Un tată culege documente săptămâni la rând pentru indemnizația mamei. Apoi actele trec pe la ANAF, DAC, AJPIS, un blocaj absurd, volumul real de cereri fiind de doar 10 pe zi. O mamă care a născut în octombrie 2017, încă n-a primit indemnizația pentru concediul maternal. I s-a spus să mai încerce în aprilie, dar mai sigur în mai. Actele au fost depuse în luna ianuarie. Mama a fost obligată să-și închidă și PFA-ul pe care obținea venituri suplimentare. Circuitul e înfiorător, începi cu adeverințele de la locul de muncă, continui cu ANAF, apoi ajungi la DAC, cel mai mare blocaj. Ulterior, mai durează o lună la AJPIS. Totul se face manual, în dosare cu șină. Informatizarea este zero în instituțiile din România, pentru că guvernele nu sunt în stare, deși au primit 90 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Mai fă copii!

Caz concret, din Iași: copilul s-a născut în luna octombrie 2017. Pe 27 martie 2018, mama încă nu are aprobarea pentru dosarul de indemnizație pentru creșterea copilului. Nu mai merge la serviciu de câteva luni și nu are alte venituri decât ce-i dau rudele apropiate, până la aprobarea dosarului.

„Dosarul complet, cu tot ce era în el, l-am depus pe 29 ianuarie, la Direcția de Asistență Comunitară. Sunt deja două luni, ni s-a spus că mai durează, cel mai repede în aprilie, dar nu-i sigur”, spune tatăl copilului.

Un tată culege documente săptămâni la rând pentru indemnizația mamei. Apoi actele trec pe la ANAF, DAC, AJPIS, un blocaj absurd, volumul real de cereri fiind de doar 10 pe zi. O mamă care a născut în octombrie 2017, încă n-a primit indemnizația pentru concediul maternal. I s-a spus să mai încerce în aprilie, dar mai sigur în mai. Actele au fost depuse în luna ianuarie. Mama a fost obligată să-și închidă și PFA-ul pe care obținea venituri suplimentare. Circuitul e înfiorător, începi cu adeverințele de la locul de muncă, continui cu ANAF, apoi ajungi la DAC, cel mai mare blocaj. Ulterior, mai durează o lună la AJPIS. Totul se face manual, în dosare cu șină. Informatizarea este zero în instituțiile din România, pentru că guvernele nu sunt în stare, deși au primit 90 de milioane de dolari de la Banca Mondială. Mai fă copii!

Caz concret, din Iași: copilul s-a născut în luna octombrie 2017. Pe 27 martie 2018, mama încă nu are aprobarea pentru dosarul de indemnizație pentru creșterea copilului. Nu mai merge la serviciu de câteva luni și nu are alte venituri decât ce-i dau rudele apropiate, până la aprobarea dosarului.

„Dosarul complet, cu tot ce era în el, l-am depus pe 29 ianuarie, la Direcția de Asistență Comunitară. Sunt deja două luni, ni s-a spus că mai durează, cel mai repede în aprilie, dar nu-i sigur”, spune tatăl copilului.

Salariul minim va fi de 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018, aici fiind inclus însă și transferul contribuțiilor la angajat.

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a afirmat despre plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului că putea să nu mai dea deloc aceşti bani sau să se rezume la 100 de euro.

Ea a precizat că plafonul de 1.800 de euro „este îndestulător pentru România atât timp cât această sumă se dă şi în Germania şi este maximum din Uniunea Europeană”.

Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate în sesiune extraordinară, începând de marţi, pentru a fi introduse pe ordinea de zi OUG-urile adoptate vineri, privind pensiile speciale, indemnizaţiile pentru creşterea copilului şi salariile poliţiştilor. 

Guvernul Tudose a adoptat, în ședința de vineri, ordonanța de urgență care prevede plafonarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului la 8.500 lei. Plafonul se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat duminică, la Antena 3, că Guvernul va „intra cu celeritate” şi în indemnizaţiile pentru creşterea copilului, astfel încât acestea să fie plafonate la un maximum de 1.800 de euro pe lună, urmând ca în aproximativ două săptămâni să fie adoptată o OUG prin care să se reglementeze această chestiune.

Emancipare: peste 10% din „mămicile” care au grijă în acte de bebeluşi sunt tătici. O notăriţă din Iaşi încasează lunar nu mai puţin de 47.081 de lei drept indemnizaţie de creştere a copilului. Pe locul doi se situează un coleg de breaslă, în concediu parental, cu o indemnizaţie de peste 36.000 de lei.

Cea mai bogată „mămică” din judeţul Iaşi încasează lunar o indemnizaţie de 47.081 de lei (aproximativ 10.300 de euro) în baza veniturilor obţinute din activităţi independente de notar.

Emancipare: peste 10% din „mămicile” care au grijă în acte de bebeluşi sunt tătici. O notăriţă din Iaşi încasează lunar nu mai puţin de 47.081 de lei drept indemnizaţie de creştere a copilului. Pe locul doi se situează un coleg de breaslă, în concediu parental, cu o indemnizaţie de peste 36.000 de lei.

Cea mai bogată „mămică” din judeţul Iaşi încasează lunar o indemnizaţie de 47.081 de lei (aproximativ 10.300 de euro) în baza veniturilor obţinute din activităţi independente de notar.

Guvernul propune o serie de măsuri care să aducă mai mulți bani la buget pentru a acoperi creșterile de salarii și pensii, printre care şi plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului.