Un director din cadrul Agenției Domeniilor Statului a fost arestat preventiv de DNA pentru corupție. Bărbatul e acuzat că a cerut 350.000 de euro mită de la un om de afaceri.
Când REPORTER DE IAȘI scria că la Bucium se construiește ilegal, în afara autorizației, Mihai Chirica se făcea că nu știe să citească și că subiectul nu există
Au urmat dosarele DIICOT și DNA din ultimii doi ani și același Mihai Chirica nu mai intabulează nimic acum, după ce s-a construit tot
Dezastrul Tech Confort arată latura grotescă a corupției: nu doar șpaga e problema, ci efectele asupra vieților a zeci de familii
Oamenii au făcut credite, au plătit avansuri, s-au mutat în blocurile terminate, dar care nu au recepție, pentru că sunt ilegale
Chirica și Harabagiu i-au învățat timp de 6 ani pe dezvoltatorii imobiliari că totul se rezolvă și că pot muta oamenii în blocuri
Acum, Mihai Chirica nu mai semnează nimic, blocurile sunt gata și nu mai pot fi demolate
La Bucium se speră obținerea a 2.000 mp de la ADS, pentru că nu sunt locuri de parcare: așa-zisa combinație ar putea dura ani de zile
Familiilor care s-au mutat li se spune să plătească lunar chirie sau riscă să fie dați afară de dezvoltator
Planuri de viață date peste cap de capii orașului corupți.
Când REPORTER DE IAȘI scria că la Bucium se construiește ilegal, în afara autorizației, Mihai Chirica se făcea că nu știe să citească și că subiectul nu există
Au urmat dosarele DIICOT și DNA din ultimii doi ani și același Mihai Chirica nu mai intabulează nimic acum, după ce s-a construit tot
Dezastrul Tech Confort arată latura grotescă a corupției: nu doar șpaga e problema, ci efectele asupra vieților a zeci de familii
Oamenii au făcut credite, au plătit avansuri, s-au mutat în blocurile terminate, dar care nu au recepție, pentru că sunt ilegale
Chirica și Harabagiu i-au învățat timp de 6 ani pe dezvoltatorii imobiliari că totul se rezolvă și că pot muta oamenii în blocuri
Acum, Mihai Chirica nu mai semnează nimic, blocurile sunt gata și nu mai pot fi demolate
La Bucium se speră obținerea a 2.000 mp de la ADS, pentru că nu sunt locuri de parcare: așa-zisa combinație ar putea dura ani de zile
Familiilor care s-au mutat li se spune să plătească lunar chirie sau riscă să fie dați afară de dezvoltator
Planuri de viață date peste cap de capii orașului corupți.
Primăria plătește 55.000 de euro despăgubiri pentru că n-a retrocedat 1 ha de teren timp de 11 ani. Era în Copou, în cea mai scumpă zonă din Iași. Invers ca la moșierul Harabagiu, blagoslovit de propria sa Primărie cu 1,5 ha, care vor valora curând milioane de euro. Despăgubirea de 55.000 de euro, pentru nedreptatea făcută, va fi plătită tot din banii ieșenilor.
Tribunalul a pedepsit drastic reaua-voință din Primăria Iași. Cu o sentință irevocabilă în mână, o femeie din București s-a milogit din 2008 să i se retrocedeze un hectar de teren, fără succes. A povestit acest lucru judecătorilor și aceștia i-au dat dreptate: Primăria este obligată să-i achite daune de 262.800 de lei.
Primăria plătește 55.000 de euro despăgubiri pentru că n-a retrocedat 1 ha de teren timp de 11 ani. Era în Copou, în cea mai scumpă zonă din Iași. Invers ca la moșierul Harabagiu, blagoslovit de propria sa Primărie cu 1,5 ha, care vor valora curând milioane de euro. Despăgubirea de 55.000 de euro, pentru nedreptatea făcută, va fi plătită tot din banii ieșenilor.
Tribunalul a pedepsit drastic reaua-voință din Primăria Iași. Cu o sentință irevocabilă în mână, o femeie din București s-a milogit din 2008 să i se retrocedeze un hectar de teren, fără succes. A povestit acest lucru judecătorilor și aceștia i-au dat dreptate: Primăria este obligată să-i achite daune de 262.800 de lei.
