fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Șir incredibil de abuzuri prin care patronul de presă condamnat pentru șantaj a pus mâna pe un bun public. Trucarea licitației pentru concesionarea terenului de la Policlinica Mare de către clanul Asimionesei a fost premeditată. Anunțul lapidar a fost publicat o singură dată, înainte de Crăciun, taman în gazeta lui Asimionesei. Ca să câștige din prima, acesta a apelat la un șmen preferat: ambele firme participante aparțineau unor interpuși de-ai lui. Lipsa de transparență a procedurii a făcut ca prețul obținut de organizatorul licitației, Spitalul „Sf. Spiridon”, să fie revoltător de mic: 25 de lei/mp/lună.

Spitalul „Sf. Spiridon” a semnat un document în alb pentru terenul din fața Ambulatoriului, cu un preț mic de închiriere și fără a fi precizată o durată a contractului! Procedura a fost anunțată o singură dată în presa locală, pe 21 decembrie 2017, chiar în Bună Ziua Iași (BZI), publicația condusă de Ghiocel Asimionesei, viitorul câștigător. Acesta a avut grijă ca anunțul, oricum sărac în informații, să fie înghesuit prin pagina 11, pentru a nu fi vizibil. Toate indiciile arată foarte clar că acest teren foarte valoros al municipalității, dat în folosință spitalului, a fost destinat să ajungă la Asimionesei. 


Șir incredibil de abuzuri prin care patronul de presă condamnat pentru șantaj a pus mâna pe un bun public. Trucarea licitației pentru concesionarea terenului de la Policlinica Mare de către clanul Asimionesei a fost premeditată. Anunțul lapidar a fost publicat o singură dată, înainte de Crăciun, taman în gazeta lui Asimionesei. Ca să câștige din prima, acesta a apelat la un șmen preferat: ambele firme participante aparțineau unor interpuși de-ai lui. Lipsa de transparență a procedurii a făcut ca prețul obținut de organizatorul licitației, Spitalul „Sf. Spiridon”, să fie revoltător de mic: 25 de lei/mp/lună.

Spitalul „Sf. Spiridon” a semnat un document în alb pentru terenul din fața Ambulatoriului, cu un preț mic de închiriere și fără a fi precizată o durată a contractului! Procedura a fost anunțată o singură dată în presa locală, pe 21 decembrie 2017, chiar în Bună Ziua Iași (BZI), publicația condusă de Ghiocel Asimionesei, viitorul câștigător. Acesta a avut grijă ca anunțul, oricum sărac în informații, să fie înghesuit prin pagina 11, pentru a nu fi vizibil. Toate indiciile arată foarte clar că acest teren foarte valoros al municipalității, dat în folosință spitalului, a fost destinat să ajungă la Asimionesei. 


Singurul patron de ziar din Iași condamnat pentru șantaj de presă își clădește un tip de business specializat în închirieri de spații de lângă spitale, prin interpuși. O firmă cu același sediu ca al publicației „Bună Ziua Iași” a concesionat două terenuri aflate la intrarea în Policlinica Spitalului ”Sf. Spiridon”. Patronul firmei care a dat lovitura, Răzvan Șalaru, este colaborator al gazetei lui Asimionesei, cel care a permis în ultima vreme ca mai mulți angajați să-și facă firme în spațiul ziarului. Nu este clar când a fost organizată licitația: procedura nu apare în nici un document public. Managerul spitalului aruncă responsabilitatea spre Primărie, proprietara terenurilor. Șalaru nu cunoaște niciun detaliu legat de licitație: nici când a fost, nici cât costă terenul, nici ce vrea efectiv să facă acolo. Asimionesei spune că „nu-l interesează” subiectul.

