fbpx
Print this page
REPORTER DE IAȘI vă urează „Crăciun fericit, sănătate, prosperitate, pace și iubire!”

REPORTER DE IAȘI vă urează „Crăciun fericit, sănătate, prosperitate, pace și iubire!”


Din cele mai vechi timpuri, tradițiile pe care le împlinim în ziua de Crăciun atrag norocul și bucuriile în viața noastră în Noul An. Colindele aduc belșug. La masa de Crăciun este de bun augur să ascultăm colinde, cântece ritualice de belșug, de rodire a ogoarelor și de armonie în relațiile interumane. Să mâncăm pește la micul dejun pentru a fi sprinteni tot anul. Credincioșii care au rostit în dimineața praznicului o rugăciune înainte de micul dejun, apoi au mâncat pește, au reușit să realizeze ceea ce și-au dorit, pe parcursul anului nou, chiar în situații dificile.

Pentru ca sporul casei să nu se risipească, negustorii și oamenii de afaceri împlinesc un ritual: din ziua de Crăciun ei încep să noteze într-un caiet seria banilor cheltuiți în fiecare zi. În timp, s-a constatat că prin acest obicei, gospodarul nu mai face cheltuieli neprogramate și paguba fuge din căminul său.

Prin tradiție, este de bun augur să ne împodobim locuința cu flori roșii (Floarea Crăciunului și Cactusul de Crăciun) și coronițe din ramuri de brad. Aceste vegetale de culoare roșie și verde inspiră membrilor familiei gânduri bune, armonie și păstrează sentimentele de dragoste în familia noastră.

Prin tradiție, zilele de 24, 25, 26 și 27 decembrie reprezintă, de fapt, cele patru anotimpuri. Data de 25 decembrie prevestește cum va fi vremea în vara anului 2016, ziua de 24 decembrie anticipează vremea în primăvara care vine; data de 26 decembrie anticipează cum va fi toamna următoare- ploioasă sau secetoasă. De asemenea, în ziua de 27 decembrie vom afla cum va fi vremea în iarna anului viitor. Cunoscând aceste amănunte, vom ști cum să ne programăm prioritățile pe parcursul anului.

Prima persoană care ne calcă pragul trebuie să fie un bărbat brunet. Acest oaspete aduce norocul în casa și în viața noastră. Tradițiile strămoșești ne învață să evităm să primim în casa noastră un bărbat roșcat pentru că tot anul ne vom confrunta cu necazuri cauzate de intrigi și de abuzuri de tot felul.

Pentru a scăpa de resentimentele dușmanilor tot anul care vine, este bine să agățăm buchețele de busuioc și crengi de vâsc la ferestre. De asemenea, nu este bine să măturăm și să scoatem gunoiul din casă până a doua zi de Crăciun, pentru a avea parte de spor în munca de fiecare zi.

Împodobirea Bradului de Crăciun

Pomul de Crăciun, așa cum îl cunoaștem noi astăzi, decorat cu globuri în care se reflectă lumina scânteietoare a lumânărilor sau a instalației electrice, nu a fost dintotdeauna împodobit astfel.

Deși în Europa originea sa precreștină nu mai e contestată de nimeni, părerile rămân totuși împărțite: unii văd în el o reprezentare a ,,arborelui lumii’’, alții îl consideră o referire directă la ,,arborele Paradisului’’, împodobit cu mere de un roșu aprins, care amintesc de păcatele comise de primii oameni, înainte de alungarea lor din rai.

Până în secolul al 15-lea, crenguțele verzi cu care erau împodobite casele cu ocazia Crăciunului, ca și darurile care le făceau oamenii unii altora, erau considerate tradiții păgâne. Dar nu peste multă vreme în locul acestora va fi folosit un arbore întreg.

Conform documentelor, în 1605 la Strasbourg a fost înălțat primul pom de Crăciun, într-o piață publică. Nu avea încă lumânări și era împodobit cu mere roșii. În 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien împodobește primul brad așa cum îl cunoaștem noi astăzi.

După 1878, decorațiunile (globurile) de Crăciun din sticlă argintată de Turingia au tot mai mult succes, așa că această tradiție pur germană va cuceri întreaga lume, fiind adoptată pretutindeni, fie că este vorba despre țări din Asia, Africa, America de Nord și de Sud sau Australia.

La sfârșitul secolului al 19-lea, în saloanele germane, sărbătoarea era de neconceput fără pomul de Crăciun, împodobit și scânteietor. În 1776, prin intermediul soldaților germani care participau alături de englezi la războiul de independență, tradiția pomului de Crăciun ajunge și în Statele Unite, iar în anul 1880 cucerește și Casa Albă.

