fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Copiii invizibili ai Iașului

Copiii invizibili ai Iașului


Handicap major din chiar primul pas spre alfabetizare: copii care nu vor ajuta niciodată România cu forță de muncă. E un indicator al gradului de sărăcie extremă. 1.650 de minori născuți în 2011 nu apar școlarizați în Clasa Pregătitoare. Sunt cei din cele mai sărace comunități rrome din județ sau o parte dintre cei care au plecat din țară cu părinții, în căutarea unui loc de muncă. Misterul e nedezlegat de autorități. Nici chiar în Păcureț nu-și înscriu copilul la școală. În comune foarte sărace, primarii nici nu-i caută pe cei neînscriși, pentru că școlile sunt neîncăpătoare.

 

La Iași, în acest moment, se plătesc alocații pentru 9.109 copii de 6 ani, dar înscriși în clasa 0 sunt doar 7.459 de elevi, conform datelor oficiale furnizate de Inspectoratul Școlar Județean. O parte sunt și copii născuți în perioada septembrie-decembrie 2010, dar numărul lor este compensat de cei născuți la sfârșitul anului 2011, care n-au intrat în Clasa Pregătitoare.

 

Rezultă o diferență de 1.650 de preșcolari despre care nu există explicații exacte unde au putut să dispară. Elena Motaș, consilieră pe problema rromilor în Prefectura Iași, a recenzat cel puțin 400 de copii care n-au fost înscriși anul acesta la școală. Provin din comunitățile marginalizate, extrem de sărace, unde autoritatea statului practic nu există.

 

Pentrul restul de 1.200 de copii există doar supoziții: au plecat cu părinții din țară sau fac parte din migrația dintre județe, în căutarea altor locuri de muncă. Enigma persistă la nivel național: statistic, 35.000 de copii născuți în 2011 n-au fost școlarizați anul acesta. La Iași, cifra de 1.650 dispăruți reprezintă 18% din totalul contigentului. Un handicap cu care pornim din start în educarea noii generații.

 

Lungani, unul la școală, ceilalți la muncă

 

Calcul matematic

Curiozitatea privind această diferență a fost stârnită de mesajele repetate ale fostului ministru al Educației, Daniel Funeriu, transmise pe Facebook: „Curg râuri de cerneală pentru orice declarație oligofrenă a unui politician, dar există zero interes pentru faptul că 35.000 de copii de 6 ani nu sunt înscriși la școală. Am eu o problemă pentru că mă stresează chestia asta sau are țara o problemă pentru că nu îi pasă”. El s-a bazat pe un calcul simplu: au fost 200.000 de copii născuți în urmă cu șase ani, iar în anul școlar 2017-2018, în Clasa Pregătitoare, au fost înscriși doar 165.000.

Elena Motaș spune că prima explicație sunt comunitățile marginalizate: „Sunt chiar mai mulți dacă se adaugă copiii invizibili, fără identitate, acolo unde nu merge nimeni să facă recenzarea. Autoritatea locală știe de existența lor dar pur și simplu n-au acte de identitate, neavând domiciliu declarat. Primarii le fac buletine provizorii doar în perioada electorală și nu sunt interesați de școlarizare, pentru că oricum au spații de învățământ deficitare”.

 

Cazul Zmeu-Crucea

În comuna Lungani, din județul Iași, există o comunitate foarte mare de rromi, în două dintre sate - Crucea și Zmeu. Deși situate la o distanță de un kilometru unul de altul, în Zmeu sunt rromi ursari, asimilați aproape de comunitatea de români, care își dau copiii la școală, au acte de identitate, în timp ce în Crucea nivelul de educație este mai redus, fiind vorba de familii timpurii, cu mulţi copii, ceea ce face ca spaţiul şcolar să devină, de la an la an, tot mai insuficient. „Sunt foarte mulţi copii necuprinşi. Din 2008 pînă în prezent, populaţia preşcolară s-a dublat, dar spaţiile au rămas aceleaşi. Practic, nici nu mai ai unde să-i ţii în şcoală şi ei rămân în afara sistemului. Ei ar vrea să vină la şcoală, dar unde să fie aşezaţi?”, a precizat consiliera din Prefectură.