Un tânăr colaborator al Bună Ziua Iași (BZI), cameraman la nunți și la postul de televiziune online deținut de ziar, a pus mâna pe două terenuri din fața Ambulatoriului Spitalului „Sf. Spiridon”. Nu este clar când a fost licitația, iar managerul spitalului spune că dosarul a venit „servit” de la Primărie. „Acolo au fost depuse cererile, terenul aparține Primăriei. Noi am organizat licitația, dar în comisie a fost un reprezentant de la municipalitate”, explică managerul Ioan Bârliba.


Singurul patron de ziar din Iași condamnat pentru șantaj de presă își clădește un tip de business specializat în închirieri de spații de lângă spitale, prin interpuși. O firmă cu același sediu ca al publicației „Bună Ziua Iași” a concesionat două terenuri aflate la intrarea în Policlinica Spitalului ”Sf. Spiridon”. Patronul firmei care a dat lovitura, Răzvan Șalaru, este colaborator al gazetei lui Asimionesei, cel care a permis în ultima vreme ca mai mulți angajați să-și facă firme în spațiul ziarului. Nu este clar când a fost organizată licitația: procedura nu apare în nici un document public. Managerul spitalului aruncă responsabilitatea spre Primărie, proprietara terenurilor. Șalaru nu cunoaște niciun detaliu legat de licitație: nici când a fost, nici cât costă terenul, nici ce vrea efectiv să facă acolo. Asimionesei spune că „nu-l interesează” subiectul.

Un tânăr colaborator al Bună Ziua Iași (BZI), cameraman la nunți și la postul de televiziune online deținut de ziar, a pus mâna pe două terenuri din fața Ambulatoriului Spitalului „Sf. Spiridon”. Nu este clar când a fost licitația, iar managerul spitalului spune că dosarul a venit „servit” de la Primărie. „Acolo au fost depuse cererile, terenul aparține Primăriei. Noi am organizat licitația, dar în comisie a fost un reprezentant de la municipalitate”, explică managerul Ioan Bârliba.


Cu tot cu norma didactică de la UMF, un doctor de la un spital mare din Iași câștigă până la 5.000 de euro net/lună. Salarii foarte mari iau și medicii din micile orașe: minim 3.000 de euro. La Tecuci, cei 21 de medici de la Spitalul Municipal au câștigat în medie, în luna iulie, aproape 17.000 de lei net. Salarii foarte mari sunt și la Vaslui, Reșița sau Alexandria. În Iași, centru universitar, cadrele medicale își rotunjesc venitul cu norma de la UMF: practic un salariu de 12.000 de lei la spital se dublează prin orele didactice. Costurile la UPU Spiridon și Sf. Maria sunt în schimb mult mai mici, raportat la cazurile rezolvate, decât la Centrele de Permanență, unde medicii de familie câștigă până la 10.000 de lei lunar.


Fix 21 de medici au fost pe statul de plată aferent lunii iulie 2018 la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci. Media netă a lefurilor acestor doctori a fost de 16.902 lei. Adică, echivalentul a 3.600 de euro, bani în mână. Este una dintre cele mai mari valori salariale din sistemul național de sănătate.


Cu tot cu norma didactică de la UMF, un doctor de la un spital mare din Iași câștigă până la 5.000 de euro net/lună. Salarii foarte mari iau și medicii din micile orașe: minim 3.000 de euro. La Tecuci, cei 21 de medici de la Spitalul Municipal au câștigat în medie, în luna iulie, aproape 17.000 de lei net. Salarii foarte mari sunt și la Vaslui, Reșița sau Alexandria. În Iași, centru universitar, cadrele medicale își rotunjesc venitul cu norma de la UMF: practic un salariu de 12.000 de lei la spital se dublează prin orele didactice. Costurile la UPU Spiridon și Sf. Maria sunt în schimb mult mai mici, raportat la cazurile rezolvate, decât la Centrele de Permanență, unde medicii de familie câștigă până la 10.000 de lei lunar.


