Problemă majoră de sistem în cazurile de malpraxis: cercetările comisiilor medicale și expertizele cerute de judecători sunt făcute de doctori apropiați de cei acuzați. Chirurgul Eugen Târcoveanu ar fi amânat o operaţie timp de opt zile, până când pacienta a făcut septicemie şi a murit. „Eu unde pot face o expertiză medico-legală, pentru că toată lumea spune că medicii se acoperă între ei?”, spune fiul femeii, acuzând o gravă eroare medicală. Comisia din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi care a judecat, anul trecut, plângerea familiei a fost condusă de medicul Mircea Onofriescu, el însuşi acuzat de malpraxis. Onofriescu a trimis familia la plimbare, spunând că medicul Târcoveanu nu a greşit, dar rudele pacientei au contestat decizia în instanţă. Zilele trecute, judecătorul care a văzut probele a trimis dosarul înapoi la Comisie, pentru reluarea cercetărilor.

 

Familia unei femei din Iaşi îl acuză de gravă neglijenţă pe unul dintre cei mai cunoscuţi medici de la Spitalul „Sf. Spiridon”. Soţul şi fiul pacientei susţin că amânarea unei intervenţii chirurgicale de către profesorul Eugen Târcoveanu a produs, într-un final, o septicemie care i-a fost fatală acesteia.

„Am prieteni medici, când le-am povestit mi-au spus aşa: <Dănuţ, septicemie produsă în spital, după multe zile de la internare şi fără operaţie? Nu este în regulă>”, susţine fiul femeii, care a dus cazul în justiţie şi a obţinut redeschiderea lui.

Anterior, Comisia de Monitorizare şi Competenţă Profesională pentru Cazurile de Malpraxis din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi nu văzuse nimic ciudat şi îl scosese nevinovat pe doctorul Târcoveanu.


Un număr de 12 copii, elevi ai Școlii „Mihai Eminescu” din municipiul Roșiorii de Vede, au fost depistați cu TBC, potrivit directorului DSP Teleorman, Mioara Comana.

 


Li s-au dat bani pentru creșe noi, deși n-au fonduri să le susțină activitatea. Edilii mai multor comune din judeţul Iaşi se declară nemulţumiţi de faptul că Ministerul Dezvoltării le-a aprobat proiecte care aveau nevoie de mai puţini bani. Aceştia ar fi preferat să primească sume pentru asfaltări de drumuri. Primarii din Horleşti şi Voineşti spun chiar că această tendinţă a fost impusă de la vârful judeţului.

 

Judeţul Iaşi va primi în următorii trei ani, de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, suma de 831,2 milioane lei, adică 185 de milioane de euro.


Li s-au dat bani pentru creșe noi, deși n-au fonduri să le susțină activitatea. Edilii mai multor comune din judeţul Iaşi se declară nemulţumiţi de faptul că Ministerul Dezvoltării le-a aprobat proiecte care aveau nevoie de mai puţini bani. Aceştia ar fi preferat să primească sume pentru asfaltări de drumuri. Primarii din Horleşti şi Voineşti spun chiar că această tendinţă a fost impusă de la vârful judeţului.

 

Judeţul Iaşi va primi în următorii trei ani, de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapa a doua, suma de 831,2 milioane lei, adică 185 de milioane de euro.


Dintre cele 614 unităţi de învăţământ din judeţul Iaşi, 214 nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare. Constatarea a fostă făcută în urma unor controale efectuate de echipe mixte de inspectori ai ISJ şi ai Direcţiei de Sănătate Publică, care au verificat stadiul actual al pregătirii pentru anul şcolar 2017-2018.  Dintre cele 214 unităţi de învăţământ care nu au primit autorizaţie sanitară de funcţionare, doar 41 de unităţi au personalitate juridică, informează „Ziarul de Iași”.

 


Zece turişti din Craiova, dintre care trei adulţi şi şapte copii, au ajuns la spital cu toxiinfecţie alimentară, după ce au mâncat la o pensiune din Gura Humorului, a declarat presei, miercuri, şeful Serviciului Control în Sănătate Publică din cadrul DSP Suceava, medicul epidemiolog Florin Sădean.

 

El a spus că autorităţile sanitare sucevene au declanşat o anchetă epidemiologică după ce zece persoane, dintr-un grup format din 25 de copii şi cinci adulţi, aflate în excursie în Bucovina, au fost cazate la pensiune în Gura Humorului, unde au servit şi masa, au fost diagnosticate cu toxiinfecţie alimentară.

 


În judeţul Suceava, aproape 12% dintre părinţii ce au copiii înscrişi la medic de familie au refuzat să-i vaccineze pe cei mici, semnând chiar pentru acest lucru. Numărul celor ce nu şi-au vaccinat copiii ar fi mult mai mare, ridicându-se undeva la 30%, conform datelor obţinute de către cei de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava.

 

În luna iulie 2017, în tot judeţul Suceava au fost vaccinaţi 2.006 copii. Numărul este destul de mare faţă de luna iunie, când mult mai puţini copii au fost imunizaţi împotriva rujeolei. Chiar şi aşa, mai sunt mulţi minori ce nu au fost vaccinaţi, reprezentanţii DSP cerându-le medicilor de familie să încerce să-i imunizeze într-un timp cât mai scrut.

 


Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat că o va demite pe directoarea adjunctă de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Botoşani, care stă toată ziua pe Facebook şi postează bancuri, în loc să se ocupe de vaccinarea copiilor. De asemenea, o echipă a Corpului de control merge la DSP Caraş-Severin, pentru a vedea ce se întâmplă acolo, în condiţiile în care directorul executiv al instituţiei a refuzat să demisioneze.

 

Întrebat dacă prin demiterea şefilor direcţiilor de sănătate publică din cinci judeţe a fost rezolvată problema vaccinării, ministrul a spus că sunt unele direcţii de sănătate pline de oameni care nu îşi fac treaba.

 


Cu chiu-cu vai, spitalele din Iaşi au recunoscut dublarea numărului de infecţii nosocomiale între 2010 şi 2016. Mulţi români cheltuie sume enorme pentru a se trata la celebru spital din Viena, neştiind că ar fi mai în siguranţă la Hârlău. În 2016, procentul de infecţii intraspitaliceşti la AKH a fost de 4,7, iar la Hârlău de 0,7%. Ordin de la minister: raportați corect infecțiile, managerii nu vor mai fi trași la răspundere. Deschiderea e însă un proces foarte timid.

 

Potrivit raportărilor făcute de spitalele ieşene în primul trimestru din 2017, procentul de infecţii nosocomiale este 1,16, cu mult sub valoarea existentă în realitate.

 


Cu chiu-cu vai, spitalele din Iaşi au recunoscut dublarea numărului de infecţii nosocomiale între 2010 şi 2016. Mulţi români cheltuie sume enorme pentru a se trata la celebru spital din Viena, neştiind că ar fi mai în siguranţă la Hârlău. În 2016, procentul de infecţii intraspitaliceşti la AKH a fost de 4,7, iar la Hârlău de 0,7%. Ordin de la minister: raportați corect infecțiile, managerii nu vor mai fi trași la răspundere. Deschiderea e însă un proces foarte timid.

 

Potrivit raportărilor făcute de spitalele ieşene în primul trimestru din 2017, procentul de infecţii nosocomiale este 1,16, cu mult sub valoarea existentă în realitate.

 


Pagina 4 din 6

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Mai 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top