Descarca aplicatia REPORTERIS
 |  |
Deversarea de pe malul Lacului CUG 2 a fost confirmată de Garda de Mediu. Nu mai există dubii că în solul de pe malul lacului au ajuns materiale care trebuia să meargă în canalizare. Controlul făcut de Garda de Mediu s-a lăsat cu sancțiuni. Investitorul imobiliar trebuie să refacă terenul afectat de substanțele ieșite din cartierul său. A început deja să lucreze la un nou sistem de canalizare în zonă.
„Acolo apa curgea de foarte mult timp. Deversarea avea o foarte mare perioadă de când începuse și cantitatea de apă a fost mare”, explică profesorul ieșean Silviu Gurlui care sunt concluziile raportului său referitor la deversarea de ape uzate de la cartierul Ideal Residence.
Deversarea de pe malul Lacului CUG 2 a fost confirmată de Garda de Mediu. Nu mai există dubii că în solul de pe malul lacului au ajuns materiale care trebuia să meargă în canalizare. Controlul făcut de Garda de Mediu s-a lăsat cu sancțiuni. Investitorul imobiliar trebuie să refacă terenul afectat de substanțele ieșite din cartierul său. A început deja să lucreze la un nou sistem de canalizare în zonă.
„Acolo apa curgea de foarte mult timp. Deversarea avea o foarte mare perioadă de când începuse și cantitatea de apă a fost mare”, explică profesorul ieșean Silviu Gurlui care sunt concluziile raportului său referitor la deversarea de ape uzate de la cartierul Ideal Residence.
Dezastru ecologic ca în lumea a treia la blocurile Petro Grup din Valea Adâncă: din WC direct în lac
Pericol pentru mediu într-o zonă care a cunoscut un adevărat boom imobiliar în ultimii ani: scurgeri din canalizare pe malul lacului CUG 2 la blocurile Petro Grup din Valea Adâncă. Oamenii din zonă s-au alarmat când au văzut nămol negru, specific canalizării, pe malul lacului. Profesorul de fizică Silviu Gurlui a luat probe și a descoperit că de vină este apa de la canalizare. Principalul suspect este dezvoltatorul Petru Vicol care a ridicat mai multe blocuri în zonă. El respinge acuzația, susține că este branșat la rețeaua de canalizare și are o stație de pompare. Pe de altă parte, Apavital spune că nu știe de existența unei astfel de stații. Șeful Gărzii de Mediu a declarat că va cerceta cazul.
Ieșenii care locuiesc spre capătul dinspre Ciurea al orașului au remarcat o schimbare pe malul Lacului CUG 2 și trag un semnal de alarmă. „Aici s-a făcut o deversare de canalizare de la blocurile de sus”, spun ei.
Dezastru ecologic ca în lumea a treia la blocurile Petro Grup din Valea Adâncă: din WC direct în lac
Pericol pentru mediu într-o zonă care a cunoscut un adevărat boom imobiliar în ultimii ani: scurgeri din canalizare pe malul lacului CUG 2 la blocurile Petro Grup din Valea Adâncă. Oamenii din zonă s-au alarmat când au văzut nămol negru, specific canalizării, pe malul lacului. Profesorul de fizică Silviu Gurlui a luat probe și a descoperit că de vină este apa de la canalizare. Principalul suspect este dezvoltatorul Petru Vicol care a ridicat mai multe blocuri în zonă. El respinge acuzația, susține că este branșat la rețeaua de canalizare și are o stație de pompare. Pe de altă parte, Apavital spune că nu știe de existența unei astfel de stații. Șeful Gărzii de Mediu a declarat că va cerceta cazul.
Ieșenii care locuiesc spre capătul dinspre Ciurea al orașului au remarcat o schimbare pe malul Lacului CUG 2 și trag un semnal de alarmă. „Aici s-a făcut o deversare de canalizare de la blocurile de sus”, spun ei.
