărând totul în materie de legiferare şi de stabilire a direcţiei statului de drept şi a vitezei reformelor. De ce atâta zbucium? Pentru că parlamentarii sunt adevăraţii factori de influenţă din societate la nivel local şi regional, ei sfinţesc locul. Puterea lor este o aură a autorităţii mai presus de instituţii, mai presus de funcţiile executive, mai presus de funcţionarii cu rang înalt care ascultă ce spune legea. Parlamentarii sunt trend-setterii statului de drept, ei veghează mersul instituţiilor, calitatea demnitarilor locali şi a şefilor de instituţii, ei dau linia, poziţiile lor publice sunt un factor de presiune mai puternic decât actele administrative care, de obicei, te bagă în controverse interminabile şi nu lămuresc nimic.

 

Parlamentarii de Iaşi trebuie să fie cei care să fixeze standarde de transparență, de excelentă în selecţie şi promovare, să fie cei care se afirmă că lideri naţionali care bat cu pumnul în masă când e vorba de paradigma socio-economică a unei regiuni pe termen lung. Parlamentarii trebuie să-i dea afară pe politrucii din şcoli şi spitale, să fie primii care dau publicităţii rapoartele secrete din domenii sensibile, cum ar fi bugetele de drumuri, protecţia pădurii, investiţiile în educaţie, să afle şi să semnaleze primii conflictele de interese. Ştiu, sună ridicol, nu sunteţi obişnuiţi cu aşa ceva, dar de aceea votăm parlamentari, nu pentru nişte legi adoptate în Parlament, redactate de consilieri mult mai bine pregătiţi, ci pentru modul în care ştiu să se bată pentru statul de drept la ei acasă, pentru investiţii în comunităţile lor şi în regiune.

 

Îmi pare rău, dar Petru Movilă, Mihaela Popa, Vasile Șalaru, Costel Alexe, Tudor Ciuhodaru - nu-i mai enumăr pe toţi, n-au fost interesaţi să se bată pentru ridicarea standardelor, pentru transparență, pentru competență, pentru investiţii directe, pentru infrastructură, pentru reducerea risipei, pentru fixarea unei agende strategice. Au intrat în combinaţii între ei, la nivelul privilegiaţilor indiferent de partid, au furat fonduri publice, au creat sisteme piramidale în instituţiile de control, pe care şi le-au subordonat, şi-au înavuţit rudele şi prietenii, care brusc au urcat în ierarhii, au înăbuşit cât au putut potenţialele scandaluri provocate de contractele oneroase, au spus minciuni an de an, săptămână de săptămână, au dormit, au lenevit, au băut şi au mâncat punându-i mereu pe alţii să plătească. N-am văzut-o pe Mihaela Popa nici măcar o singură dată să se revolte, să spună că s-a săturat de inspectori corupţi şi de nepoţi imbecili în nu ştiu ce structură a statului. Pe niciunul nu l-am auzit. Atmosfera în mediul politic este de şuşoteală complice, de ascundere a adevărului faţă de „pulime".

 

Reforma listelor e vitală pentru că apoi nimic nu mai poate fi schimbat. Alegerile nu au loc în decembrie, evoluţia Iaşului nu se face cu răbdare în următorii ani, totul se hotărăşte acum, până luni. Nulităţile se aleg astăzi.


Lista de candidați la Senat va fi deschisă la liberali de un personaj total necunoscut ieșenilor: Iulia Scântei. Ea este acompaniată de actualul senator Mihaela Popa. Marius Bodea și Dumitru Oprea vor fi „locomotivele” PNL Iași pentru Camera Deputaților.

 

Primul loc de pe lista PNL pentru alegerile parlamentare a fost ocupat de un notar impus de la Bucureşti. Iulia Scântei este necunoscută la nivel local, precum şi în rândul liberalilor ieşeni, iar singura sa legătură cu Iaşul rămâne faptul că aici s-a născut. Scântei va deschide lista la Senat, urmată de Mihaela Popa, a decis ieri conducerea centrală a PNL. Scântei a intrat în atenţia publicului acum aproape zece ani, când presa centrală scria despre aceasta că este „pupila lui Tudor Chiuariu“, fost ministru al Justiţiei, pe care l-a şi consiliat, dar unde i-a fost şi secretar general de minister.