Fix 21 de medici au fost pe statul de plată aferent lunii iulie 2018 la Spitalul Municipal „Anton Cincu” din Tecuci. Media netă a lefurilor acestor doctori a fost de 16.902 lei. Adică, echivalentul a 3.600 de euro, bani în mână. Este una dintre cele mai mari valori salariale din sistemul național de sănătate.


Bărbatul în vârstă de 71 ani, care a fost rănit grav în explozia din apartamentul său, din Botoşani, în urmă cu aproximativ o lună, a murit  noaptea trecută, la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi.

 


Mai mult de 24 de ore le-a luat autorităţilor să transfere un pacient cu arsuri grave pe jumătate din suprafaţa corpului la un spital în care poate fi tratat ceva mai bine.

 

Bărbatul de 71 de ani, al cărui apartament a sărit ieri în aer, a fost iniţial internat în secţia de terapie intensivă a spitalului din Botoşani, deşi avea nevoie de tratament de specialitate. Medicii din Botoşani au cerut ajutor de la toate centrele de mari arşi din ţară, mai bine de 24 de ore, dar în niciunul nu există un loc liber.

 


Sute de mii de lei plătite drept amenzi de instituţiile publice din Iaşi după ce au făcut mişmaşuri. Probabil că inspectorii care verifică legalitatea achiziţiilor din România nu s-au putut abţine să nu râdă când au văzut ingineriile de la Operă. Ca să ajungă banii cei mulţi la cine trebuie, s-a recurs la un subterfugiu, însă de doi bani. Contractul a fost divizat pentru a se evita licitaţia.  

 

În ultimii ani, o parte dintre abuzurile instituţiilor publice în atribuirea unor contracte au fost taxate cu amenzi usturătoare de inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Opera din Iaşi, spe exemplu, a suportat o sancţiune de 40.000 de lei, Spitalul „Sf. Spiridon” - 80.000 de lei, iar Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi - 160.000 de lei. Sancţiunile au fost contestate în instanţă, dar, de cele mai multe ori, fără câştig de cauză.

 

La foc automat

Un curcan, un ou şi nişte peruci i-au adus Operei Naţionale Române din Iaşi o amendă de 40.000 de lei. Inspectorii ANRMAP (în prezent Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice) au constatat, anul trecut, că instituţia a încheiat, în 2012, cu firma Altax SRL Bucureşti, două contracte succesive pentru „executare elemente de decor şi scenografie” necesare spectacolului „Indiile Galante”. Cele două proceduri, atribuite direct, însumau aproape 30.000 de euro, depăşind astfel pragul de 15.000 de euro de la care trebuia organizată selecţie de oferte sau licitaţie. Concret, Opera din Iaşi a cumpărat de la Altax un ou cu 14.979 de euro, iar, la aproape o săptămână, un curcan cu 14.384 de euro, ambele fiind decoruri necesare pentru realizarea aceluiaşi obiectiv, şi anume spectacolul „Indiile Galante”.

 

Acest ou, despre care unii spun că a avut preţ umflat, a adus o amendă usturătoare Operei din Iaşi

Instituţiei i s-a mai reproşat şi că, pentru aceeaşi reprezentaţie, a achiziţionat direct o serie de elemente de decor şi scenografie, achitate prin facturi fiscale, şi anume: peruci, materiale elastice (heavy stretch) pentru realizarea norilor şi fundalul pentru scenă în valoare de 44.512 de lei, 56.200 de lei și 8.282 de lei, fără TVA.

 

Decor şi scenografie, diferite sau totuna?

