La coada Europei
La nivel naţional, situaţia este şi mai gravă. Vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, Adriana Pistol, a declarat că, în cursul lunii februarie a acestui an, rata de vaccinare împotriva rujeolei nu depăşea 45% la nivel naţional şi a pledat, în acest context, pentru adoptarea Legii vaccinării motivat de faptul că unul din doi români nu recurge la cea mai sigură formă de prevenție a bolii.
Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România, raportate până la data de 4 iunie, este de 13.762, dintre care 55 de decese, anunţă Institutul Naţional de Sănătate Publică.
Potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, la nivel european, în 20 din 27 de ţări din Uniunea Europeană rata de vaccinare a populaţiei împotriva rujeolei este de 95%.
Pentru occidentali, ceea ce se întâmplă în România în cazul rujeolei este un semn de înapoiere
Copii omorâţi de părinţi
Comparativ cu anul 2017, anul acesta, la Spitalul de Boli Infecţioase „Sf. Paraschiva“ din Iaşi, a fost înregistrat un număr de 10 ori mai mare de cazuri de îmbolnăviri de rujeolă. „Au fost şase decese, toate la copii, în forme complicate, în special cu insuficienţă respiratorie acută. Majoritatea cazurilor au fost din judeţul Bacău. Principala cauză a acestei explozii de cazuri este procentul scăzut de vaccinare la nivelul populaţiei“, spune Carmen Dorobăţ, managerul Spitalulu ide Boli Infecţioase Iaşi.
Patru procente în câteva luni
La nivelul lunii octombrie a anului trecut, nivelul de vaccinare a populaţiei din judeţul Iaşi era de 68%. În urma unei campanii întreprinse de reprezentanţii Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi, împreună cu Consiliul Judeţean Iaşi, în doar câteva luni procentul a ajuns la 72%. „Pentru a putea vorbi de o protecţie împotriva rujeolei, procentul de vaccinare la nivelul populaţiei ar trebui să fie de peste 90%. La Iaşi, s-a ajuns la 72%. Pentru noi este un câştig orice pacient vaccinat, deoarece orice copil bolnav de rujeolă este sursă de infecţie pentru mulţi alţi copii, boala transmiţându-se foarte uşor, pe calea aerului“, precizează Dorobăţ.
Vaccinarea antirujeolică este gratuită, fiind asigurată prin intermediul medicilor de familie. Potrivit Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, la nivelul judeţului Iaşi sunt disponibile acum peste 3.600 de doze de vaccin ROR.
Generaţie nevaccinată
Există o explicaţie inedită pentru prezenţa rujeolei la copii cu vârsta de sub şase luni, când în mod normal copilul ar trebui să aibă anticorpii protectori de la mamă. Vaccinul antirujeolic se face după vârsta de un an tocmai datorită faptului că bebeluşul ar trebui să aibă anticorpii protectori. „Multe dintre aceste cazuri la copii de până într-un an au apărut pentru că nici mama nu a fost vaccinată. Nefiind vaccinată, aceasta a transmis boala copilului. La nivel naţional, este un hiatus de vaccinare mai mare, care nu interesează doar o singură generaţie. Ne aşteptăm ca numărul să nu scadă vertiginos tocmai din cauza lipsei vaccinării la două generaţii“, adaugă managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi.
„Am văzut tot felul de păreri pe reţelele de socializare legat de vaccinare. Este un mare neadevăr să pui autismul pe seama vaccinării ROR. La nivel macro, aceste campanii antivaccinare au un efect negativ”, Medic Carmen Dorobăţ, manager Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi
I-am îmbolnăvit şi pe alţii
Potrivit unui raport al Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor, la nivelul anului 2017, în Italia s-au înregistrat 3.346 de cazuri de rujeolă, în Germania – 766, în Grecia – 968, în timp ce în Franţa au fost 295 de cazuri, în Marea Britanie – 62, în Suedia – 26, iar Danemarca unul singur.
Una dintre explicaţiile pentru numărul mare de cazuri înregistrate în Italia, Germania şi Grecia este pus şi pe seama mobilităţii populaţiei. Astfel, mulţi români, marea lor majoritate din mediul rural, muncesc în aceste ţări.
„Creşterea incidenţei rujeolei nu este înregistrată în ultimii ani doar în România. Afectată a fost toată zona de sud-est a Europei. Număr mare de cazuri de rujeolă au fost semnalate în Italia, Germania, Bulgaria sau Grecia. Este un context epidemilogic la nivelul acestei zone a Europei de est“, menţionează Dorobăţ.
Trend descendent al vaccinărilor
Potrivit statisticilor de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, dacă în 2013 rata de vaccinare la copiii cu vârsta de doi ani a fost de 95-96%, în 2014 a scăzut la 94%, cu un procent de 89% în mediul urban. În 2015, procentul a ajuns la 90%, cu 88,5% în urban, iar în 2016 a fost în jurul valorii de 90%. „Trendul descendent înregistrat de vaccinarea anti-rujeolică, comparativ cu datele din ultimii zece ani, este cauzat în principal de campania anti-vaccinare desfăşurată pe reţelele de social-media în ultimii ani. Tocmai de aceea se încearcă şi la nivelul judeţului Iaşi o informare cât mai obiectivă a părinţilor cu privire la importanţa respectării schemelor naţionale de vaccinare pentru a se asigura cea mai bună protecţie posibilăi“, a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Iaşi, Marius Voicescu.
