La procesiune au luat parte mii de pelerini. Majoritatea acestora au venit la Iaşi încă de joi dimineaţa şi s-au aşezat la rând în aşteptarea momentului în care se vor închina la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva. Mulţi dintre credincioşi sunt din Voluntari, în cursul acestei zile urmând să ajungă la Iaşi 170 de autocare din această localitate.
Prima persoană venită în pelerinaj care s-a închinat la racla cu moaştele Sfintei Parascheva a fost Elena Săbiuţă, o femeie în vârstă de 76 de ani, din Piatra Neamţ. Ea spune că a aşteptat 22 de ore acest moment, arată Știrile Pro TV.
Pelerinii care vor merge în aceste zile pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva vor putea să cinstească şi moaştele Sfântului Spiridon. Moaştele vor fi aduse la Iaşi, sâmbătă seara, de la o mănăstire din Corfu, special pentru pelerinii care vin la prăznuirea hramului Sfintei Cuvioase Parascheva.
Foto: Ziarul Lumina
De ce este considerată Sfânta Parascheva „Ocrotitoarea Moldovei”
Potrivit tradiţiei, racla cu moaştele Cuvioasei Parascheva va fi scoasă sâmbătă seara din Curtea Mitropoliei şi purtate în procesiunea „Calea sfinţilor″ pe străzile din centrul Iaşului, după care vor fi reaşezate spre închinare în baldachinul special amenajat pe esplanada Catedralei Mitropolitane. Racla va rămâne aici până când se vor închina toţi pelerinii sosiţi la Iaşi de hramul Sf. Cuvioase Parascheva.
Cunoscută şi sub numele de Sfânta Vineri, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Tradiţia spune că şi-a împărţit hainele şi hrana cu săracii, deşi era mustrată de părinţii ei. După moartea acestora, Parascheva a renunţat la avere şi a părăsit casa părintească pentru a intra în monahism la o mănăstire din apropierea Constantinopolului. De aici a plecat la Ierusalim, retrăgându-se apoi în pustiul Iordanului, într-o mănăstire de maici, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, după care s-a întors în satul său natal, Epivat, unde a mai trăit încă doi ani, în post şi rugăciune.
Moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo, iar în secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi″.
Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica ″Trei Ierarhi”.
În prezent, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Deşi Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română, ea este considerată ocrotitoarea Moldovei, dar şi a celor năpăstuiţi.
Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.
Sfânta Parascheva, tradiţii şi obiceiuri
Conform credinţei populare, în această zi este interzis să calci, să coşi, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie. Se spune că dacă nu ţii cont de toate acestea te vei alege cu dureri de cap şi de ochi. O altă superstiţie străveche spune că, printre bucăţele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie nuci, castraveţi sau pepenele roşu. În schimb, este recomandată împărţirea de must şi de vin nou, dar şi de pâine.
Potrivit tradiţiei, Sfânta Cuvioasa Parascheva se roagă la bunul Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. În popor se spune că dacă eşti însărcinată este recomandat să împarţi din bucătele tale cu copiii sărmani. Astfel, Sfânta Parascheva te va ocroti la naştere, iar naşterea copilului va fi una uşoară şi lipsită de dureri.
Mai mult decât atât, se fac şi unele previziuni ale vremii în funcţie de cum este vremea în ziua în care Sfânta e prăznuită, adică 14 octombrie.
Sursa: Știrile Pro TV