 

Din poziție eligibilă a dispărut Liviu Bulgaru, cel care deschidea inițial lista după votul dat de liberalii ieșeni, la începutul lunii octombrie

 

La Camera Deputaţilor lista este deschisă de Marius Bodea, Dumitru Oprea, Costel Alexe şi Alexandru Muraru. Pe pozițiile eligibile nu se mai regăsesc Daniel Minciună, Liviu Brătescu şi Anton Doboş.

 

PNL speră să obţină la Iaşi şase mandate, două la Senat şi patru la deputaţi, asta reprezentând 30 la sută din voturi.


Vicepremierul Rusiei, Dmitri Rogozin, se află marți la Chișinău în vizită oficială, după ce luni a trecut pe la Tiraspol, unde s-a întâlnit cu reprezentanții puterii separatiste. Vizita intervine în plină campanie electorală în Moldova, cu trei săptămâni înainte de alegerile prezidențiale.

 

Vizita lui Rogozin la Chișinău era programată inițial pe 4 și 5 octombrie, dar a fost amânată, fără a fi anunțat motivul.

 

La Chişinău, vicepremierul rus vine pentru a discuta cu omologul moldovean Octavian Calmâc despre o eventuală renormalizare a relaţiilor comerciale dintre Republica Moldova şi Rusia, în condițiile în care Moscova a impus un embargou asupra produselor alimentare moldoveneşti ca răspuns la semnarea în urmă cu doi ani a Acordului de Asociere dintre R.Moldova şi UE.

 

Ultima vizită a demnitarului rus la Chișinău datează din iulie, când a prezentat „o foaie de parcurs” pentru relansarea relaţiilor comerciale dintre cele două state. Documentul urmează să fie discutat luna viitoare la Kremlin, potrivit Radio Chișinău.

 

Potrivit aceleiași surse, Dmitri Rogozin a fost la Tiraspol, într-o încercare de a aplana un conflict izbucnit între cei doi favoriţi la alegerile prezidenţiale (nerecunoscute) care au loc și în regiunea separatistă. Este vorba de Evgheni Şevciuc şi de preşedintele Sovietului Suprem, Vadim Krasnoselski. Autorităţile de la Moscova ar dori astfel să evite o destabilizare a regiunii separatiste.

 

Moscova a intervenit şi anul trecut pentru a stinge un conflict intern izbucnit în regiunea transnistriană, după ce Evgheni Şevciuc a pierdut alegerile din Sovietul Suprem, și-a acuzat contracandidații și Comisia Electorală din regiune de fraude și a chemat oamenii în stradă.

 

(Sursa: digi24.ro)


Un sondaj comandat de PNL îl indică pe Victor Ponta ca fiind puțin mai popular decât Dacian Cioloș ca viitor prim-ministru. Rezultatele politice indică însă un echilibru mult mai mare decât era anunțat anterior: PSD - 38 %, PNL 30 %, potrivit unui sondaj realizat de Agenția de Rating Politic la comanda PNL, citat de Agerpres. Victor Ponta îi ia fața cu un procent actualului premier.

 

Conform datelor cercetării, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare,  românii ar vota

PSD, 38%

PNL, 30%

USR, 9%

ALDE, 5,5%

UDMR 5%

PMP 4%

 

La întrebarea cu răspuns liber "Cine ați dori să fie primul ministru al României după alegerile parlamentare din decembrie?", cel mai mare procent l-a întrunit

Victor Ponta — 23%,

Dacian Cioloș — 22%,

Călin Popescu-Tăriceanu — 6%.

 

Cei mai mulți subiecți — 33% — nu au dorit să răspundă la această întrebare sau au răspuns că nu știu.

 

Totuși, 44,5% din cei intervievați au indicat faptul că guvernul tehnocrat este o soluție bună pentru România, față de doar 43,% care consideră că reprezintă o soluție proastă.

 

Potrivit analizei sociologice, PNL este susținătorul principal al Guvernului Cioloș, 57% dintre subiecții chestionați exprimând o astfel de opinie, față de doar 9,5% care apreciază că PSD joacă acest rol.