Cu toate că Opera a motivat că prin contracte s-au cumpărat elemente distincte, fiind o diferenţă între „decor” şi „scenografie”, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu a anulat sancţiunea. „Instanţa constată că petenta nu a respectat dispoziţiile art. 23 din OUG nr. 34/2006 divizând contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică cu scopul de a evita aplicarea obligaţiilor autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice, anume a obligaţiei de a aplicare a uneia dintre procedurile concurenţiale prevăzute de lege, cu atât mai mult cu cât petenta nu a făcut dovada presupusei încadrări a elementului Ou în categoria elementelor de decor, spre deosebire de elementul Curcan care făcea parte din categoria elementelor de scenografie”, se arată în motivarea instanţei care a recurs, pentru a combate argumentul Operei, şi la Dicţionar. Opera Naţională Română Iaşi nu a mai contestat decizia judecătorilor.

„Oul respectiv nu îşi justifică preţul. Nu cred că putea costa mai mult de 3-4.000  euro. Aceleaşi elemente puteau fi făcute şi în atelierele noastre”, a arătat unul dintre angajaţii Operei ieşene. „Respectivele elemente de decor nu puteau fi realizate la noi în ateliere”, l-a contrazis Cosmin Marcovici, manager interimar al instituţiei.

 

Sf. Spiridon, la Sf. Aşteaptă

De sancţiuni nu a fost scutit, în anii trecuţi, nici Spitalul „Sf. Spiridon”. Inspectorii ANRMAP au aplicat unităţii sanitare o amendă de 80.000 de lei pentru că în 50 de cazuri a „publicat cu întârziere atribuirea de contracte de achiziții publice, respectiv cu depășirea termenului de maxim 48 zile de la atribuirea acestora”. De exemplu, unitatea ar fi încheiat, în august şi septembrie 2011, 13, respectiv 36 contracte de achiziţie publică pentru reactivi de laborator şi a transmis spre publicare, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice – SEAP, anunţul de atribuire după mai bine de două luni. Această situaţie s-ar fi întâlnit şi în cazul unor contracte, încheiate în perioada 2011-2012, având ca obiect servicii de încărcări cartuşe pentru imprimantă, reparare şi întreţinere a echipamentelor medicale radiologice, spălătorie şi curăţătorie uscată, materiale sanitare - fire de sutură, furnizare dezinfectanţi, materiale de construcţii sau produse lactate, etc.

 

Au scăpat de plata a 40.000 de lei

În unele situaţii, anunţul de atribuire a fost trimis spre publicare după şase luni.

Reprezentanţii Spitalului au contestat în instanţă sancţiunea, susţinând că întârzierea a fost acauzată de lipsa acută de personal şi numărul mare de proceduri şi contracte alocate fiecărui economist. Plângerea contravenţională a fost respinsă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, soluţia fiind menţinută prin hotarârea  842/2015, din 28 mai 2015, a Tribunalului Bucureşti. Cu toate acestea, managerul

Ioan Bârliba a declarat că “Sancţiunea a fost anulată în instanţă.” Cel mai probabil acesta face confuzie cu altă amendă de la ANRMAP, de 40.000 de lei, anulată de judecătorii bucureşteni în aceeaşi perioadă. Această amenda fusese dată, pentru că, în 2012, spitalul a încheiat un contract prin aplicarea procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Era vorba de contractul de lucrări „Consolidare imobil-Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi”, încheiat cu  SC Iasicon SA.

 

Citește și Rectorul Giurma şi soţia: şapte concedii externe plătite de universitate

 

Au intrat în pom cu legalitatea

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi a fost sancţionată, în 2013, de ANRMAP, cu 160.000 de lei. Instituţiei i s-a reproşat că a achiziţionat direct, prin factură fiscală, un autotractor şi o semiremorcă, în valoare de 16.078 de euro şi a încheiat un contract cu cu SC Hispano Construct SRL pentru suma de 180.000 de lei, fără aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege. Judecătorii bucureşteni au respins contestaţia instituţiei. Pentru abateri similare, Staţiunea a fost sancţionată, tot în 2013, cu alţi 200.000 de lei, dar a obţinut în instanţă anularea procesului verbal.

