fbpx
 
„Diplomația” primarului: la disperarea unei mame a răspuns trimițându-i pe cap Protecția Copilului. Fără casă, o femeie și copiii ei trăiesc, de pe-o zi pe alta, într-un garaj din Nicolina pus la dispoziție de un ieșean milos. „La școală, colegii nu știu unde stăm. Niciun coleg nu vorbește cu mine, nu mă bagă în seamă”, povestește unul dintre copii. Au ajuns aici după un șir de ghinioane și o soartă crudă, inclusiv un soț violent și pușcăriaș.

Cinci suflete stau într-un garaj, la parterul unui bloc. Alexandra Rozmalin și cei patru copii ai săi locuiesc, se spală și își fac nevoile în aproape 20 de metri pătrați. Povestea femeiii pare desprinsă dintr-un film: a fost dată afară din casa unde locuia, imobilul urmând a fi demolat. Soțul, care o bătea, a fost arestat pentru tâlhărie. A divorțat anul acesta. Unui ieșean i s-a făcut milă de ea și a lăsat-o să locuiască în garajul pe care îl deține la parterul blocului. A fost în audiență la primarul Mihai Chirica, însă acesta i-a spus că nu-i poate da o locuință socială.


„Diplomația” primarului: la disperarea unei mame a răspuns trimițându-i pe cap Protecția Copilului. Fără casă, o femeie și copiii ei trăiesc, de pe-o zi pe alta, într-un garaj din Nicolina pus la dispoziție de un ieșean milos. „La școală, colegii nu știu unde stăm. Niciun coleg nu vorbește cu mine, nu mă bagă în seamă”, povestește unul dintre copii. Au ajuns aici după un șir de ghinioane și o soartă crudă, inclusiv un soț violent și pușcăriaș.

Cinci suflete stau într-un garaj, la parterul unui bloc. Alexandra Rozmalin și cei patru copii ai săi locuiesc, se spală și își fac nevoile în aproape 20 de metri pătrați. Povestea femeiii pare desprinsă dintr-un film: a fost dată afară din casa unde locuia, imobilul urmând a fi demolat. Soțul, care o bătea, a fost arestat pentru tâlhărie. A divorțat anul acesta. Unui ieșean i s-a făcut milă de ea și a lăsat-o să locuiască în garajul pe care îl deține la parterul blocului. A fost în audiență la primarul Mihai Chirica, însă acesta i-a spus că nu-i poate da o locuință socială.


Cu ocazia Sărbătorilor de Paşte, Fundaţia “Antibiotice Ştiinţă şi Suflet” a ajutat 26 familii cu 124 de copii, familii cu situație materială precară, oferindu-le produse alimentare tradiţionale, alimente de strictă necesitate, produse de curaţenie şi rechizite.

Încă un angajat de la AJPIS Iaşi a primit ajutor de urgenţă, de 4.000 de lei, în 2017. În ediţia trecută, găsisem trei astfel de cazuri, în două beneficiarii având vile şi venituri considerabile. Legea spune că astfel de sume, atribuite chiar prin intermediul AJPIS, pot primi doar persoanele aflate în situaţii excepţionale: calamităţi naturale, incendii sau boli grave.

Săptămâna trecută, REPORTER DE IAŞI a prezentat modul în care trei angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi au obţinut în 2017 ajutoare de urgenţă în baza Legii privind venitul minim garantat. Acestea nu au fost singurele care au beneficiat de un asemenea ajutor. Am mai găsit un caz, ceea ce ridică întrebarea dacă nu cumva sunt şi altele, atât în Iaşi, dar poate şi în alte Agenţii din ţară. Dacă lucrurile ar sta altfel, am avea de-a face cu un sistem ruşinos de deturnare a banilor care ar trebuie să ajungă de la Guvern DOAR la familii nevoiaşe. În cazul în care sistemul va justifica acordarea acestor sume, am avea de-a face cu un paradox: exact la AJPIS, unde se înregistrează aceste dosare, avem printre cele mai năpăstuite familii din România.