La Staţiunea de Vinificaţie din Copou s-au putut retroceda terenuri de zeci de milioane de euro, dar la Dancu nu se poate. Dublă nedreptate pentru mai multe familii din Iaşi. În dictatură, Statul le-a luat strămoşilor acestora terenuri aflate la 7 kilometri de Iaşi. În democraţie, urmaşii victimelor abuzului au cerut pământurile înapoi: Statul îi duce cu vorba şi le face oferte jenante.
Mai multe persoane din Iaşi se chinuie de ani de zile să obţină nişte terenuri pe care le-au moştenit şi care au ajuns în administrarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor (SCDCB) Dancu. Circa 30 de persoane solicită mai bine de 50 de hectare care au ajuns, peste noapte, în proprietatea statului şi apoi la Staţiune. Unora li s-au oferit terenuri la schimb, diverse suprafeţe la Cristeşti-Holboca sau sume de bani.
La Staţiunea de Vinificaţie din Copou s-au putut retroceda terenuri de zeci de milioane de euro, dar la Dancu nu se poate. Dublă nedreptate pentru mai multe familii din Iaşi. În dictatură, Statul le-a luat strămoşilor acestora terenuri aflate la 7 kilometri de Iaşi. În democraţie, urmaşii victimelor abuzului au cerut pământurile înapoi: Statul îi duce cu vorba şi le face oferte jenante.
Mai multe persoane din Iaşi se chinuie de ani de zile să obţină nişte terenuri pe care le-au moştenit şi care au ajuns în administrarea Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor (SCDCB) Dancu. Circa 30 de persoane solicită mai bine de 50 de hectare care au ajuns, peste noapte, în proprietatea statului şi apoi la Staţiune. Unora li s-au oferit terenuri la schimb, diverse suprafeţe la Cristeşti-Holboca sau sume de bani.
O retrocedare blocată cu anii pentru fostul comisar de poliţie Alexandru Tărnăuceanu s-a rezolvat deodată, „pe repede înainte” n Primit în iunie 2017, terenul de 3 hectare de pe malul lacului Aroneanu a fost vândut la preţ subevaluat, Tărnăuceanu pretextând: „N-aveam nevoie de bani” n Schema seamănă cu cele din retrocedări dubioase cercetate în trecut de DNA.
13 ani s-a chinuit fostul comisar şef de poliţie Alexandru Radu Tărnăuceanu să intre în posesia a trei hectare de teren, moştenire de la părinţi. Iar când i-a primit, în sfârşit, i-a vândut în doar câteva săptămâni. La un preţ incredibil de mic. Explicaţia pensionarului MAI, absolut uluitoare: „N-aveam nevoie de bani”.
Ca și cum ai câștiga la Loto
Punerea în posesie, emiterea titlului de proprietate, dar şi vânzarea a 30.000 de metri pătraţi pe malul lacului Aroneanu s-au petrecut toate în doar câteva luni. Succesiunea evenimentelor sugerează că, după 13 ani de ghinion, norocul i-a surâs comisarului Tărnăuceanu: a fost ales, din vraful de dosare, tocmai el. Asta, da, coincidenţă! La fel de spectaculos, în aceeaşi zonă şi cam în aceeaşi perioadă, au fost împroprietărite şi neamurile viceprimarului Gabriel Harabagiu. 1,5 hectare de teren au ajuns la soacra acestuia.
În schimb, pentru muritorii de rând, Primăria nu are teren de dat. „Această punere în posesie contrastează cu sutele de refuzuri ale Primăriei la notificările cetăţenilor care fac cereri de acordare în compensare a altor bunuri cu motivarea că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL.
Cum l-a luat, l-a şi dat
Concret, Tărnăuceanu a primit cele trei hectare pe malul lacului Aroneanu în iunie 2017 şi le-a înstrăinat în octombrie în schimbul a doar 268.138 lei, echivalentul a 60.000 de euro. Tărnăuceanu i-a dat terenul lui Mircea Apostu (om de afaceri, fost sponsor al echipei de fotbal feminin Navobi), în fapt un interpus al controversatului basarabean Ion Drăniceru. Acesta este, pe scurt, deznodământul cel puţin curios al unui anevoios proces de reconstituire a dreptului de proprietate.