 

 Spitalul Parhon, ars la conturi

Alte victime ale ANRMAP: Spitalul Parhon şi Regionala de Drumuri

O amendă de 90.000 de lei a primit, anul trecut, şi Spitalul „C.I. Parhon”. De o sancţiune a scăpat în instanţă Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi. Pentru că nu a respectat termenul de 48 de zile pentru publicarea anunţului de de atribuire în SEAP a unui contract din 2013 ce privea întreţinerea pe timp de iarnă a drumurilor naţionale, DRDP fusese amendată iniţial cu 20.000 de lei.


Sute de mii de lei plătite drept amenzi de instituţiile publice din Iaşi după ce au făcut mişmaşuri. Probabil că inspectorii care verifică legalitatea achiziţiilor din România nu s-au putut abţine să nu râdă când au văzut ingineriile de la Operă. Ca să ajungă banii cei mulţi la cine trebuie, s-a recurs la un subterfugiu, însă de doi bani. Contractul a fost divizat pentru a se evita licitaţia.  

 

În ultimii ani, o parte dintre abuzurile instituţiilor publice în atribuirea unor contracte au fost taxate cu amenzi usturătoare de inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Opera din Iaşi, spe exemplu, a suportat o sancţiune de 40.000 de lei, Spitalul „Sf. Spiridon” - 80.000 de lei, iar Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi - 160.000 de lei. Sancţiunile au fost contestate în instanţă, dar, de cele mai multe ori, fără câştig de cauză.

 

La foc automat

Un curcan, un ou şi nişte peruci i-au adus Operei Naţionale Române din Iaşi o amendă de 40.000 de lei. Inspectorii ANRMAP (în prezent Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice) au constatat, anul trecut, că instituţia a încheiat, în 2012, cu firma Altax SRL Bucureşti, două contracte succesive pentru „executare elemente de decor şi scenografie” necesare spectacolului „Indiile Galante”. Cele două proceduri, atribuite direct, însumau aproape 30.000 de euro, depăşind astfel pragul de 15.000 de euro de la care trebuia organizată selecţie de oferte sau licitaţie. Concret, Opera din Iaşi a cumpărat de la Altax un ou cu 14.979 de euro, iar, la aproape o săptămână, un curcan cu 14.384 de euro, ambele fiind decoruri necesare pentru realizarea aceluiaşi obiectiv, şi anume spectacolul „Indiile Galante”.

 

Acest ou, despre care unii spun că a avut preţ umflat, a adus o amendă usturătoare Operei din Iaşi

Instituţiei i s-a mai reproşat şi că, pentru aceeaşi reprezentaţie, a achiziţionat direct o serie de elemente de decor şi scenografie, achitate prin facturi fiscale, şi anume: peruci, materiale elastice (heavy stretch) pentru realizarea norilor şi fundalul pentru scenă în valoare de 44.512 de lei, 56.200 de lei și 8.282 de lei, fără TVA.

 

Decor şi scenografie, diferite sau totuna?

Cu toate că Opera a motivat că prin contracte s-au cumpărat elemente distincte, fiind o diferenţă între „decor” şi „scenografie”, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu a anulat sancţiunea. „Instanţa constată că petenta nu a respectat dispoziţiile art. 23 din OUG nr. 34/2006 divizând contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică cu scopul de a evita aplicarea obligaţiilor autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice, anume a obligaţiei de a aplicare a uneia dintre procedurile concurenţiale prevăzute de lege, cu atât mai mult cu cât petenta nu a făcut dovada presupusei încadrări a elementului Ou în categoria elementelor de decor, spre deosebire de elementul Curcan care făcea parte din categoria elementelor de scenografie”, se arată în motivarea instanţei care a recurs, pentru a combate argumentul Operei, şi la Dicţionar. Opera Naţională Română Iaşi nu a mai contestat decizia judecătorilor.

