fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS

10% investiţii în tehnologia de informaţii înseamnă o creştere de 1% a ratei obezităţii. Calculatoarele, telefoanele şi mâncarea fast-food sunt factori care îi „momesc” pe copii să nu mai facă mişcare şi să devină graşi. Contează mult şi felul în care părinţii (nu) se implică în dieta copilului. Un băieţel din Iaşi a ajuns la 105 kilograme pentru că nu accepta să mânânce decât de la fast-food.

Obezitatea şi toate riscurile pe care le implică aceasta reprezintă o problemă din ce în ce mai mare pentru copiiu şi tinerii din ziua de astăzi. Locul jocurilor în jurul blocului sau pe terenul de sport a fost luat de calculator şi alte gadgeturi, care îi ţin în casă. În plus, alimentaţia este bogată în carbohidraţi, iar fructele au dispărut din meniu. Preparatorul fizic Cezar Honceriu şi nutriţionistul Adina Rusu fac o analiză a principalelor cauze care au dus la creşterea numărului de copii şi tineri obezi.


Colegiul Naţional a ocupat în acest an locul doi pe ţară după numărul decariştilor de la Bacalaureat - 5, fiind întrecut doar de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti – 9. În judeţul Iaşi este o competiţie strânsă între Naţional şi „Racoviţă”, atât ca număr de zecişti şi medii între 9 şi 10, cât şi ca nivel al mediei minime. În schimb, la Bacalaureat, după sesiunea abia încheiată, Naţionalul e câştigător detaşat, cel puţin anul acesta.


Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul sunt două dintre cele mai tari examene ale vieţii de şcolar din România. În fiecare vară, după aceste teste, jurnaliştii fac un top al liceelor, de regulă în funcţie de media de admitere într-a IX-a sau de numărul zeciştilor de la Bac. Totuşi, poate la fel de important, este un top al prestaţiei elevilor din licee. De exemplu, media finală la Evaluare a celor ce au studiat în clasele V-VIII la licee, cu accent pe mediile mici. Similar, care au fost cele mai mici note la Bacalaureat în aşa numite „licee bune”. Adică, până la urmă, ce contează mai mult, numărul decariştilor sau numărul celor care au promovat examenele cu media peste 5 la Evaluare şi 6 la Bacalaureat?


Colegiul Naţional a ocupat în acest an locul doi pe ţară după numărul decariştilor de la Bacalaureat - 5, fiind întrecut doar de Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti – 9. În judeţul Iaşi este o competiţie strânsă între Naţional şi „Racoviţă”, atât ca număr de zecişti şi medii între 9 şi 10, cât şi ca nivel al mediei minime. În schimb, la Bacalaureat, după sesiunea abia încheiată, Naţionalul e câştigător detaşat, cel puţin anul acesta.


Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul sunt două dintre cele mai tari examene ale vieţii de şcolar din România. În fiecare vară, după aceste teste, jurnaliştii fac un top al liceelor, de regulă în funcţie de media de admitere într-a IX-a sau de numărul zeciştilor de la Bac. Totuşi, poate la fel de important, este un top al prestaţiei elevilor din licee. De exemplu, media finală la Evaluare a celor ce au studiat în clasele V-VIII la licee, cu accent pe mediile mici. Similar, care au fost cele mai mici note la Bacalaureat în aşa numite „licee bune”. Adică, până la urmă, ce contează mai mult, numărul decariştilor sau numărul celor care au promovat examenele cu media peste 5 la Evaluare şi 6 la Bacalaureat?


O comparaţie între mandatele fostului şi actualului preşedinte de la echipa de Liga I CSM Politehnica. Echipa are mai multe puncte decât în ediţia trecută, mai mulţi spectatori, dar, la fel ca anul trecut, şanse mici de a intra în play-off n Deşi bugetul de salarii a scăzut cu 30%, dependenţa de bugetul local a rămas aceeaşi, iar cooptarea unui asociat privat a eşuat. Tot la capitolul negativ se situează tripla eliminare a antrenorului Flavius Stoican

După cel mai zbuciumat început de sezon competiţional, jucătorii de la CSM Politehnica Iaşi au intrat în vacanţă. Echipa lui Stoican încheie anul pe locul 8, cu 30 de puncte. La distanţă de patru puncte de locurile 6 şi 7 şi la cinci de locul 5, ieşenii continuă să spere, totuşi, la intrarea în play-off. La fel au stat lucrurile şi campionatul trecut, dar ultimele etape din sezonul regulat au fost un fiasco.

 

Bani mai mulţi, dar şi datorii mari

După ce, în vară, preşedintele Florin Prunea a fost îndepărtat din Copou, Primăria s-a întors din nou cu faţa către club, iar banii de la Fundaţia Sportului Ieşean au început să revină în cont. În sezonul 2016/2017, suma alocată de la bugetul local pentru echipă nu a depăşit 6,6 milioane de lei, iar pentru sezonul 2017/2018, gruparea din Dealul Copoului va primi 8,1 milioane de lei.