 

Cu banii şi-a luat porc“

Ştefania Corduneanu, referent în cadrul AJPIS Iaşi, a obţinut pentru mama sa, Elena, un ajutor de 4.000 lei. Angajata Agenţiei locuieşte în Tomeşti şi are o casă de 100 mp, construită pe un teren de 500 mp, cumpărat în 2009.

Potrivit declaraţei de avere, Ştefania Corduneanu a avut în 2016 un salariu lunar de 1.494 lei. Pe Internet, ea este activă în comercializarea mai multor produse naturiste, fără ca eventualele venituri din această activitate să fie menţionate în document.

Elena Corduneanu locuieşte tot în Tomeşti, împreună cu altă fiica a sa şi cu soţul acesteia, într-o casă de 150 metri pătraţi şi deţine aproximativ 1.500 metri pătraţi de teren.

Femeia a refuzat să ofere informaţii despre modul în care a primit ajutorul de urgenţă, în schimb ginerele acesteia s-a arătat extrem de deranjat de faptul că trebuie să dea explicaţii pentru banii încasaţi de soacra sa drept ajutor de urgenţă. „Este o bătrână în vârstă de 74 de ani şi este persoană cu handicap. Bineînţeles că merita acei bani! Ce a făcut cu banii? A luat banii şi şi-a luat porc! E vreo problemă?! De ce trebuie să dăm explicaţii? Banii-s cheltuiţi!“, a spus ginerele bătrânei. Ştefania Corduneanu nu a răspuns la telefon.

 

Bolnav de leucemie, pus să aştepte

Dacă pentru angajatele de la AJPIS Iaşi nu a fost o problemă să obţină acele ajutoare de urgenţă pentru ele sau pentru familiile lor, nu la fel stau lucrurile în cazul unor oameni obişnuiţi, care de luni de zile aşteaptă soluţionarea dosarelor.

Este cazul lui Adrian Zlate. Bolnav de leucemie de 12 ani, acesta a solicitat anul trecut, în octombrie, acordarea unui ajutor de urgenţă pentru a-şi putea cumpăra medicamentele necesare unui tratament pentru boala sa. „Am depus cerere, documente medicale, s-a făcut anchetă socială şi pe urmă mi s-a spus că dosarul meu este în regulă. Mi s-a mai spus că în cel mult două luni voi primi un răspuns. Am încercat să aflu ce s-a mai întâmplat, dar nu am mai primit niciun răspuns din partea celor de la AJPIS. Solicitasem suma de 1.800 lei pentru a putea cumpăra ulei de canabis, recomandat pentru tratarea leucemiei“, zice, dezamăgit, Adrian Zlate.

Bărbatul îşi duce traiul de pe o zi pe alta din pensia de invaliditate de 550 lei şi locuieşte de cinci ani în Centrul de Zi „C.A: Rosetti“: „Am avut apartament, dar am fost nevoit să-l vând pentru a-mi asigura tratamentele.“

Potrivit directorului AJPIS Iaşi, Costel Grojdea, anul trecut, din 80 de cereri depuse, 65 au fost aprobate pentru a primi ajutor de urgenţă.

 

Niciun răspuns de la Minister

REPORTER DE IAŞI a solicitat şi punctul de vedere al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale – instituţia care are în subordine AJPIS Iaşi -, dar ni s-a comunicat că „solicitarea este în lucru şi se va da un răspuns“. Am aflat însă că ministrul Olguţa Vasilescu a dispus trimiterea Corpului de Control al ministerului la Iaşi.

Directorul AJPIS Iaşi, loc unde, de asemenea, am depus o cerere pentru a afla, eventual, numele altor beneficiari cu carte de muncă la Agenţie, a declarat că răspunsul din partea instituţiei are nevoie de avizul ministerului.

În schimb, prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, s-a ţinut de cuvânt şi a trimis Corpul de control, urmând să fie întocmit un raport în urma controlului.

