fbpx
Portokal
Viața Sfintei Cuvioase Parascheva: tradiții și obiceiuri

Viața Sfintei Cuvioase Parascheva: tradiții și obiceiuri


Consemnările despre viaţa Paraschevei spun că, la vârsta de 10 ani, după ce a auzit Evanghelia după Marcu în timpul unei slujbe, a decis să-şi împartă posesiunile săracilor. Provenea dintr-o familie avută, conform însemnărilor. „Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urmeze Mie", ar fi fost îndemnul care a impresionat-o pe tânăra Parascheva atât de mult încât, atunci când a ieşit din biserică şi s-a întâlnit cu un sărac, s-a ascuns de mama sa şi-a dezbrăcat hainele bune pe care le avea, îmbrăcându-le pe cele ale săracului.

Pentru gestul său, Parascheva a fost bătută de părinţi, ceea ce n-a oprit-o să repete gestul caritabil şi cu alte ocazii.

Trupul îngropat al Cuvioasei, descoperit în urma unui vis

Povestea spune că trupul sfintei a fost descoperit după ce în apropierea locului unde era îngropat, a fost adus de ape trupul aflat în putrefacţie al unui marinar. Din cauza mirosului, localnicii au săpat o groapă pentru a-l îngropa, iar săpând, aceştia au mai descoperit şi moaştele sfintei. Neştiind despre cine este vorba, le-au lăsat în pământ, alături de cadavrul marinarului.

Sfânta Parascheva i s-ar fi arătat în vis unui om din sat, căruia i-a zis: „Luaţi repede moaştele mele şi le puneţi într-un loc de cinste, pentru că nu pot să suport mirosul acestui om".

Prima menţiune în limba romana despre Cuvioasa Parascheva de la Iaşi apare în "Cartea românească de învăţătură a Mitropolitului Varlaam al Moldovei", apărută la Iaşi în 1643.

Cum au ajuns moaştele de la Constantinopol la Iaşi

Domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir este cel care consemnează povestea sosirii moaştelor Sfintei Parascheva pe teritoriul românesc, potrivit sfantaparascheva.com.

„Patriarhul Constantinopolului Partenie bătrânul, luând bani de la domnitorul Moldovei Vasile Lupu ca să plătească datoriile Patriarhiei, atârnând de zidul Fanarului din Constantinopol sfintele ei moaşte ce se păzeau de Patriarhie, le-a trimis aici către stăpânitorul Moldovei".

Iată ce zice Cantemir, domnitorul Moldovei: „Sfânta Parascheva, precum aflăm din cărţile bisericeşti, era stăpâna a satului Epivatelor, pe care apoi l-a câştigat Apocavcos, voievodul însuşi stăpânitor Andronic Paleologul. Sultanul Murad al IV-lea a dat voie domnitorului Moldovei, Vasile, să mute sfintele ei moaşte din biserică patriarhală a Constantinopolului. Le-a câştigat acestea pentru cele multe şi mari binefaceri şi slujbe făcute Sfintei Biserici celei mari; ca din însăşi veniturile sale a plătit peste 260 de pungi de aur ce datora ea turcilor şi creştinilor. Însă, fiindcă la turci este interzis a strămuta un mort peste trei mile, afară de trupul sultanului, a cheltuit peste 300 de pungi la Poarta Otomană, ca să ia voie pentru strămutarea sfintelor moaşte şi ca să ia porunca către un Capugibaşa, ca să le însoţească în Moldavia. Toată povestirea aceasta a strămutării acesteia este zugrăvită pe peretele de amiazăzi al bisericii Sfinţilor Trei Ierarhi, unde se afla sfintele ei moaşte. Între alte lucruri se înfăţişează acolo şi Capugibaşa cu ofiţerii lui mergând la petrecerea sfintelor moaşte".

Moaştele sfintei, blestemate

Moaştele Sfintei Parascheva sunt ocrotite perintr-un blestem încă de la aducerea lor în Iaşi, în 1641. După cum a confirmat şi Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei, Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost sigilate încă de la ajungerea lor pe teritoriul românesc de domnitorul Vasile Lupu şi de Mitropolitul Varlaam, nefiind deschise niciodată de atunci. Tot atunci s-a pus şi un blestem prin care sunt blestemaţi cei care ar îndrăzni să înstrăineze fragmente din Sfintele Moaşte, potrivit crestinortodox.ro.

„Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva", este blestemul inscripţionat pe giulgiul din pânză de în, ros de trecerea anilor, cu care sunt înfăşurate moaştele sfintei.

Moaştele sfintei au supravieţuit unui incendiu

În noaptea de 26 spre 27 decembrie 1888, în paraclisul mănăstirii Sfinţii Trei Ierarhi a izbucnit un incendiu după ce catafalcul Cuvioasei s-a aprins de la un sfeşnic. Argintul care îmbraca racla s-a topit, dar lemnul şi sfintele moaşte au rămas întregi şi nevătămate. Racla dogorâtă de foc în care se aflau moaştele Sfintei Parascheva a fost păstrată până astăzi. După acest incident, moaştele Sfintei Parascheva au fost strămutate în noua Catedrala Mitropolitană din apropiere, scrie sfantaparascheva.com.

Veşmântul Sfintei Parascheva, schimbat de 5 ori într-un an liturgic

Veşmântul sfintei diferă în funcţie de marile sărbători. Prima schimbare se face cu o seară mai înainte de pelerinajul tradiţional „Calea Sfinţilor", înainte de prăznuirea sfintei. A doua schimbare se face înainte de sărbătoarea Naşterii Domnului, în semn de cinste.

La începutul Postului Mare, moaştele sunt din nou schimbate într-un veşmânt de culoare închisă. În ajunul Învierii Domnului, Cuvioasa este îmbrăcată în haine albe şi strălucitoare. A cincea schimbare se întâmplă după sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh, potrivit crestinortodox.ro

Croitorii veşmintelor Sfintei Parascheva trebuie să ţină post

Veşmintele care îmbracă Moaştele Sfintei Parascheva sunt lucrate după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei Iașilor sau în unele mănăstiri vechi: Mănăstirea Galata şi Mănăstirea Sfântul Atanasie - Copou, din Iaşi; Mănăstirea Văratec, din judeţul Neamţ; Mănăstirea Pasărea şi Mănăstirea Ţigăneşti, din judeţul Ilfov. Când se croieşte acest veşmânt special, cei care lucrează postesc şi fac rugăciuni către Sfânta Cuvioasă Parascheva, scrie crestinortodox.ro

Veşmintele cuvioasei fac înconjurul ţării

Când moaştele Sfintei Parascheva sunt schimbate într-un nou veşmânt, cel vechi ajunge în reşedinţa mitropolitană. Aici, secretarul mitropolitan cercetează o listă întocmită cu binecuvântarea Înalt Preasfinţitului Teofan, în care sunt trecute parohiile care urmează să primească veşmântul.

Veşmintele Sfintei Parascheva sunt oferite creştinilor din parohiile diferitelor regiuni ale ţării, precum şi unor parohii din străinătate. Această tradiţie a dăruirii veşmintelor sfinţite către anumite parohii a început după anul 1989.

 

Sursa: Mitropolia Moldovei și Bucovinei


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Ianuarie 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
        1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top