Clubul a primit cu 1,5 milioane de lei mai mult decât în perioada Prunea, dar o observaţie importantă: o bună parte din sumele încasate de noua administraţie au mers spre plata unor datorii de 6,5 milioane de lei acumulate în timpul mandatului fostului preşedinte. Iar aceste datorii încă nu au fost achitate total.

O diferenţă faţă de bugetul din ediţia trecută este şi la capitolul salarii. Într-un articol din Ziarul de Iaşi, din luna octombrie, preşedintele Adrian Ambrosie a precizat că în lunile iulie, august şi septembrie 2016, în timpul lui Prunea, pentru salariile tututor angajaţilor clubului s-au plătit între 454.000 şi 505.000 lei, iar în perioada similară din 2017 sumele s-au situat între 321.000 şi 366.000 de lei.

Spre deosebire de campionatele trecute, este posibil ca în perioada următoare, după mult timp, clubul să facă ceva bani din transferuri, principalul vizat fiind Qaka, pe care se cer minimum 500.000 de euro, doar 85% urmând să intre însă în conturile CSM Politehnica.

 

Statistica, de partea lui Ambrosie

După 22 de etape jucate, echipa de acum ocupă locul 8 în clasament, cu 30 de puncte acumulate şi un golaveraj de 27-29. Cifrele sunt mai bune faţă de sezonul trecut, când, după etapa 22, Poli era pe locul 9, avea 26 de puncte şi un golaveraj de 23-24. De remarcat că atunci, până la finalul campionatului, Iaşul a mai strâns doar trei puncte, mai puţin decât are acum, cu patru etape înainte de final.

Şi jocul echipei s-a schimbat, mai multe persoane din lumea fotbalului autohton considerând Iaşul o echipă care practică un fotbal plăcut ochiului.

Probabil în relaţie cu acest lucru se află o statistică întocmită de Liga Profesionistă de Fotbal. După 22 de etape, Poli are o medie de 3.400 de spectatori pe meci şi se află pe locul 5 în topul Ligii I. Spre comparaţie, anul trecut, tot după 22 de etape, Iaşul avea o medie de 2.500 de spectatori şi era pe locul 7.

 

Paraschiv: „Schimbarea a fost benefică“

Fostul căpitan al Politehnicii Iaşi, actual director de dezvoltare în FRF, Ciprian Paraschiv, consideră că schimbarea din vară a adus plusuri echipei din Copou. „Fiind prins cu treabă la Federaţie, am văzut un singur meci în Copou, acea înfrângere nemeritată cu Craiova. În schimb, am văzut toate partidele Iaşului la televizor. Venirea lui Ambrosie a însemnat implementarea unui management mult mai bun. Puţini ştiu că Adi (n.r. – Adrian Ambrosie) urmează acum un un curs de management sportiv cu cei mai buni profesori de la o universitate din Lausanne. Dincolo de asta, cu o echipă făcută într-un timp scurt, Stoican a reuşit să facă o formaţie care joacă într-adevăr fotbal. Echipa pune mingea jos, are posesie, construieşte şi îşi crează multe ocazii de a marca, lucru care înainte nu se întâmpla. În plus, au fost promovaţi mulţi jucători tineri. Tot la plusuri aş trece relaţia bună pe care o are conducerea clubului cu Primăria, de unde vin banii. La minusuri, aş trece greşelile personale din apărare, la unele partide, şi protestele antrenorilor care au atras suspendarea pe un număr destul de mare de etape“, spune Ciprian Paraschiv. În acelaşi registru, se include, din păcate, şi faptul că Iaşul este una dintre cele mai indisciplinate echipe.

Pe de altă parte, tot la capitolul eşecuri poate fi trecută asocierea cu Fotbal Hebdo, partener anunţat în vară cu surle şi trâmbiţe drept asociatul care va aduce lapte şi miere în bugetul clubului. N-a fost să fie.

 

 

8 puncte pierdute la codașe

 

Qaka, principala „marfă” de export din această iarnă)

Era clar pentru toată lumea că o echipă nu se poate face peste noapte, iar obiectivul fixat – intrarea în play-off, este greu de atins. Pe de altă parte, frustrant a fost că echipa a avut rezultate modeste, dacă nu chiar foarte slabe, cu echipe ce acum sunt mult sub gruparea ieşeană în clasament. Astfel, Iaşul a pierdut câte două puncte din dublele cu Gaz Metan Mediaş şi Juventus Bucureşti şi toate cele şase puncte din dubla cu Sepsi. Cu jumătate din aceste puncte, Iaşul ar fi fost la egalitate cu Viitorul şi Dinamo, echipele de pe locurile 6 şi 7.