 

Alfabetizare cu telefonul

Potrivit Elenei Motaș, doar la nivelul comunităţilor de rromi, în judeţul Iaşi sunt peste 400 de copii necuprinşi în sistemul de învăţământ, majoritatea provenind din satul Crucea. „Problema spaţiilor şcolare a fost lăsată în sarcina comunităţilor locale. Bugetul local, într-o comunitate în care nu ai contribuabili, nefiind agenţi economici, este la pământ”, a spus Elena Motaș.

Hilar dar, în lipsa unei integrări școlare, parte dintre rromi învață să citească de pe telefoane. „Mulți dintre copiii romi care primesc donații constând în telefoane și tablete au învățat să citească de acolo. E o formă atractivă de a-i motiva”, a spus Elena Motaș.

 

Copiii exploataţi nu pot fi şcolarizaţi

Salvați Copiii Iași, o organizație neguvernamentală, reuşeşte să înscrie la școală, în fiecare an, câte 10-15 copii de 6-7 ani. „Acest proiect este o modalitate alternativă de susţinere a efortului de a înscrie copiii în ciclul primar, dar nu putem înlocui rolul instituţiilor statului de a ameliora sau elimina acest fenomen”, a spus Ioana Atasiei, preşedinta organizaţiei.

În opinia specialistului, principala cauză a neșcolarizării este situația socială. „Familiile care nu reuşesc să-şi înscrie copiii la şcoală sunt adesea afectate de sărăcie şi excluziune. Fie e neputința părinţilor de a le cumpăra haine, rechizite sau pentru a plăti transportul, fie copiii sunt nevoiţi să contribuie la întreţinerea familiei, ceea ce nu le permite să aloce timp învăţăturii”, a spus Ioana Atasiei.

 

 

Lipsa de politici publice

Experienţa Salvaţi Copiii a arătat că aceste familii sunt orientate spre supravieţuire şi nu spre dezvoltare. Învăţământul gratuit din România costă, iar din socotelile organizaţiei a reieşit faptul că o familie are nevoie de minimum 1.500 lei pe an pentru un copil.

„Adeseori, copiii sunt exploataţi prin muncă pentru a susţine familia. Un aspect important care determină acest fenomen îl constituie părinţi neşcolarizaţi care nu valorizează educaţia. Efectul este o accentuare a decalajului dintre romi şi ne-romi în termeni de stoc educaţional acumulat”, a spus liderul Salvaţi Copiii.

Alina Atasiei spune că perpetuarea modelului bazat pe tradiții este grav, fiind ignorat atât de familiile rrome, cât și de politicile publice.

 

„Familia dispreţuieşte şcoala pentru că experienţa personală determină şi comportamentul pe termen lung. Dacă mama, în copilărie, a fost discriminată sau marginalizată, cu siguranţă nu va avea respect pentru educație şi începe să vorbească urât de şcoală”, Elena Motaș, consilier pe problema rromilor la Prefectura Iași

 

ISJ: „O parte au plecat din Iași”

Inspectoratul Școlar nu are date privind destinațiile copiilor care nu apar înscriși în clasa 0. „O parte sunt expatriați, dar primesc alocație în România. O altă parte au plecat în alte județe, dar nu pot estima”, a explicat Sabina Manea, purtătorul de cuvânt al ISJ Iași. Ea a subliniat că sunt mai mulți copii în clasa 0 decât cei care au terminat grădinița, care este facultativă.

 

Spor natural negativ la Iaşi

În primele 6 luni ale acestui an, la nivelul judeţului Iaşi s-au născut 3.892 copii, cu 517 mai puţini faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată statisticile Direcţiei Judeţene de Statistică Iaşi. “Sporul natural negativ s-a accentuat. În câțiva ani vom avea mai puțini elevi la școală, apoi mai puțină forță activă, dar și un necesar de corp profesoral mai mic”, a declarat Ștefania Ceucă, inspector al Direcției Județene de Statistică.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Arhiva ReporterIS

« Mai 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Cartierul Austriac