„Prietenii naturii” nu s-au gândit să consulte un specialist de la Agronomie. Dealurile din jurul Iașului se umplu de puieți „electorali” care, la scurt timp, se usucă. Recent, USR Iași a plantat 5.000 de copaci în Moara de Vânt. Pozat, filmat, postat, apoi proiect abandonat. Nimeni n-a mai udat puieții. Prin urmare, mulţi s-au uscat, iar alţii sunt înconjuraţi de buruieni.
Politicienii ieşeni caută orice motiv pentru a acumula capital de imagine. Plantarea de copaci dă bine la imagine, aşa că, în urmă cu trei săptămâni, membrii organizaţiei USR Iaşi, în frunte cu deputatul Cosette Chichirău, s-au mobilizat şi au mers să planteze copăcei în Moara de Vânt, în zona fostei vii. Ocolul Silvic Iaşi a pus aproximativ 5.000 de puieţi de salcâm, stejar, paltin, frasin şi cireş la dispoziţia celor câteva sute de ieşeni care au dat curs invitaţiei venite din partea useriştilor. „Am demarat această acţiune pentru că avem nevoie de aer curat şi trebuie să protejăm natura. Plantăm pentru sănătate, plantăm pentru viitor“, a spus atunci Silviu Gurlui, şeful filialei locale a USR Iaşi.
„Prietenii naturii” nu s-au gândit să consulte un specialist de la Agronomie. Dealurile din jurul Iașului se umplu de puieți „electorali” care, la scurt timp, se usucă. Recent, USR Iași a plantat 5.000 de copaci în Moara de Vânt. Pozat, filmat, postat, apoi proiect abandonat. Nimeni n-a mai udat puieții. Prin urmare, mulţi s-au uscat, iar alţii sunt înconjuraţi de buruieni.
Politicienii ieşeni caută orice motiv pentru a acumula capital de imagine. Plantarea de copaci dă bine la imagine, aşa că, în urmă cu trei săptămâni, membrii organizaţiei USR Iaşi, în frunte cu deputatul Cosette Chichirău, s-au mobilizat şi au mers să planteze copăcei în Moara de Vânt, în zona fostei vii. Ocolul Silvic Iaşi a pus aproximativ 5.000 de puieţi de salcâm, stejar, paltin, frasin şi cireş la dispoziţia celor câteva sute de ieşeni care au dat curs invitaţiei venite din partea useriştilor. „Am demarat această acţiune pentru că avem nevoie de aer curat şi trebuie să protejăm natura. Plantăm pentru sănătate, plantăm pentru viitor“, a spus atunci Silviu Gurlui, şeful filialei locale a USR Iaşi.
Nici al treilea plan anti-poluare n-a fost bun. Primarului Mihai Chirica i s-a cerut de către minister să-l mai refacă o dată. Primăria n-a reușit, nici din cea de-a treia încercare, să facă un Plan de calitate a aerului care să respecte exigențele autorităților de mediu din țară. Comisia Europeană vrea un set de măsuri, pe cinci ani, care să conducă la scăderi la indicatorul particule în suspensie PM 10. În lipsa acestui plan, Iașul riscă amenzi de milioane de euro. Dar și dacă-l face, dar nu-l respectă, deznodământul e același: sancțiune financiară. Brașov și București au planurile aprobate pentru că au venit cu măsuri concrete. La Iași sunt niște povești.
Din cele 267 zile scurse de la începutul anului, în 58 au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită la indicatorul PM 10. Legea permite anual doar 35 de depășiri. Practic, o dată la fiecare cinci zile, Iași 1, stația Agenției pentru Protecția Mediului amplasată în Podu de Piatră, a arătat că s-a trecut peste nivelul admis la PM 10, adică al concentrațiilor de particule în suspensie mai mici de 10 microni. Cu alte cuvinte, se depășește un indice important de poluare.