„Oul respectiv nu îşi justifică preţul. Nu cred că putea costa mai mult de 3-4.000  euro. Aceleaşi elemente puteau fi făcute şi în atelierele noastre”, a arătat unul dintre angajaţii Operei ieşene. „Respectivele elemente de decor nu puteau fi realizate la noi în ateliere”, l-a contrazis Cosmin Marcovici, manager interimar al instituţiei.

 

Sf. Spiridon, la Sf. Aşteaptă

De sancţiuni nu a fost scutit, în anii trecuţi, nici Spitalul „Sf. Spiridon”. Inspectorii ANRMAP au aplicat unităţii sanitare o amendă de 80.000 de lei pentru că în 50 de cazuri a „publicat cu întârziere atribuirea de contracte de achiziții publice, respectiv cu depășirea termenului de maxim 48 zile de la atribuirea acestora”. De exemplu, unitatea ar fi încheiat, în august şi septembrie 2011, 13, respectiv 36 contracte de achiziţie publică pentru reactivi de laborator şi a transmis spre publicare, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice – SEAP, anunţul de atribuire după mai bine de două luni. Această situaţie s-ar fi întâlnit şi în cazul unor contracte, încheiate în perioada 2011-2012, având ca obiect servicii de încărcări cartuşe pentru imprimantă, reparare şi întreţinere a echipamentelor medicale radiologice, spălătorie şi curăţătorie uscată, materiale sanitare - fire de sutură, furnizare dezinfectanţi, materiale de construcţii sau produse lactate, etc.

 

Au scăpat de plata a 40.000 de lei

În unele situaţii, anunţul de atribuire a fost trimis spre publicare după şase luni.

Reprezentanţii Spitalului au contestat în instanţă sancţiunea, susţinând că întârzierea a fost acauzată de lipsa acută de personal şi numărul mare de proceduri şi contracte alocate fiecărui economist. Plângerea contravenţională a fost respinsă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, soluţia fiind menţinută prin hotarârea  842/2015, din 28 mai 2015, a Tribunalului Bucureşti. Cu toate acestea, managerul

Ioan Bârliba a declarat că “Sancţiunea a fost anulată în instanţă.” Cel mai probabil acesta face confuzie cu altă amendă de la ANRMAP, de 40.000 de lei, anulată de judecătorii bucureşteni în aceeaşi perioadă. Această amenda fusese dată, pentru că, în 2012, spitalul a încheiat un contract prin aplicarea procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare. Era vorba de contractul de lucrări „Consolidare imobil-Centrul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi”, încheiat cu  SC Iasicon SA.

 

Citește și Rectorul Giurma şi soţia: şapte concedii externe plătite de universitate

 

Au intrat în pom cu legalitatea

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi a fost sancţionată, în 2013, de ANRMAP, cu 160.000 de lei. Instituţiei i s-a reproşat că a achiziţionat direct, prin factură fiscală, un autotractor şi o semiremorcă, în valoare de 16.078 de euro şi a încheiat un contract cu cu SC Hispano Construct SRL pentru suma de 180.000 de lei, fără aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege. Judecătorii bucureşteni au respins contestaţia instituţiei. Pentru abateri similare, Staţiunea a fost sancţionată, tot în 2013, cu alţi 200.000 de lei, dar a obţinut în instanţă anularea procesului verbal.

 

 Spitalul Parhon, ars la conturi

Alte victime ale ANRMAP: Spitalul Parhon şi Regionala de Drumuri

O amendă de 90.000 de lei a primit, anul trecut, şi Spitalul „C.I. Parhon”. De o sancţiune a scăpat în instanţă Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi. Pentru că nu a respectat termenul de 48 de zile pentru publicarea anunţului de de atribuire în SEAP a unui contract din 2013 ce privea întreţinerea pe timp de iarnă a drumurilor naţionale, DRDP fusese amendată iniţial cu 20.000 de lei.


Pagina 5 din 6

Arhiva ReporterIS

« August 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31        

Cartierul Austriac