 

Pe de altă parte, 65% dintre repondenți apreciază că țara noastră se îndreaptă într-o direcție greșită și doar 28% susțin contrariul.

 

În ceea ce privește încrederea în instituții, Armata se află primul loc, cu o cotă de 91%, urmată de biserică, UE și NATO, fiecare cu o cotă de 71%, Poliție și BNR — ambele cu 71%, DNA — 63%. Pe listă mai sunt alte șapte instituții cu cote diferite de încredere, ultimele două fiind Parlamentul — 31,5% și partidele politice — 26%.

 

Sondajul a fost realizat telefonic, în perioada 17 — 24 septembrie 2016, pe baza a 1.170 interviuri la nivelul populației adulte a României. Marja de eroare este de plus/minus 2,9%, la un nivel de încredere de 95%.

 

(Sursa: EVZ.ro)


Un bun escroc trebuie să fie credibil. Escrocii nu folosesc forţa. El identifică vulnerabilităţi, le exploatează şi manipulează afectiv pentru a crea, în mintea celuilalt, o falsă percepţie de încredere despre propria persoană. Când victima lasă garda jos, escrocul îşi însuşeşte bunul râvnit fără nici cea mai mică remuşcare.

 

În timpul scurs de la Revoluţie, Traian Băsescu a dovedit că este cel mai periculos şi rapace animal de pradă din jungla politicii. Eficienţa prădătorului Băsescu izorăşte din inegalabilele sale abilităţi de escroc politic.

 

Când a fost ales prima dată preşedinte, poporul român era asemenea unei femei ţinută în captivitate 25 de ani şi abuzată zi de zi de politicieni. Era firească nevoia unui dram de dreptate. Asta a fost vulnerabilitatea pe care Băsescu a identificat-o şi a exploatat-o promiţând că va orna Piaţa Victoriei cu politicieni traşi în ţeapă. Desigur, figurativ, dar mesajul era clar.

 

Când tu însuţi ai nevoie de o comandă specială pentru o ţeapă direct proporţională cu jaful privind flota română, încrederea o poţi câştiga doar manipulând. „Măi, Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti? În 15 ani nu a apărut unul să vină din lumea asta, să nu fi fost târât de năravurile comunismului, să nu fi fost afectat de nimic”. Ce părere aveţi? Cred că cine i-a spus asta lui Adrian Năstase a fost un escroc magistral. Politic.

 

Fie pentru că forurile europene voiau să vadă roţile ruginite ale justiţiei din România mişcându-se, fie pentru că presiunea internă era prea mare şi trebuia deschisă supapa, în primul mandat al lui Băsescu au început să pice capete. Cele neimportante erau din tot spectrul politic. Cele importante, ce-i drept, puţine, erau în special din rândul adversarilor. Percepţia generală a fost că justiţia începuse să funcţioneze în România.

 

Supăraţi că Băsescu nu împărţea puterea şi roadele ei, mogulii SOV, Voiculescu şi Patriciu au încercat să-l ambuscheze mediatic. Speranţa poporului că i se va face cândva dreptate era ameninţată de o iminentă revenire la butoane a celor mai cunoscuţi spoliatori. Întrebarea „ce aţi căutat la domnul Vântu acasă?” i-a trimis pe Mircea Geoană şi dragostea sa acasă. Au rămas la butoane Udrea, Cocoş, Popoviciu şi alţii din gaşca lui Băsescu.

 

Acum, Băsescu încearcă o nouă escrocherie. Miza este să-şi bage partidul în Parlament, adică să aibă din nou acces la panoul de control. Secondat de patriotul Ghiţă, monopolizează agenda publică desfiinţând-o pe Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA. Băsescu se erijează în portdrapelul celor abuzaţi de poliţia politică, despre care, în realitate, nu avem dovezi că există.

 

În prag de alegeri nu se vorbeşte despre programele de guvernare ale principalilor competitori. Din oficiu, Cioloş lucrează împotriva românilor, dar nimeni nu se oboseşte să explice cum. Principalele partide se mulţumesc să se atace fără vlagă, cu declaraţii generale şi inconsistente. Strigătul lui Nicuşor Dan despre aberaţia privind numărul de semnături necesar unui partid să participe în alegeri abia se aude.

