Aproape zilnic, Mihai Chirica, primarul Iașului, și Costel Alexe, președintele Consiliului Județean, se laudă cu proiectele europene derulate de instituțiile pe care le conduc.
„Iașul, campion la atragerea fondurilor UE”, este unul dintre refrenele lor preferate.
Realitatea cifrelor e alta: la 30 iunie 2022, într-o statistică a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), județul Iași se afla doar pe locul 5 în clasamentul contractelor semnate pentru proiecte finanțate din bani europeni, investiții publice și private. Sunt sumele în valori absolute, proporțional cu datele demografice.
Pe primele locuri se situau București, Ilfov, Cluj și Dolj.
Mai mult, la sumele pe cap de locuitor, adevăratul clasament al vitezei de dezvoltare, Iașul e depășit până și de Tulcea. Analiza se referă la exercițiul financiar 2014-2020, iar din ianuarie intrăm în al treilea an de grație.
Aproape zilnic, Mihai Chirica, primarul Iașului, și Costel Alexe, președintele Consiliului Județean, se laudă cu proiectele europene derulate de instituțiile pe care le conduc.
„Iașul, campion la atragerea fondurilor UE”, este unul dintre refrenele lor preferate.
Realitatea cifrelor e alta: la 30 iunie 2022, într-o statistică a Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), județul Iași se afla doar pe locul 5 în clasamentul contractelor semnate pentru proiecte finanțate din bani europeni, investiții publice și private. Sunt sumele în valori absolute, proporțional cu datele demografice.
Pe primele locuri se situau București, Ilfov, Cluj și Dolj.
Mai mult, la sumele pe cap de locuitor, adevăratul clasament al vitezei de dezvoltare, Iașul e depășit până și de Tulcea. Analiza se referă la exercițiul financiar 2014-2020, iar din ianuarie intrăm în al treilea an de grație.
* Toată săptămâna, pe liniile din Pădurii, Dancu și Zona Industrială nu s-a muncit deloc
* Linia Pădurii, de 650 m, e o rușine națională: se lucrează de 14 luni. S-au făcut 46 m de linie/lună, adică 1,5 m de șină pe zi
* Ieri, pe toate șantierele exista o singură mișcare: 4 muncitori schimbau un stâlp
* Linia din Zona Industriala e deja gata și efectiv a început să ruginească de la nefolosit, dar nu e amenajat rondul de la capăt
* Mihai Chirica o ține numai în comemorări și sindrofii: ba vine un ambasador, mai o slujbă la Cimitir, ba 2-3 emisiuni de monologuri și săptămâna-i gata!
La Iași este obligatoriu ca orice investiție publică să lâncezească și să se transforme într-un coșmar. Dincolo de disconfortul evident produs de refacerea câtorva linii de tramvai din oraș, Primăria adaugă încă un element care face totul mai greu de suportat. Șantierele durează ani întregi. Locuitorii din zonele unde se lucrează spun că ritmul lucrărilor este inadmisibil de greoi și fragmentat: ba muncitorii apar deodată și sparg tot ce le iese în cale, ba lipsesc cu săptămânile.
* Toată săptămâna, pe liniile din Pădurii, Dancu și Zona Industrială nu s-a muncit deloc
* Linia Pădurii, de 650 m, e o rușine națională: se lucrează de 14 luni. S-au făcut 46 m de linie/lună, adică 1,5 m de șină pe zi
* Ieri, pe toate șantierele exista o singură mișcare: 4 muncitori schimbau un stâlp
* Linia din Zona Industriala e deja gata și efectiv a început să ruginească de la nefolosit, dar nu e amenajat rondul de la capăt
* Mihai Chirica o ține numai în comemorări și sindrofii: ba vine un ambasador, mai o slujbă la Cimitir, ba 2-3 emisiuni de monologuri și săptămâna-i gata!
La Iași este obligatoriu ca orice investiție publică să lâncezească și să se transforme într-un coșmar. Dincolo de disconfortul evident produs de refacerea câtorva linii de tramvai din oraș, Primăria adaugă încă un element care face totul mai greu de suportat. Șantierele durează ani întregi. Locuitorii din zonele unde se lucrează spun că ritmul lucrărilor este inadmisibil de greoi și fragmentat: ba muncitorii apar deodată și sparg tot ce le iese în cale, ba lipsesc cu săptămânile.
Esența bugetului pentru care ni se cere votul în Parlament o găsim mai ales în filele lipsă. Este clar că nu a existat nici un plan coerent și integrat de investiții publice și de susținere a dezvoltării, condamnând multe localități la sărăcie.
Avem deja România în două viteze. În ritmul acesta, în 10 ani vom fi două Românii. O semilună întoarsă cu faţa spre Europa centrală, cuprinzând sudul şi vestul ţării şi lăsând spatele Carpaţilor în bătaia vântului din Est.
Diferenţa de salarii se va adânci. Decalajul investiţiilor directe va fi uriaş. Deceniul acesta e decisiv. Acum, pe perioada de creştere, ruperea ritmurilor de dezvoltare se va simţi imediat. De la un an la altul. Paradoxal, deşi propovăduim centralismul ca garant al unităţii naţionale, toate politicile din ultimii 25 de ani au fost în realitate influenţate arbitrar de criterii regionaliste. Băcăuanii şi-au privit interesul propriu circa 15 ani, au urmat clujenii, apoi gorjenii şi restul oltenilor, dobrogenii şi-au pus oameni-cheie în ministerele economice, dispreţuind făţiş celelalte regiuni, iar bucureştenii n-au privit niciodată mai departe de Băneasa şi Pipera.
Avem deja România în două viteze. În ritmul acesta, în 10 ani vom fi două Românii. O semilună întoarsă cu faţa spre Europa centrală, cuprinzând sudul şi vestul ţării şi lăsând spatele Carpaţilor în bătaia vântului din Est.
Diferenţa de salarii se va adânci. Decalajul investiţiilor directe va fi uriaş. Deceniul acesta e decisiv. Acum, pe perioada de creştere, ruperea ritmurilor de dezvoltare se va simţi imediat. De la un an la altul. Paradoxal, deşi propovăduim centralismul ca garant al unităţii naţionale, toate politicile din ultimii 25 de ani au fost în realitate influenţate arbitrar de criterii regionaliste. Băcăuanii şi-au privit interesul propriu circa 15 ani, au urmat clujenii, apoi gorjenii şi restul oltenilor, dobrogenii şi-au pus oameni-cheie în ministerele economice, dispreţuind făţiş celelalte regiuni, iar bucureştenii n-au privit niciodată mai departe de Băneasa şi Pipera.