Două titluri pe acelaşi teren
Pe larg, povestea stă în felul următor: Dumitru Tărnăuceanu (tatăl comisarului şef de poliţie Alexandru Radu) a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate printr-o hotărâre a Comisiei Judeţene de Fond Funciar din 2003. Un an mai târziu, acestuia i-a fost emis un titlu de proprietate pentru trei hectare în extravilanul comunei Ciurea. Când fiul, comisarul de poliţie, a cerut punerea efectivă în posesie, a aflat că exista suprapunere. Adică, fix pe acel teren era, încă din 2001, un alt proprietar, Ioana Cătuneanu. „Terenul a fost vândut succesiv mai multor persoane, fiind construite şi mai multe case”, a precizat Alexandru Radu Tărnăuceanu.
Cereri peste cereri
La 10 ani de la emiterea titlului, Tărnăuceanu a pornit asaltul pentru a primi o altă suprafaţă, tot de trei hectare, în locul celei din Ciurea pe care era suprapunere. Astfel, în 19 februarie 2014, comisarul de poliţie a cerut Primăriei „punerea în posesie pe un alt amplasament aflat la dispoziţia comisiei de fond funciar Iaşi”. În iulie 2014, avocaţii lui Tărnăuceanu au făcut o altă adresă către Primăria Iaşi, cu acelaşi subiect: cele trei hectare. În august 2014, Comisia locală, prin primarul Iaşului, a cerut comisiei judeţene anularea titlului din 2004, admiţând suprapunerea.
Comisarul, fiert la foc mic
Dosarul lui Tărnăuceanu a căzut în uitare. Mai bine de un an, nu s-a mai întâmplat nimic relevant. Doar că moştenitorul a bombardat autorităţile cu solicitări de teren. Abia pe 5 octombrie 2015, Comisia judeţeană a luat în discuţie cererea comisiei locale de fond funciar şi a anulat respectivul titlu. Totodată, Comisia judeţeană a dispus „emiterea unui alt titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe un alt amplasament pe raza municipiului Iaşi”.
Şi iarăşi impas. Abia în vara lui 2017 Tărnăuceanu a fost pus în posesie. Surpriză uriaşă: trei hectare pe malul lacului Aroneanu, la maximum un kilometru jumătate de amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe.
O vânzare inexplicabilă
Dar cea mai mare surpriză a fost alta. După 13 ani, sute de adrese, sute de drumuri la Primărie, Prefectură, Ciurea, Cadastru, cu două-trei rânduri de avocaţi, Tărnăuceanu ia terenul (estimat acum la minimum 750.000 de euro) şi-l dă imediat cu doar 60.000 euro lui Mircea Apostu. În plus, experţii imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro. Şi asta după 13 ani de luptă cu instituţiile statului. Apostu, interfaţa basarabeanului Drăniceru, a anunţat că vrea să ridice pe acel teren câteva zeci de blocuri.
Pe terenul de pe malul lacului Aroneanu va fi construit un complex imobiliar
Chirica a refuzat o cerere, motivând că n-are 450 mp
Pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă. În această cheie sunt trataţi cetăţenii dacă privim, comparativ, cazurile Tărnăuceanu şi al soacrei viceprimarului Harabagiu vs Mariana Busuioc, o ieşeancă ce se chinuie de ani buni să obţină o bucată de teren de doar 450 mp.
Astfel, pe 11 iulie 2017, adică în perioada în care Tărnăuceanu şi neamurile lui Harabagiu luau terenurile din Aroneanu, Primăria Iaşi a refuzat-o pe Mariana Busuioc. „Se respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în Iaşi, str. Corabiei nr. 1, formulată de d-na Busuioc Mariana (...) motivat de faptul că terenul este afectat de detalii de sistematizare, respectiv loc de joacă pentru copiii, parcare amenajată şi căi de acces”, se arată în răspunsul semnat de primarul Mihai Chirica.
În aceeaşi dispoziţie, Chirica a mai precizat: „Se respinge cererea de acordare în compensare a altor bunuri, motivat de faptul că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”. Cu alte cuvinte, Chirica a trimis-o la plimbare pe Mariana Busuioc. „Avem toate actele, în original. Am avut şi 6 procese cu Primăria. Acum, motivaţia a fost că n-au pământ. Adică, în tot Iaşul nu s-a găsit o bucată de teren de 450 mp”, a afirmat Ioana Lăzăroaia, fiica Marianei Busuioc.