La noi obiceiul a pătruns odată cu influența germană, când primii studenți români au început să meargă la studii la universitățile din Berlin sau Viena, și la curtea regală a dinastiei Hohenzollern, sosită în Țările Române în 1866 unde prinții și prințesele au început să împodobească bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendada bucureșteană. Cântecul german de Crăciun O Tannenbaum, cu versuri de Melchior Franck, puse pe o melodie populară din Silezia, din secolul al XVI-lea, devine în limba română O brad frumos, iar obiceiul împodobirii bradului pătrunde în toate casele românilor.

Colindatul

Pentru cea mai așteptată sărbătoare din decembrie, Crăciunul, românii au apelat în egală măsură la tradiție, știind să accepte și obiceiuri mai recente. Întâmpinată cu bucurie, Nașterea Mântuitorului aduce cu ea și o sumă de practici foarte vechi prin care se celebra Solstițiul de Iarnă, momentul în care natura dă speranțe că va renaște.

Obiceiul colindatului a înglobat în el nu numai cântec și gest ritual, ci și numeroase mesaje și simboluri ale unei străvechi spiritualități românești. El s-a păstrat asociindu-se câteodată cu celebrarea marelui eveniment creștin care este Nașterea Domnului Iisus Hristos. Există de asemenea cântece de stea (sau colinde creștine), care au ca subiect Nașterea Domnului. În ajunul Crăciunului, pe înserat, în toate satele din țară, începe colindatul. Copiii cu steaua vestesc Nașterea Domnului și sunt primiți cu bucurie de gazdele care îi răsplătesc cu mere, nuci și colaci.

În Maramureș, cei care colindă sunt oameni în toată firea. Obiceiul este să treacă pe la fiecare casă iar apoi, cu tot cu gazdele care i-au omenit, să continue colindatul. Postul Crăciunului ia sfârșit și fiecare se poate bucura de mâncărurile rituale: preparatele din porc, sarmalele, colacii și cozonacii, prăjiturile și vinul. Cele trei zile de sărbătoare ale Crăciunului aduc liniște și pace în case. Există și o perioadă de post culinar și spiritual ce se ține înaintea Crăciunului,timp de șase săptămâni sfârșindu-se în noaptea de Crăciun. În ajun de Crăciun există obiceiul de a se împodobii în casă sau în curte un brad cu diferite globuri,cu beteală ori cu bomboane de ciocolată numite saloane. Cele trei zile de Crăciun sunt 25,26 și 27 decembrie. În aceste zile sfânte se respectă tradiții vechi de sute de ani.Colindatul este unul dintre aceste obiceiuri.Atât grupuri de copii cât și grupuri de adulți se strâng laolaltă și merg să colinde la casele vecinilor sau la casele altor oameni. Atunci se cântă „O ce veste minunată”,o melodie foarte veche și foarte populară în popor,cât și “O brad frumos”.Totodată colindătorii sunt serviți cu produse alimentare(colaci făcuți în casă) sau bani. Persoanele de origine slave din România sărbătoresc și în data de 7 ianuarie Crăciunul pentru că de fapt Crăciunul lor este pe aceea dată la două săptămâni după Crăciunul românesc, ortodox.

Zece lucruri pe care trebuie să le faci în Ajunul Crăciunului pentru a avea NOROC în anul ce urmează

Dincolo de faptul că este o sărbătoare religioasă, Crăciunul este încărcat şi de o mulţime de credinţe populare, de superstiţii la care multă lume ţine, având credinţă că, dacă sunt moştenite din moşi strămoşi, trebuie să aibă o sămânţa de adevăr.

  1. Mănâncă mere în Ajunul Crăciunului şi vei fi sănătos şi norocos tot anul care vine.
  2. Dacă vrei să ai noroc tot anul viitor trebuie să maturi pragul casei în Ajunul Crăciunului.
  3. Tot în Ajun de Crăciun nu se da nimic din casă şi nici nu se împrumută, pentru că, astfel, se crede că se da norocul afară.
  4. O altă superstiţie spune că este obligatoriu să dăruieşti de Crăciun, altfel nu vei avea parte de prosperitate.
  5. Aduce ghinion să porţi pantofi noi de Crăciun.
  6. Un alt obicei de Crăciun este pâinea aşezată sub masă pentru noroc, iar sub faţă de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug.
  7. Tot legat de noroc, se spune că prima persoană care intră în casă în seară de Ajun trebuie să fie un bărbat. Dacă pragul casei este trecut de o femeie, se spune că vei avea parte de ghinion.
  8. Dacă vrei să te păzeşti de farmece şi rele, trebuie să pui în cele patru colţuri ale mesei usturoi şi seminţe de mac.
  9. Tot în Ajunul Crăciunului nu trebuie să laşi pe nimeni să-ţi închidă uşa, pentru că îţi poate alungă tot norocul din casă.
  10. În dimineaţă de Crăciun este bine să pui în apă cu care te speli un obiect de argint şi o nuca, pentru a avea parte de bani şi sănătate.

Citeste si...
Nota
(1 Vote)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Articole similare