Colegele mele au pus la dispoziţie toate documentele legate de dosarele persoanelor care au primit ajutoare de urgenţă. Nu am primit încă raportul controlului, dar totul este legal“, spune şeful AJPIS Iaşi.

Vicol, un ajutor pentru un accident casnic

 

12.500 lei pentru trei angajate

Anul trecut, familiile a trei angajate de la AJPIS Iaşi au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor.

Mirela Milena Vicol, care îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, a primit suma de 4.000 lei. Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp.


La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.

Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.

 

367.500 lei pentru Iaşi în 2017

În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.

Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.

 

4.000 lei pentru un accident casnic

Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.

Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.

Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.

Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege

 

Bani pentru aparat auditiv

O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.

Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.

În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.

Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.

Operaţie pentru socru

Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.

Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.

Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.

 

Prefect: „Voi trimite corpul de control“

Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.

Peste 100.000 lei, la Lungani

Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.

Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.

Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.

Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“

Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.

 


La Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Iaşi s-a creat o reţea de deturnat ajutoare sociale de la Guvern. Beneficiarii sunt angajaţi ai acestei instituţii unde se depun dosarele pentru obţinerea acestor fonduri. Deşi legea spune că aceste ajutoare de urgenţă se acordă în situaţii excepţionale – calamităţi naturale, incendii – trei angajate au depus dosare şi li s-a aprobat primirea a câte 4.000 de lei, respectiv 4.500 de lei pentru aparat auditiv, accident casnic şi operaţia socrului într-un spital de stat. Fiul uneia dintre beneficiare lucrează la Finanţe, are vilă la Bârnova şi un venit net de 5.200 de lei pe lună. Soţul altei beneficiare ia 3.000 de lei pe lună, ca pensionar MAI, familia locuind într-o vilă impunătoare din Copou. În urma acestor dezvăluiri, prefectul Marian Şerbescu spune că va trimite Corpul de Control la AJPIS Iaşi.

Au găsit mijlocul de a-şi rotunji veniturile exploatând slăbiciunea sistemului de protecţie socială şi având complicitatea factorilor de decizie. În 2017, familiile Aileni, Tobol şi Vicol au încasat 12.500 de lei prin hotărâri de guvern, fără ca acest lucru să fie justificat de veniturile lor. O situaţie în care cele trei se află într-un posibil conflict de interese, dar şi sub suspiciune penală.

 

367.500 lei pentru Iaşi în 2017

În baza articolului 28 din Legea privind venitul minim garantat, Guvernul, la propunerea Ministerului Muncii, pe baza unor dosare depuse la Agenţiile Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), poate acorda ajutoare de urgenţă familiilor şi persoanelor care se află „în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi pentru alte situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială”.

Anul trecut, Guvernul a dat patru astfel de hotărâri, prin care şi 49 de ieşeni au primit ajutoare de urgenţă în valoare totală de 367.500 lei. REPORTER DE IAŞI a descoperit că, pe lângă persoane cu probleme grave de sănătate, gen cancer în stadiu avansat, sau locatari din blocul de pe Văscăuţeanu, unde a avut loc, în 2016, o explozie ce a distrus imobilul, au primit astfel de ajutoare şi trei actuale sau foste angajate de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Iaşi, tocmai forul care se ocupă de depunerea acestor cereri.

Pentru a beneficia de aceste fonduri, se depun cereri la AJPIS şi se face o anchetă socială. Dosarele cu sumele propuse pentru acordare sunt vizate de un inspector social şi sunt trimise de AJPIS la Ministerul Muncii, care apoi aprobă banii prin semnătura premierului. Anul trecut, la AJPIS Iaşi au fost depuse 80 de cereri, 15 fiind respinse.

 

4.000 lei pentru un accident casnic

Una dintre persoanele care a solicitat un ajutor de urgenţă şi care a primit suma de 4.000 lei este Mirela Milena Vicol. Femeia îşi făcuse actele de pensionare când a suferit un accident casnic, susţine şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea. „Doamna nu mai era angajata noastră când a depus cererea pentru acel ajutor de urgenţă“, zice Grojdea.