O comparaţie între mandatele fostului şi actualului preşedinte de la echipa de Liga I CSM Politehnica. Echipa are mai multe puncte decât în ediţia trecută, mai mulţi spectatori, dar, la fel ca anul trecut, şanse mici de a intra în play-off n Deşi bugetul de salarii a scăzut cu 30%, dependenţa de bugetul local a rămas aceeaşi, iar cooptarea unui asociat privat a eşuat. Tot la capitolul negativ se situează tripla eliminare a antrenorului Flavius Stoican

După cel mai zbuciumat început de sezon competiţional, jucătorii de la CSM Politehnica Iaşi au intrat în vacanţă. Echipa lui Stoican încheie anul pe locul 8, cu 30 de puncte. La distanţă de patru puncte de locurile 6 şi 7 şi la cinci de locul 5, ieşenii continuă să spere, totuşi, la intrarea în play-off. La fel au stat lucrurile şi campionatul trecut, dar ultimele etape din sezonul regulat au fost un fiasco.

 

Bani mai mulţi, dar şi datorii mari

După ce, în vară, preşedintele Florin Prunea a fost îndepărtat din Copou, Primăria s-a întors din nou cu faţa către club, iar banii de la Fundaţia Sportului Ieşean au început să revină în cont. În sezonul 2016/2017, suma alocată de la bugetul local pentru echipă nu a depăşit 6,6 milioane de lei, iar pentru sezonul 2017/2018, gruparea din Dealul Copoului va primi 8,1 milioane de lei.

Clubul a primit cu 1,5 milioane de lei mai mult decât în perioada Prunea, dar o observaţie importantă: o bună parte din sumele încasate de noua administraţie au mers spre plata unor datorii de 6,5 milioane de lei acumulate în timpul mandatului fostului preşedinte. Iar aceste datorii încă nu au fost achitate total.

O diferenţă faţă de bugetul din ediţia trecută este şi la capitolul salarii. Într-un articol din Ziarul de Iaşi, din luna octombrie, preşedintele Adrian Ambrosie a precizat că în lunile iulie, august şi septembrie 2016, în timpul lui Prunea, pentru salariile tututor angajaţilor clubului s-au plătit între 454.000 şi 505.000 lei, iar în perioada similară din 2017 sumele s-au situat între 321.000 şi 366.000 de lei.

Spre deosebire de campionatele trecute, este posibil ca în perioada următoare, după mult timp, clubul să facă ceva bani din transferuri, principalul vizat fiind Qaka, pe care se cer minimum 500.000 de euro, doar 85% urmând să intre însă în conturile CSM Politehnica.

 

Statistica, de partea lui Ambrosie

După 22 de etape jucate, echipa de acum ocupă locul 8 în clasament, cu 30 de puncte acumulate şi un golaveraj de 27-29. Cifrele sunt mai bune faţă de sezonul trecut, când, după etapa 22, Poli era pe locul 9, avea 26 de puncte şi un golaveraj de 23-24. De remarcat că atunci, până la finalul campionatului, Iaşul a mai strâns doar trei puncte, mai puţin decât are acum, cu patru etape înainte de final.

Şi jocul echipei s-a schimbat, mai multe persoane din lumea fotbalului autohton considerând Iaşul o echipă care practică un fotbal plăcut ochiului.

Probabil în relaţie cu acest lucru se află o statistică întocmită de Liga Profesionistă de Fotbal. După 22 de etape, Poli are o medie de 3.400 de spectatori pe meci şi se află pe locul 5 în topul Ligii I. Spre comparaţie, anul trecut, tot după 22 de etape, Iaşul avea o medie de 2.500 de spectatori şi era pe locul 7.

 

Paraschiv: „Schimbarea a fost benefică“

Fostul căpitan al Politehnicii Iaşi, actual director de dezvoltare în FRF, Ciprian Paraschiv, consideră că schimbarea din vară a adus plusuri echipei din Copou. „Fiind prins cu treabă la Federaţie, am văzut un singur meci în Copou, acea înfrângere nemeritată cu Craiova. În schimb, am văzut toate partidele Iaşului la televizor. Venirea lui Ambrosie a însemnat implementarea unui management mult mai bun. Puţini ştiu că Adi (n.r. – Adrian Ambrosie) urmează acum un un curs de management sportiv cu cei mai buni profesori de la o universitate din Lausanne. Dincolo de asta, cu o echipă făcută într-un timp scurt, Stoican a reuşit să facă o formaţie care joacă într-adevăr fotbal. Echipa pune mingea jos, are posesie, construieşte şi îşi crează multe ocazii de a marca, lucru care înainte nu se întâmpla. În plus, au fost promovaţi mulţi jucători tineri. Tot la plusuri aş trece relaţia bună pe care o are conducerea clubului cu Primăria, de unde vin banii. La minusuri, aş trece greşelile personale din apărare, la unele partide, şi protestele antrenorilor care au atras suspendarea pe un număr destul de mare de etape“, spune Ciprian Paraschiv. În acelaşi registru, se include, din păcate, şi faptul că Iaşul este una dintre cele mai indisciplinate echipe.