 

Ghiţă toarnă benzină, Băsescu dă foc. Este adevărat, plagiatul înseamnă furt şi cine a furat nu ne poate proteja de hoţi. Şi totuşi, în alegeri vom stabili ce politicieni vor conduce România, nu cine să fie şeful DNA. Pentru că în România tot se clamează principiul separaţiei puterilor în stat, ce-ar fi să amânăm discuţiile despre şefa DNA până după alegeri?


Președintele Klaus Iohannis a adăugat că decizia lui este de neclintit „indiferent de ce vor propune partidele politice”. De asemenea, șeful statului a precizat că va nominaliza o persoană competentă, care va putea să întrunească majoritatea în Parlament.

 

„Cu siguranță voi desemna o persoană ținând cont de prerogativele constituționale ale președintelui. Asta înseamnă că nominalizez o persoană care, după părerea mea întrunește o majoritate în Parlament și e competentă să conducă Guvernul, ar fi absurd să desemnez pe cineva care nu întrunește o majoritate, nu sunt adeptul acestor jocuri politice, nu am de gând să desemnez pe cineva care pe urmă pică în Parlament. Criteriile de integritate sunt evidente, nu voi desemna o persoană care e urmarită penal sau condamnată penal, sau are probleme de integritate, eu am spus de mult că clasa politică trebuie să se resemneze, trebuie să avem politicieni curați și acesta va fi criteriu eliminant, indiferent de la cine vine propunerea, eu nu voi desemna o persoană urmărită penal sau condamnată”, a spus Klaus Iohannis.

 

Precizările președintelui vin în contextul în care, anterior, au existat declarații ALDE și PSD care solicitau președintelui să nominalizeze premierul propus de PSD și ALDE în cazul în care vor câștiga alegerile, fără să se refere la articolul Constituției care spune că șeful statului este obligat să desemneze un prim-ministru propus doar de partidul care câștigă 50% plus unu din voturi. În celelalte cazuri, președintele poate desemna un premier care poate forma un guvern sprijinit de o majoritate în Parlament.

 

Amintim că Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani cu suspendare în dosarul Referendumul.  Președintele PSD a fost acuzat că a complotat pentru trucarea rezultatului de la referendumul din 2012. Dragnea s-a retras din guvern, unde era ministru al dezvoltării regionale, în urma condamnării, dar a rămas președinte PSD.

 

De asemenea, Partidul România Unită (PRU) a prezentat o formulă de Guvern în care premier al fi Victor Ponta. Fostul premier Victor Ponta este urmărit penal în dosarul Turceni-Rovinari și în cel în care este acuzat că i-a promis lui Sebastian Ghiță loc de deputat în schimbul plății unei vizite a lui Tony Blair în campania PSD, de 200.000 euro.

 

(Sursa: digi24.ro)


Foştii democrat liberali au renunţat la ideea de a numi un copreşedinte în locul lui Vasile Blaga. Astfel că Alina Gorghiu rămâne preşedintele unic al Partidului Naţional Liberal. Au desemnat, însă, foştii democrat liberali un reprezentant care să semneze listele pentru alegerile parlamentare.

 

Aripa PDL din noul PNL a renunțat la un reprezentant la vârful conducerii PNL. Alina Gorghiu rămâne unicul lider al acestui partid până la alegerile parlamentare de pe 11 decembrie.

 

Daniel Buda, europarlamentar și președinte al PNL CLuj va fi împuternicit să semneze listele de candidați pentru alegerile parlamentare. Era nevoie de două semnături, una dinspre liberalii vechi și una dinspre democrat-liberali. Rolul său va fi de scurtă durata, până la întocmirea listelor, la mijlocul lunii octombrie.

 

Alina Gorghiu a declarat, înaintea luării deciziei că va susţine orice variantă pe care colegii ei o vor prezenta în Biroul Politic Naţional.

 

Problema alegerii unui copreşedinte al PNL a apărut miercuri când Vasile Blaga şi-a anunţat demisia de la conducerea partidului ca urmare a începerii urmăririi penale împotriva sa de către DNA pentru trafic de influenţă, Blaga precizând totodată că nu va candida nici la alegerile parlamentare din 11 decembrie.

 

(Sursa: digi24.ro)


Pagina 26 din 27