Asistentul social din comuna Rediu care s-a ocupat de caz, Alina Moraru, susţine că femeia ar fi suferit un accident de muncă, dar varianta aceasta este infirmată de Grojdea care afirmă că femeia şi-a rupt un picior acasă.

Familia Vicol deţine o casă de 100 de metri pătraţi în satul Breazu şi o suprafaţă de teren de 1.532 mp. Potrivit declaraţiei de avere depusă în iunie 2016, înainte de pensionare, Mirela Vicol avea un salariu anual net de 16.377 lei, adică 1.364 lei pe lună.

Milena Vicol a cerut ajutor pentru un accident ce nu este prevăzut în lege

 

Bani pentru aparat auditiv

O angajată a AJPIS Iaşi, Tudoriţa Aileni, a primit anul trecut suma de 4.500 lei drept ajutor de urgenţă. Aceasta a solicitat banii pentru achiziţionarea unui aparat auditiv care ar fi costat aproximativ 10.000 lei, susţin surse din AJPIS.

Femeia a avut în 2016 un salariu net anual de 32.134 lei, adică 2.677 lei lunar, în timp ce soţul, Ioan, este pensionar MAI şi are o pensie lunară de 3.228 lei, dar şi salariu, fiind angajat la firma Sapsan Cons.

În hotărârea de guvern, Tudoriţa Aileni figurează cu domiciliul în Fundacul Ursulea numărul 4A, o stradă cochetă din zona Agronomie.

Am găsit la acea adresă o vilă impresionantă. Nu apare în declaraţia de avere, dar numele Aileni apare pe cutia poştală. În acelaşi document, Aileni a mai declarat că a dobândit, prin donaţie, un teren de 1.800 de metri pătraţi, în 2017, an în care a făcut şi un credit de circa 60.000 de lei. Este foarte probabil ca acel teren să fie cel de din împrejurimile imobilului, iar banii să fi fost folosiţi pentru vilă, care încă nu este terminată.

REPORTER DE IAŞI a încercat să afle de ce a solicitat acest ajutor angajata AJPIS, însă şeful instituţiei a declarat că pe acest subiect, atât el, cât şi angajaţii nu au voie să dea declaraţii presei.

Operaţie pentru socru

Tot 4.000 lei a primit şi Neguţa Tobol pentru o operaţie a soţului. Femeia este soacra Feliciei Tobol, şi ea angajată la AJPIS Iaşi. Familia Tobol deţine o vilă pe strada Iaşi – Bârnova, iar anul trecut a vândut apartamentul din Tătăraşi deţinut de soacra Feliciei. În 2012, aceeaşi Felicia Tobol scosese la vânzare, pe Internet, cu 47.000 de euro, alt apartament, situat tot în Tătăraşi.

Socrul meu a fost operat la Neurochirurgie, de domnul director Eva. Operaţia a costat mai mult de 4.000 lei. Părinţii soţului stăteau la bloc, la etajul III, şi socrul meu nu se putea deplasa singur. De aceea, am decis să-i aducem să stea la noi, pentru a putea avea grijă de el“, explică Felicia Tobol.

Conform declaraţiei de evere din 2016, familia Felicia şi Adrian Tobol deţine casa de 145 mp din 2007, dar şi un apartament de 32 de mp în municipiul Iaşi, achiziţie din 2014. Felicia Tobol a avut în 2016 un salariu la AJPIS Iaşi de 2.390 lei, în timp ce soţul acesteia, angajat la Finanţele Publice, a avut un salariu lunar net de 5.227 lei.