„Din poziţia sa de viceprimar, Gabriel Harabagiu s-a ocupat personal şi, astfel, soacra sa a <<pus mâna>> pe un teren de 1,5 hectare în Moara de Vânt, lângă amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă. Acest lucru s-a întâmplat după o serie de <<malversaţiuni imobiliare>> ale familiei Harabagiu, orchestrate de către viceprimarul Iaşului (...) Îi solicit demisia viceprimarului Harabagiu pentru că se află într-un flagrant caz de incompatibilitate morală şi la limita legii. În acest moment, dumnealui foloseşte funcţia publică pentru îmbogăţirea sa şi a familiei sale”
Răzvan Timofciuc, consilier local PNL
O retrocedare blocată cu anii pentru fostul comisar de poliţie Alexandru Tărnăuceanu s-a rezolvat deodată, „pe repede înainte” n Primit în iunie 2017, terenul de 3 hectare de pe malul lacului Aroneanu a fost vândut la preţ subevaluat, Tărnăuceanu pretextând: „N-aveam nevoie de bani” n Schema seamănă cu cele din retrocedări dubioase cercetate în trecut de DNA
13 ani s-a chinuit fostul comisar şef de poliţie Alexandru Radu Tărnăuceanu să intre în posesia a trei hectare de teren, moştenire de la părinţi. Iar când i-a primit, în sfârşit, i-a vândut în doar câteva săptămâni. La un preţ incredibil de mic. Explicaţia pensionarului MAI, absolut uluitoare: „N-aveam nevoie de bani”.
Ca și cum ai câștiga la Loto
Punerea în posesie, emiterea titlului de proprietate, dar şi vânzarea a 30.000 de metri pătraţi pe malul lacului Aroneanu s-au petrecut toate în doar câteva luni. Succesiunea evenimentelor sugerează că, după 13 ani de ghinion, norocul i-a surâs comisarului Tărnăuceanu: a fost ales, din vraful de dosare, tocmai el. Asta, da, coincidenţă! La fel de spectaculos, în aceeaşi zonă şi cam în aceeaşi perioadă, au fost împroprietărite şi neamurile viceprimarului Gabriel Harabagiu. 1,5 hectare de teren au ajuns la soacra acestuia.
În schimb, pentru muritorii de rând, Primăria nu are teren de dat. „Această punere în posesie contrastează cu sutele de refuzuri ale Primăriei la notificările cetăţenilor care fac cereri de acordare în compensare a altor bunuri cu motivarea că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”, a declarat Răzvan Timofciuc, consilier local PNL.
Cum l-a luat, l-a şi dat
Concret, Tărnăuceanu a primit cele trei hectare pe malul lacului Aroneanu în iunie 2017 şi le-a înstrăinat în octombrie în schimbul a doar 268.138 lei, echivalentul a 60.000 de euro. Tărnăuceanu i-a dat terenul lui Mircea Apostu (om de afaceri, fost sponsor al echipei de fotbal feminin Navobi), în fapt un interpus al controversatului basarabean Ion Drăniceru. Acesta este, pe scurt, deznodământul cel puţin curios al unui anevoios proces de reconstituire a dreptului de proprietate.
Două titluri pe acelaşi teren
Pe larg, povestea stă în felul următor: Dumitru Tărnăuceanu (tatăl comisarului şef de poliţie Alexandru Radu) a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate printr-o hotărâre a Comisiei Judeţene de Fond Funciar din 2003. Un an mai târziu, acestuia i-a fost emis un titlu de proprietate pentru trei hectare în extravilanul comunei Ciurea. Când fiul, comisarul de poliţie, a cerut punerea efectivă în posesie, a aflat că exista suprapunere. Adică, fix pe acel teren era, încă din 2001, un alt proprietar, Ioana Cătuneanu. „Terenul a fost vândut succesiv mai multor persoane, fiind construite şi mai multe case”, a precizat Alexandru Radu Tărnăuceanu.
Cereri peste cereri
La 10 ani de la emiterea titlului, Tărnăuceanu a pornit asaltul pentru a primi o altă suprafaţă, tot de trei hectare, în locul celei din Ciurea pe care era suprapunere. Astfel, în 19 februarie 2014, comisarul de poliţie a cerut Primăriei „punerea în posesie pe un alt amplasament aflat la dispoziţia comisiei de fond funciar Iaşi”. În iulie 2014, avocaţii lui Tărnăuceanu au făcut o altă adresă către Primăria Iaşi, cu acelaşi subiect: cele trei hectare. În august 2014, Comisia locală, prin primarul Iaşului, a cerut comisiei judeţene anularea titlului din 2004, admiţând suprapunerea.
