Gavril e noul cui în talpa primarului, dar are complexul lichelei cu origine modestă şi se îneacă repede în propria umoare dacă îl iei de sus.
PSD nu există ca partid cu pretenţii de Putere în exerciţiu, care domină categoric viaţa politică în România. În afară de 2-3 consilieri bine fezandaţi, PSD nu controlează nimic în Consiliul Local. Nu atitudinea pro sau contra Chirica interesează, ci lipsa unei strategii coerente pentru următorii doi ani, lipsa unui plan care să integreze fiecare cuvânt mestecat în şedinţele de comisii şi de plen, fiecare decizie, fiecare argumentaţie. Nu există un creier. Popa, Blăjuț nu sunt politicieni în adevăratul sens al cuvântului, ci antreprenori cu orgoliul unui hobby sofisticat, Ostaficiuc e supra-licitat, un tip banal trece drept sclipitor printre atâţia habarnişti, Gavrilă e o outsider-ă, nu se bagă cu băieţii, Victorel e ca Somnorilă, iar eu alţii nu cunosc, nişte veleitari. PSD, ca structura politică, e mult supraevaluat şi acest lucru e demonstrat de modul în care Chirica zburdă peste propriile slăbiciuni şi fărădelegi, fără să-i spună nimeni STOP şi să-l dezbrace de hainele manipulărilor şi demagogiei.
Şi la PNL, şi la PSD e multă nepricepere în transmiterea mesajului public, în regizarea unui anumit rol care trebuie jucat pentru ieşeanul care priveşte. Liberalii şi aşa-zişii pesediști chiriciști s-au pierdut în discuţii sterile, pe chestiuni tehnice, în care Mihai Chirica e dezinvolt, şi au lăsat tot timpul impresia că nu stăpânesc niciun subiect, că nu sunt ingineri, jurişti, arhitecţi, deşi au toţi pretenţia de-a fi cei mai versaţi experţi în administraţie. Au intrat toţi pe teritoriul primarului, care spune la rândul lui prostioare şi aproximează multe teorii, dar care îi îmbălsămează în noţiuni inginereşti cu aerul său de tehnocrat.
Nu există o trasare clară a principiilor care să guverneze Iaşul, după dorinţa şi priceperea grupurilor PSD şi PNL care, teoretic, i se opun lui Chirica. Nu există oameni care să vadă tabloul în ansamblu şi care să explice în 5 minute care e viziunea aplicată pe diverse domenii: transparenţa totală în paşii 1, 2, 3, 4, 5, PUZ-uri, pasarele, sporturi, mari investiţii, transport etc. În rest să-l lase pe Chirica să rătăcească în oricâte detalii tehnice doreşte.
Mai politician decât toţi e până la urma Surdu, care a dovedit capacitate de sinteză. Păcat că a fost tot timpul un SR în politică, cu el asociat unic, şi va rămâne aşa până la capăt. Fără carismă, fără inteligență politică, fără determinare, nu văd cine să-l poată bate pe Chirica. Primarul controlează 90% din presă, 90% din Consiliul Local, 90% din audienţa Facebook şi e un blocaj real în a se crea o Opoziţie autentică. PSD e o gogoaşă umflată, un uriaş blând, căruia îi e frică de umbra lui, iar PNL e o grupare care negociază orice şi care ajunge să se vândă ieftin.
Andrei Postolache, îl uităm, e Fantoma de la Operă, o hologramă, absolut derizoriu, un personaj pe care Mihai Chirica îl păstrează ca pe-un digestiv după masă, înainte de whisky-ul cu gheaţă de după lăsarea întunericului.