 

Prefect: „Voi trimite corpul de control“

Prefectul Iaşului, Marian Şerbescu, consideră că astfel de ajutoare nu pot fi acordate unor persoane care au veniturile necesare să suporte cheltuielile necesare achiziţionării unui aparat auditiv sau pentru o operaţie. „Poate fi ceva legal, dar nu mi se pare moral ca nişte angajate de la AJPIS Iaşi să primească ajutoare de urgenţă, în condiţiile în care sunt atâtea persoane care au într-adevăr nevoie de aceşti bani. La baza acordării acestor ajutoare stau nişte anchete sociale, care confirmă situaţia de urgenţă. Nu poţi să ai vilă şi să ceri ajutor de urgenţă. Voi dispune trimiterea Corpului de control pentru a verifica modul în care s-au făcut acele anchete sociale. Dacă se vor găsi nereguli, voi trimite situaţia mai departe, la Minister, pentru că nu mi se pare corect“, afirmă Marian Şerbescu.

Peste 100.000 lei, la Lungani

Ca în alţi ani, mare parte din suma acordată de Guvern ca ajutoare de urgenţă în Iaşi a mers în comunele Mironeasa şi Lungani, acolo unde locuiesc comunităţi de romi. Numai la Lungani aceştia au primit în total suma de 101.000 lei, circa 30% din totalul pe judeţ în 2017.

Sumele acordate ca ajutor au variat între 5.000-6.000 lei şi 12.000-15.000 lei. Marea majoritate a familiilor au primit 10.000 lei. Două familii, Iuliana Stîngaciu şi Monica Pristanda au primit 15.000 lei pentru că locuiau în condiţii improprii.

Printre cei care au primit ajutor de urgenţă la Lungani apare şi Mariana Drugă, care apare în evidenţele Primăriei drept „guard“. Aceasta a primit 8.000 de lei, însă primarul Gheorghe Pricopie nu mai ştie exact motivul pentru care a fost acordat acest ajutor. „Pentru banii primiţi, aduc chitanţe justificative asistentului social de la noi din comună“, explică primarul. „După acordarea acestor sume se fac controale asupra modului în care au fost cheltuiţi banii“, afirmă şi şeful AJPIS Iaşi, Costel Grojdea.

Achiţei: „Banii să se dea prin ONG-uri“

Preşedinta ONG-ului „Alături de Voi“, Angela Achiţei, consideră că ajutoarele ar trebui acordate prin intermediul unor asociaţii. „Mai multe organizaţii am cerut guvernului tehnocrat Cioloş ca ajutoarele să fie distribuite persoanelor care au într-adevăr nevoie prin intermediul unor asociaţii mari, precum «World Vision», «Crucea roşie» sau «Salvaţi copiii», în corelare cu mai multe programe sociale. Propunerea a fost atunci acceptată, dar, până la urmă, nu s-a mai făcut nimic în acest sens. Sistemul actual este ineficient. Dacă banii ar fi acordaţi prin intermediul unor asociaţii care intră mereu în contact cu persoanele aflate în dificultate, atunci s-ar putea evita asemenea cazuri, când banii ajung la persoane care nu merită sau au venituri“, spune Achiţei.

 


Elevii Liceului Tehnologic Economic „Virgil Madgearu” Iaşi au dat dovadă din nou de sensibilitate faţă de pelerinii veniţi din diferite localităţi să se închine la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.

 


Au apărut primele imagini cu femeia bătută de romi la Timișoara în plină stradă, pe 17 august, fapt ce a dus la revolta opiniei publice.

Reprezentanţii asociaţiilor de români din Harghita şi Covasna au atras atenţia în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, că situaţia lor este din ce în ce mai dificilă. Ei spun că le este tot mai greu să-şi păstreze identitatea şi că este nevoie ca statul român să îi ajute deoarece ei nu îţi pot rezolva prin forţe proprii problemele.           

 


Doi tineri din județul Iași, părinţi a două fetiţe în vârstă de 8 ani, respectiv şase luni, şi-au pierdut viaţa în urma unui groaznic accident rutier produs pe o autostradă din Cipru. Bărbatul de 34 de ani şi soţia sa în vârstă de 26 de ani au murit pe loc în urma impactului deosebit de violent.

 


Pagina 12 din 17