Patronul de la Hotel Sud a depus plângere atât în instanță, cât și la Parchet că echipajul de la Iași al Gărzii Financiare nu și-au achitat consumația. Procurorii au clasat cazul, dar judecătorii au decis, în primă instanță, că șase dintre cei șapte pârâți trebuie să plătească.
Caz de acum șapte ani
Nume cunoscute din Garda Financiară Iași se află în centrul unui scandal jenant. Mihai Jehac, Viorel Muntenescu, Cătălin Gabriel Grigore, dar și Cătălin Pintilei, Paul Bocancea, Cezar Ionel Maxim și Roxana Teodor Cozmanciuc (între timp plecată din instituție) au fost chemate la bară de o firmă din Giurgiu.
Gheorghe Stubeanu, patronul firmei Ghe Stubeanu 2000 SRL, a susținut că, în 2012, cei șapte comisari din Iași au fost cazați la Hotelul Sud, care îi aparține, și că pe perioada cazării au comandat diverse produse din restaurantul hotelului, fără a achita contravaloarea acestora.
Hotel Sud este un hotel de trei stele și a fost deschis în luna mai a anului 2008.
Cătălin Pintilei este unul dintre cei șapte comisari acuzați de patronul Hotelului Sud că nu și-au plătit consumația. Este ginerele fostului șef al Vămii Iași. Soția lui lucrează tot la ANAF
A depus și plângere penală
Stubeanu le-a povestit judecătorilor că, tot în 2012, după plecarea comisarilor, s-a adresat instituției din care aceștia făceau parte, iar de la sediul din București i s-a transmis că celor șapte li se acordase diurna legală, plata căzând în seama lor. Afaceristul a formulat împotriva ieșenilor și plângeri penale, dosarul fiind însă clasat pentru că anchetatorii au considerat că lipsea elementul de inducere în eroare ca element constitutiv al infracțiunii, litigiul fiind unul de natură civilă. Prin urmare, s-a ajuns în instanță.
Jehac: Bucureștiul trebuia să achite
În replică, comisarii au solicitat in corpore respingerea acțiunii. Muntenescu a detaliat că, în perioada mai-iunie 2012, prin ordin al Comisariatului General București al Gărzii Financiare, el și colegii săi au fost delegați în interes de serviciu la Giurgiu, iar condițiile de cazare, masa și locul au fost negociate și stabilite de cei de la sediul central.
El a adăugat că la sosirea la Hotel Sud au fost informați că au asigurate prânzul și cina fără plată, acestea fiind incluse în prețul cazării și că, deși a fost cazat în două perioade diferite, la decazare nu i s-a adus la cunoștință că ar mai avea de achitat vreo sumă de bani.
„A precizat că nu s-au sustras de la plată, după cum rezultă și din ordonanța de clasare din data de 19.06.2015 (a Parchetului - n.r.) și că pentru consumația făcută a fost întocmită factură fiscală, ce a fost trimisă Comisariatului General București al Gărzii Financiare spre decontare”, a declarat Muntenescu în fața judecătorilor.
Au invocat prescripția ca să scape
Alți comisari au cerut și ei să se aibă în vedere că răspunderea este de natură contractuală și aparține Comisariatului General București al Gărzii Financiare și au invocat și prescripția dreptului la acțiune, motivat de faptul că pretențiile reclamantei sunt din anul 2012, iar procesul ajunsese să se judece în 2017-2018-2019.
Jehac a recunoscut faptul că a fost cazat la Hotel Sud pe parcursul delegării, dar a spus că a achitat orice consumație care a depășit diurna legală și nu era acoperită de angajator.
Garda Financiară, cea mai mare sperietoare a patronilor din România
Total de aproape 1.600 de lei
Primele două instanțe i-au dat dreptate lui Stubeanu și au stabilit că „notele de plată depuse la dosarul cauzei, semnate de pârâți Jehac Mihai, Pintilei Cătălin, Cozmanciuc Roxana Tedorora, Muntenescu Viorel, Maxim Cezar Ionel și Grigore Cătălin Gabriel, fac dovada deplină a prestațiilor efectuate de reclamantă către aceștia, astfel încât sarcina probei în sensul stingerii obligației de plată revine pârâților, care însă nu au făcut dovada că ar fi achitat sumele pretinse de reclamantă.”
În ceea ce-l privește pe al șaptelea comisar dat în judecată, Paul Bocancea, instanța a apreciat că la acesta nu sunt întrunite elementele răspunderii civile contractuale, motiv pentru care cererea a fost respinsă.
În final, judecătorul a stabilit că Jehac trebuie să achite 424 lei, Pintilei 526 lei, Cozmanciuc 249,50 lei, Muntenescu 273,70 lei, Maxim 146 lei, iar Grigore 31,50 lei.
Dosarul este în recurs, la Curtea de Apel Iași. În 2013, Garda Financiară s-a desființat, fiind preluată de Direcția Antifraudă din Agenția Națională de Administrare Fiscală.
Un comisar de la OPC lua și cremă de ghete
În 2016, un comisar de la Protecția Consumatorilor Iași a fost trimis în judecată după ce a fos prins că lua mită în timp ce mergea la controale. El a recunoscut faptele și a primit trei ani de închisoare cu suspendare. Leonida Barbu era un adevărat ”prădător”: a cerut și primit cremă de ghete, cabluri electrice de alimentare pentru radio-casetofon, burete pentru cremă de ghete, o lădiţă de căpşuni, o lădiţă cu piersici, o pereche de pantaloni, o curea, doi pepeni, o ladă cu portocale, una cu banane, dar și bani, haine şi încălţăminte. Din ultima categorie a făcut parte o pereche de pantofi pentru soția sa. Acesteia însă nu i-au plăcut, așa că Barbu i-a dus înapoi. În total, șpăgile încasate de el valorau aproape 1.700 de lei.
