Ziua Națională a României din acest an este umbrită din nou de contextul pandemic actual și de numărul de confrați care și-au dat ultima suflare singuri sau în spitale. În această negură există foarte mulți eroi anonimi, medici, asistente și personalul medical auxiliar, care se luptă ca pe front pentru a salva cât mai multe vieți. Și fac asta de aproape  doi ani de zile, fără încetare.

Ziua Națională a României este sărbătorită la 1 Decembrie, iar această dată, stabilită printr-o lege promulgată în 1990, marchează un moment important din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

1 Decembrie este o zi cu o semnificație aparte pentru România, cu atât mai mult în 2018, când se sărbătorește Centenarul Marii Uniri. Pentru a marca acest moment important, ansamblul Palas a pregătit o serie de evenimente care pun în valoare tradițiile și simbolurile românești.

Silvicultori din România și Republica Moldova au plantat astăzi, 17 aprilie, Pădurea Centenar, pe ambele maluri ale Prutului, marcând simbolic un secol de la decizia Sfatului Țării de la Chișinău prin care Republica Democrată Moldovenească a votat unirea cu Regatul României, la 27 martie 1918, primul pas în unificarea tuturor provinciilor românești într-un singur stat unitar, proces încheiat la 1 decembrie 1918.

Senatoarea PNL Iulia Scântei, membră a Comisiei speciale parlamentare pentru celebrarea Marii Uniri, a anunțat că următoarea ședință a acestei comisii va avea loc la Iași, în 29 martie.

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri, la Ploieşti, la dezbaterea ‘Oraşele României la 100 de ani de la Marea Unire’, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

‘Dezbaterea are loc în contextul în care ne apropiem de intrarea în anul Centenarului Marii Uniri. Este un prilej important în care se poate trage linie, se poate face o analiză în legătură cu locul în care se află România în acest moment, în ce stadiu de dezvoltare sunt comunităţile României, dar este şi un prilej important pentru aleşi să-şi informeze cetăţenii în legătură cu perspectivele pe care le au în vedere privind dezvoltarea zonelor rurale şi urbane în România în perioada următoare’, a informat Dobrovolschi, la Palatul Cotroceni.

Dezbaterea, la care vor participa aleşi locali, reprezentanţi ai mediului academic şi de afaceri şi ploieşteni, este organizată de Primăria locală şi Universitatea de Petrol şi Gaze.

(Agerpres/FOTO arhivă romaniatv.net)

Cifre halucinante în cheltuielile pentru evenimentele din 23-24 noiembrie. Bani guvernamentali cheltuiţi aiurea la Iaşi, pe 23 şi 24 noiembrie, cu ocazia marcării Centenarului Marii Uniri. Mai mult de jumătate din cei 6 milioane de lei alocaţi de Guvern sunt pentru afişe, postere, pliante, creare website şi mediatizare a evenimentului în media. „Balul Centenarului” pare să fie al mileniului: va costa 500.000 de lei, în timp ce pentru câteva concerte de operă şi balet sunt alocaţi 325.000 de lei. Unele preţuri sunt umflate, cum este cazul amenajării unui parc la Ciurea: 460.000 de lei. Evenimentele marchează refugiul la Iaşi al regelui şi al Guvernului, între 1916 şi 1918, precum şi faptul că aici Ferdinand a luat decizia Marii Uniri.

Tabelul în care Guvernul României a alocat, pe 6 octombrie, 5,95 milioane lei pentru marcarea, la Iaşi, pe 23 şi 24 noiembrie, a „Centenarului Marii Unirii şi al Primului Război Mondial. Iaşi – capitala Regatului României 1916-1918 şi Moldova – leagăn al Marii Uniri” este o dovadă a modului în care banii publici sunt cheltuiţi discreţionar. Banii au fost viraţi Consiliului Judeţean Iaşi care are însă ocazia de a ajusta preţurile şi a economisi o bună parte din bani. Frapează însă „mâna spartă” a unui Guvern cu emoţii la capitolul finanţe.

Cifre halucinante în cheltuielile pentru evenimentele din 23-24 noiembrie. Bani guvernamentali cheltuiţi aiurea la Iaşi, pe 23 şi 24 noiembrie, cu ocazia marcării Centenarului Marii Uniri. Mai mult de jumătate din cei 6 milioane de lei alocaţi de Guvern sunt pentru afişe, postere, pliante, creare website şi mediatizare a evenimentului în media. „Balul Centenarului” pare să fie al mileniului: va costa 500.000 de lei, în timp ce pentru câteva concerte de operă şi balet sunt alocaţi 325.000 de lei. Unele preţuri sunt umflate, cum este cazul amenajării unui parc la Ciurea: 460.000 de lei. Evenimentele marchează refugiul la Iaşi al regelui şi al Guvernului, între 1916 şi 1918, precum şi faptul că aici Ferdinand a luat decizia Marii Uniri.

Tabelul în care Guvernul României a alocat, pe 6 octombrie, 5,95 milioane lei pentru marcarea, la Iaşi, pe 23 şi 24 noiembrie, a „Centenarului Marii Unirii şi al Primului Război Mondial. Iaşi – capitala Regatului României 1916-1918 şi Moldova – leagăn al Marii Uniri” este o dovadă a modului în care banii publici sunt cheltuiţi discreţionar. Banii au fost viraţi Consiliului Judeţean Iaşi care are însă ocazia de a ajusta preţurile şi a economisi o bună parte din bani. Frapează însă „mâna spartă” a unui Guvern cu emoţii la capitolul finanţe.

Sărbătorirea Precentenarului Marii Uniri a declanșat un război total la Iaşi. La  împlinirea a o sută de ani de la tragicele evenimente din 1917, autorităţile judeţene şi cele locale îşi dispută programul evenimentelor destinate aniversării unui secol de când România a devenit cea pe care o ştim astăzi.

Primăria Iaşi doreşte să ridice cel mai înalt tricolor din ţară pentru a marca 100 de ani de la Marea Unire. Drapelul va fi pus pe un catarg de 40 de metri, lângă Mănăstirea Galata, autoritățile locale dând asigurări că acesta va fi vizibil din toate părţile oraşului.