Unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus, Sfântul Andrei este considerat „Ocrotitorul României” sau „Patronul spiritual al românilor”, deoarece el este cel care a creştinat poporul român după ce a poposit în Dobrogea.
Prima Biserică creştină de pe teritoriul ţării noastre şi primii preoţi ortodocşi sunt legate de numele său.
Conform Bibliei, Andrei este fratele apostolului Petru. Tradiția Bisericii arată că Sfântul Andrei a avut un sfârșit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus Crucea Sfântului Andrei.
Sărbătoarea Sfântului Andrei este cunoscută în calendarul popular şi sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă sau Gadinetul Şchiop.
Unii oameni sunt de părere că, în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep a vorbi cu grai de om, de unde şi denumirea de “Ziua Lupului”.
În popor, această noapte este însoţită de multe tradiţii şi superstiţii. Acestea diferă şi în funcţie de zona geografică, dar simbolistica este cam aceeaşi. Oamenii vizau belşugul, căsătoria, protecţia de elemente malefice şi căutau un salvator în Sfântul Andrei.
Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roșie în 1995, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat „Ocrotitorul României”.
Același for de conducere al Bisericii a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată sărbătoare bisericească națională. Ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică și este zi liberă din 2012.
Peste 700.000 de români își celebrează onomastica de sărbătoarea Sfântului Andrei.
Tradiții și superstiții în noaptea de Sfântul Andrei
În popor, această noapte are o încărcătură mistică şi este însoţită de numeroase tradiţii şi superstiţii.
Oamenii mai superstiţioşi sunt de părere că noaptea de 29 spre 30 noiembrie este o aşa-numită noapte magică, în care este nevoie de a recurge la diferite gesturi de protecţie.
Superstiţiile din bătrâni spun că în ajun apar strigoii, fiinţe cu suflete pedepsite, care bântuie străzile.
Pentru protecţie, tradiţiile din bătrâni spun că este nevoie ca pragurile locuinţei, uşile şi geamurile să fie unse cu usturoi.
De asemenea, oamenii mănâncă usturoi sau se ung pe corp cu acesta ori numai pe frunte, piept şi încheieturi, în seara Sfântului Andrei.
Conform superstiţiilor, ar trebui să nu îţi piepteni părul în această zi, să nu torci, să nu faci curat în casă sau să dai gunoiul afară.
În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, se crede că fetele îşi pot vedea ursitul, folosind diferite metode în funcţie de regiunea ţării.
Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată – denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Băiatul pe care îl visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea se crede că este viitorul lor soţ.
În Bucovina, fetele puneau sub cap 41 de fire de grâu, invocând îngerul păzitor și pe Dumnezeu să le arate în vis pe viitorul pețitor.
Gospodarii obişnuiesc ca de Sfântul Andrei să pună grâu la încolţit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor, dar şi cât de prosperă le va fi casa şi familia.
Nu în ultimul rând, vremea din noaptea de Sfântul Andrei ne va spune cum va fi iarna care urmează. În popor se crede că dacă va fi cer senin în această noapte, iarna va fi una blândă.
Sursa: Europa FM
