Raportul conţine o evaluare detaliată a evoluţiilor în domeniul migraţiei, azilului şi readmisiei, pe de o parte, şi cooperării juridice, ordinii publice şi securităţii, cu un accent special pe implementarea recomandărilor Comisiei Europene formulate în cel de-al patrulea raport privind Mecanismul Uniunii Europene de suspendare a regimului fără vize din 4 august 2021, pe de altă parte.
Documentul se referă la statele Balcanilor de Vest (Albania, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia) şi Parteneriatului Estic (Georgia, Republica Moldova şi Ucraina), care beneficiază de regim fără vize cu UE. De asemenea, raportul formulează un şir de recomandări specifice pentru fiecare stat în parte.
În cazul Republicii Moldova recomandările se referă la: continuarea ajustării campaniilor de informare dedicate regimului fără vize la profilurile migraţionale relevante, inclusiv la grupurile vulnerabile, persoanele, care depăşesc perioada de şedere legală în Uniunea Europeană, şi persoanele, care depun cereri nemotivate de azil în statele membre ale Uniunii Europene; divizarea clară a atribuţiilor autorităţilor de prevenire şi combaterea a corupţiei, care investighează cazurile de corupţie la nivel înalt, precum şi consolidarea coordonării în cadrul autorităţilor respective; finalizarea armonizării legislaţiei naţionale la legislaţia UE în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor, adoptarea actelor normative de punere în aplicare a legii privind sancţiunile pentru încălcările în domeniul prevenirii spălării banilor şi implementarea recomandărilor Comitetului de experţi pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (MONEYVAL); sporirea eforturilor de combatere a crimei organizate, inclusiv a anumitor reţele de organizare a migraţiei ilegale şi de contrabandă de mărfuri în Uniunea Europeană, în cooperare strânsă cu instituţiile Uniunii Europene, statele membre ale Uniunii Europene şi partenerii internaţionali; consolidarea eforturilor de combatere a fraudei bancare prin adoptarea strategiei naţionale de recuperare a bunurilor infracţionale şi stabilirea unui mecanism nou şi eficient pentru îngheţarea, sechestrarea, confiscarea şi valorificarea activelor infracţionale.
În plus, Comisia Europeană continuă să menţină pe lista recomandărilor specifice pentru fiecare stat vizat de raport, inclusiv pentru Republica Moldova, îndemnul de a alinia politicile acestora în domeniul vizelor la Lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe ale statelor membre ale Uniunii Europene, în special în ceea ce ţine de ţările terţe, care prezintă risc de migraţie ilegală sau risc de securitate pentru Uniunea Europeană.
Recomandările Comisiei Europene se corelează cu statutul ţării noastre de stat candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, notează diplomaţia de la Chişinău ca reacţie. Pe de o parte, realizarea unui şir de recomandări deja este vizată de Planul de acţiuni pentru implementarea măsurilor propuse de către Comisia Europeană în Avizul său privind cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a fost adoptat de către Comisia Naţională pentru Integrare Europeană pe data de 4 august 2022. Pe de altă parte, începând cu anul 2023 la instrumentele de monitorizare a realizării condiţiilor, care au stat la baza regimului fără vize cu Uniunea Europeană, se va adăuga pachetul anual de extindere a Comisiei Europene.
Potrivit Moldpres, în decursul a 8 ani de funcţionare a regimului fără vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetăţenilor Republicii Moldova, deţinători de paşapoarte biometrice, în spaţiul Schengen, 2 435 082 de moldoveni au beneficiat de regimul respectiv, călătorind în Uniunea Europeană de mai mult de 10,5 milioane de ori.
Sursa: Agerpres