Comisarul, fiert la foc mic
Dosarul lui Tărnăuceanu a căzut în uitare. Mai bine de un an, nu s-a mai întâmplat nimic relevant. Doar că moştenitorul a bombardat autorităţile cu solicitări de teren. Abia pe 5 octombrie 2015, Comisia judeţeană a luat în discuţie cererea comisiei locale de fond funciar şi a anulat respectivul titlu. Totodată, Comisia judeţeană a dispus „emiterea unui alt titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă de teren pe un alt amplasament pe raza municipiului Iaşi”.
Şi iarăşi impas. Abia în vara lui 2017 Tărnăuceanu a fost pus în posesie. Surpriză uriaşă: trei hectare pe malul lacului Aroneanu, la maximum un kilometru jumătate de amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgenţe.
O vânzare inexplicabilă
Dar cea mai mare surpriză a fost alta. După 13 ani, sute de adrese, sute de drumuri la Primărie, Prefectură, Ciurea, Cadastru, cu două-trei rânduri de avocaţi, Tărnăuceanu ia terenul (estimat acum la minimum 750.000 de euro) şi-l dă imediat cu doar 60.000 euro lui Mircea Apostu. În plus, experţii imobiliari vorbesc de un 50 euro/mp în trei – patru ani. Adică, Tărnăuceanu a vândut cu 60.000 de euro un teren ce va valoara 1,5 milioane de euro. Şi asta după 13 ani de luptă cu instituţiile statului. Apostu, interfaţa basarabeanului Drăniceru, a anunţat că vrea să ridice pe acel teren câteva zeci de blocuri.
Pe terenul de pe malul lacului Aroneanu va fi construit un complex imobiliar
Chirica a refuzat o cerere, motivând că n-are 450 mp
Pentru unii mumă, pentru alţii, ciumă. În această cheie sunt trataţi cetăţenii dacă privim, comparativ, cazurile Tărnăuceanu şi al soacrei viceprimarului Harabagiu vs Mariana Busuioc, o ieşeancă ce se chinuie de ani buni să obţină o bucată de teren de doar 450 mp.
Astfel, pe 11 iulie 2017, adică în perioada în care Tărnăuceanu şi neamurile lui Harabagiu luau terenurile din Aroneanu, Primăria Iaşi a refuzat-o pe Mariana Busuioc. „Se respinge cererea de restituire în natură a imobilului situat în Iaşi, str. Corabiei nr. 1, formulată de d-na Busuioc Mariana (...) motivat de faptul că terenul este afectat de detalii de sistematizare, respectiv loc de joacă pentru copiii, parcare amenajată şi căi de acces”, se arată în răspunsul semnat de primarul Mihai Chirica.
În aceeaşi dispoziţie, Chirica a mai precizat: „Se respinge cererea de acordare în compensare a altor bunuri, motivat de faptul că Municipiul Iaşi nu deţine bunuri susceptibile a fi acordate în compensare pentru imobilele a căror restituire în natură nu este posibilă”. Cu alte cuvinte, Chirica a trimis-o la plimbare pe Mariana Busuioc. „Avem toate actele, în original. Am avut şi 6 procese cu Primăria. Acum, motivaţia a fost că n-au pământ. Adică, în tot Iaşul nu s-a găsit o bucată de teren de 450 mp”, a afirmat Ioana Lăzăroaia, fiica Marianei Busuioc.
„Din poziţia sa de viceprimar, Gabriel Harabagiu s-a ocupat personal şi, astfel, soacra sa a <<pus mâna>> pe un teren de 1,5 hectare în Moara de Vânt, lângă amplasamentul Spitalului Regional de Urgenţă. Acest lucru s-a întâmplat după o serie de <<malversaţiuni imobiliare>> ale familiei Harabagiu, orchestrate de către viceprimarul Iaşului (...) Îi solicit demisia viceprimarului Harabagiu pentru că se află într-un flagrant caz de incompatibilitate morală şi la limita legii. În acest moment, dumnealui foloseşte funcţia publică pentru îmbogăţirea sa şi a familiei sale”
Răzvan Timofciuc, consilier local PNL