Pe de altă parte, tot la capitolul eşecuri poate fi trecută asocierea cu Fotbal Hebdo, partener anunţat în vară cu surle şi trâmbiţe drept asociatul care va aduce lapte şi miere în bugetul clubului. N-a fost să fie.

 

 

8 puncte pierdute la codașe

 

Qaka, principala „marfă” de export din această iarnă)

Era clar pentru toată lumea că o echipă nu se poate face peste noapte, iar obiectivul fixat – intrarea în play-off, este greu de atins. Pe de altă parte, frustrant a fost că echipa a avut rezultate modeste, dacă nu chiar foarte slabe, cu echipe ce acum sunt mult sub gruparea ieşeană în clasament. Astfel, Iaşul a pierdut câte două puncte din dublele cu Gaz Metan Mediaş şi Juventus Bucureşti şi toate cele şase puncte din dubla cu Sepsi. Cu jumătate din aceste puncte, Iaşul ar fi fost la egalitate cu Viitorul şi Dinamo, echipele de pe locurile 6 şi 7.


Creşterea economică lăudată de autorităţi aproape că nu se vede în felul în care trăiesc românii. O arată cea mai recentă analiză a Institutului Naţional de Statistică privind condiţiile de viaţă din România.

 


Deputatul PSD Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, a analizat și subliniat într-o declarație de presă importanța turismului pentru comunitatea ieșeană, ținând cont de istoria, tradițiile și  vibrația culturală și spirituală a orașului, dar a constatat și deficiențele  acestui sector, statisticile modeste în raport cu perspectivele de dezvoltare la nivel regional, dar și la nivel național și european.

 

Municipiul Iași rămâne definit ca oraș al culturii, al educației, al unei vocații literare constante și autentice, oraș în care istoria în ipostaza arhaică a culturii Cucuteni se întâlnește cu pagini bogate de medievalitate, dar și cu pulsul dinamic și contrastant al timpurilor moderne și postmoderne. Un asemenea profil a lăsat urme adânci atăt în mentalul colectiv, cât și în plan arhitectural prin clădiri, parcuri și statui, muzee, străzi și monumente. Un ținut cu o resursă istorică și culturală atât de nuanțată și diversă deschide oportunități de valorificare turistică pe care nu le regăsim, însă, în realitățile concrete, în prezența turiștilor, în dinamica economică a comunității noastre – nici la nivel municipal, nici județean.  

 


Rămăşiţele unui faraon egiptean antic care a domnit în timpul dinastiei a treia (2700 î.Hr.) par să aparţină corpului unui gigant.

 

Rămăşiţele unui faraon, care se crede că aparţin regelui Sanakhtis, reprezintă cazul cel mai străvechi de gigantism descoperit vreodată pe Pământ, potrivit unui nou studiu. Gigantismul este o afecţiune care provoacă o creştere excesivă sau anormală atunci când organismul produce o secreţie exagerată şi nemodulată de hormon somatotrop, datorată de cele mai multe ori unei tumori hipofizare şi mai rar unei hiperplazii hipofizare cu debut înaintea închiderii cartilagiilor de creştere, ceea ce explică persistenţa creşterii în lungime a scheletului şi după 16-18 ani.

 


Unii oameni analizează ideile care le trec prin minte. Acest lucru îi ajută să se concentreze pe ceea ce fac, să înveţe mai uşor, le oferă idei bune, iar cel mai important aspect este că-i ajută să aibă rezultate mai bune.

 

De exemplu, chiar acum în timp ce citeşti acest articol, s-ar putea să mai faci câte o pauză din când în când, să analizezi în mintea ta ceea ce tocmai ai citit, sau să te gândeşti la modul în care se reflectă în viaţa ta aceste informaţii.

 


Asociația Pro Consumatori (fostă Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România – APC România) membră a Organizației Europene a Consumatorilor, a analizat 32 de sortimente de brânză telemea de vacă comercializate pe piața din România, iar rezultatul a fost îngrijorător: unul din 3 sortimente de brânză telemea conține clorură de calciu!

 

Brânza telemea maturată este acel sortiment comercializat după un timp de minimum 30 de zile de la data fabricației, iar brânza telemea proaspătă este acel sortiment de brânză comercializat până în 15 zile de la data fabricației, dar nu înainte de 5 zile de la data fabricatiei.

 


Pagina 5 din 7

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Decembrie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31    

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top