fbpx
 
Descarca aplicatia REPORTERIS
 
Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți în fiecare an pe 21 mai. Peste 1,8 milioane de români cu nume Constantin, Elena, Ileana sau alte variante, își sărbătoresc onomastica în această zi.

Izvorul Tămăduirii este ziua în care credincioșii o cinstesc pe Maica Domnului. În fiecare an, în prima vineri după Paşte - Vinerea Luminată, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii.

REPORTER DE IAȘI vă urează sărbători fericite, multă, multă sănătate, pace, împlinire sufletească, speranță și credință! Mai jos, vă prezentăm obiceiuri, tradiții și superstiții populare românești de Sfintele Paşti. Din păcate, în acest an, războiul din Ucraina umbrește sfânta sărbătoare a Învierii Domnului. Însă, pentru creștini, sărbătorile pascale reprezintă tocmai renașterea speranței, învierea obiceiurilor și tradițiilor care acum par pierdute.

Creștinii ortodocşi se pregătesc pentru sărbătoarea Bobotezei din 6 ianuarie, când slujbe speciale de sfinţire a apelor se vor ţine în localităţile riverane.

Anul începe cu sărbătoarea Sfântului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini, considerat „păzitor de duhuri rele”.

În ziua de Sfântul Vasile cel Mare, tradiţia spune este bine să verşi vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia de chibrituri sau să dai de pomană unui om sărac, ca să ai noroc tot anul. Tradiţia populară mai spune că ai noroc dacă prima persoană care intră în casă pe 1 ianuarie este bărbat.


Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe. De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

Sfântul Ştefan 2021. Unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir al Bisericii, Sfântul Ștefan este serbat pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun.

În România, Crăciunul se bucură de o pregătire specială încă din ziua premergătoare acestei sărbători, cunoscută sub numele de Ajunul Crăciunului. De la aranjarea mesei din seara de Ajun, la pregătirea covrigilor și a turtelor și împodobirea bradului, toate aceste obiceiuri sunt transmise de la an la an, din generație în generație, în special la sate, unde tradițiile sunt cel mai bine păstrate. De asemenea, românii țin cont și de unele superstiții în această zi, pentru ca totul să le meargă așa cum trebuie în anul care urmează.

Tăiatul porcului sau Ignatul este un eveniment important pentru români. Are loc în fiecare an, în ziua de 20 decembrie, iar sângele este elementul central.

Iarna aduce cu ea, pe lângă atmosfera fascinantă, și datinile de iarnă, care au câte o semnificație aparte, în funcție de zonă. Sâmbătă, 18 decembrie 2021, în grădina Palas va avea loc Festivalul folcloric internațional „Datini și obiceiuri de iarnă”, unde vor fi prezente 14 ansambluri, printre care faimoșii urși de la Comănești, căiuții din Broscăuți și multe alte alaiuri.

Pagina 1 din 13

Arhiva ReporterIS

« Mai 2022 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Cartierul Austriac