Nici al treilea plan anti-poluare n-a fost bun. Primarului Mihai Chirica i s-a cerut de către minister să-l mai refacă o dată. Primăria n-a reușit, nici din cea de-a treia încercare, să facă un Plan de calitate a aerului care să respecte exigențele autorităților de mediu din țară. Comisia Europeană vrea un set de măsuri, pe cinci ani, care să conducă la scăderi la indicatorul particule în suspensie PM 10. În lipsa acestui plan, Iașul riscă amenzi de milioane de euro. Dar și dacă-l face, dar nu-l respectă, deznodământul e același: sancțiune financiară. Brașov și București au planurile aprobate pentru că au venit cu măsuri concrete. La Iași sunt niște povești.
Din cele 267 zile scurse de la începutul anului, în 58 au fost înregistrate depășiri ale valorilor limită la indicatorul PM 10. Legea permite anual doar 35 de depășiri. Practic, o dată la fiecare cinci zile, Iași 1, stația Agenției pentru Protecția Mediului amplasată în Podu de Piatră, a arătat că s-a trecut peste nivelul admis la PM 10, adică al concentrațiilor de particule în suspensie mai mici de 10 microni. Cu alte cuvinte, se depășește un indice important de poluare.
Expert: „Am fost la o şedinţă la Primărie să discutăm despre problemele de mediu şi am fost umiliţi”. Doar Iaşul rămâne pe lista oraşelor pentru care Comisia Europeană poate declanşa infringementul pe mediu din cauza poluării urbane. Bucureştiul şi Braşovul, aflate de asemenea pe lista neagră, au avut planuri de redresare de mediu şi acestea au fost aprobate. La Iaşi acest plan nu există încă. Prin urmare, Primăria riscă amenzi cuprinse între 2 şi 7 milioane de euro. „Planul nostru este la avizare finală la Agenţia pentru Protecţia Mediului”, spun, în replică, reprezentanţii Primăriei.
România are, oficial, o gravă problemă de mediu, sesizată de Comisia Europeană şi pentru care a fost declanşată procedura de infringement, în primăvară. O parte dintre cele 10 probleme de mediu raportate atunci, la nivel naţional, a fost soluţionată, însă. Două dintre oraşele ameninţate de aceeaşi procedură, care prevede sancţiuni din cauza poluării aerului, au început demersurile pentru rezolvarea crizei. Singurul oraş care nu a prezentat încă un plan clar de măsuri este Iaşul. În aceste condiţii, oraşul riscă sancţiuni financiare cuprinse între 2 şi 7 milioane de euro.
Un megascandal în devenire: Primăria Iași riscă o amendă de milioane de euro de la Comisia Europeană
Expert: „Am fost la o şedinţă la Primărie să discutăm despre problemele de mediu şi am fost umiliţi”. Doar Iaşul rămâne pe lista oraşelor pentru care Comisia Europeană poate declanşa infringementul pe mediu din cauza poluării urbane. Bucureştiul şi Braşovul, aflate de asemenea pe lista neagră, au avut planuri de redresare de mediu şi acestea au fost aprobate. La Iaşi acest plan nu există încă. Prin urmare, Primăria riscă amenzi cuprinse între 2 şi 7 milioane de euro. „Planul nostru este la avizare finală la Agenţia pentru Protecţia Mediului”, spun, în replică, reprezentanţii Primăriei.
România are, oficial, o gravă problemă de mediu, sesizată de Comisia Europeană şi pentru care a fost declanşată procedura de infringement, în primăvară. O parte dintre cele 10 probleme de mediu raportate atunci, la nivel naţional, a fost soluţionată, însă. Două dintre oraşele ameninţate de aceeaşi procedură, care prevede sancţiuni din cauza poluării aerului, au început demersurile pentru rezolvarea crizei. Singurul oraş care nu a prezentat încă un plan clar de măsuri este Iaşul. În aceste condiţii, oraşul riscă sancţiuni financiare cuprinse între 2 şi 7 milioane de euro.
Editorial
Cartierul Austriac
