Pe întreg Pământul, pe 31 decembrie, unii oameni respectă o serie de tradiţii şi superstiţii ca să aibă noroc în următorul an. Aşa că, pe lângă obiceiurile tradiţionale, poţi să te ghidezi şi după alte tradiţii internaţionale ca să ai noroc în 2017.

În Spania, dar și în mai multe țări latine, strugurii sunt purtători ai norocului. Se spune că dacă mănânci 12 boabe de struguri la miezul nopții, de Revelion, vei avea 12 luni îmbelșugate, dulci, dar și pline de sănătate.

Sfântul Ştefan este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 27 decembrie. Conform Noului Testament, Ştefan se trăgea din Ierusalim şi avea origini iudeice. De asemenea, Sfântul Ştefan este recunoscut ca fiind primul martir creştin care a fost condamnat de către autorităţile iudaice. Iisus Hristos l-a luat sub aripa sa, să îl urmeze pretutindeni şi să ia parte la faptele şi minunile sale. Sfântul Ştefan a fost numit Arhidiacon, funcţie care prevedea ca el să îi conducă pe diaconi.

Din cele mai vechi timpuri, tradițiile pe care le împlinim în ziua de Crăciun atrag norocul și bucuriile în viața noastră în Noul An. Colindele aduc belșug. La masa de Crăciun este de bun augur să ascultăm colinde, cântece ritualice de belșug, de rodire a ogoarelor și de armonie în relațiile interumane. Să mâncăm pește la micul dejun pentru a fi sprinteni tot anul. Credincioșii care au rostit în dimineața praznicului o rugăciune înainte de micul dejun, apoi au mâncat pește, au reușit să realizeze ceea ce și-au dorit, pe parcursul anului nou, chiar în situații dificile.

Pentru ca sporul casei să nu se risipească, negustorii și oamenii de afaceri împlinesc un ritual: din ziua de Crăciun ei încep să noteze într-un caiet seria banilor cheltuiți în fiecare zi. În timp, s-a constatat că prin acest obicei, gospodarul nu mai face cheltuieli neprogramate și paguba fuge din căminul său.

Din cele mai vechi timpuri, tradițiile pe care le împlinim în ziua de Crăciun atrag norocul și bucuriile în viața noastră în Noul An. Colindele aduc belșug. La masa de Crăciun este de bun augur să ascultăm colinde, cântece ritualice de belșug, de rodire a ogoarelor și de armonie în relațiile interumane. Să mâncăm pește la micul dejun pentru a fi sprinteni tot anul. Credincioșii care au rostit în dimineața praznicului o rugăciune înainte de micul dejun, apoi au mâncat pește, au reușit să realizeze ceea ce și-au dorit, pe parcursul anului nou, chiar în situații dificile.

Pentru ca sporul casei să nu se risipească, negustorii și oamenii de afaceri împlinesc un ritual: din ziua de Crăciun ei încep să noteze într-un caiet seria banilor cheltuiți în fiecare zi. În timp, s-a constatat că prin acest obicei, gospodarul nu mai face cheltuieli neprogramate și paguba fuge din căminul său.

Tăierea porcului de Crăciun are o dată bine fixată în tradiția creștină românească. Este un moment de sărbătoare denumită Ignat pentru că în calendarul creștin-ortodox, ziua îi corespunde Sfântului Ignatie Teoforul.

Despre Sfântul Ignatie Teoforul prăznuit pe 20 decembrie se știe că a lăsat Bisericii documente prețioase – scrisorile sale dedicate comunităților creștine prin care trecea pe drumul martiriului, care a avut loc la Roma. Acestea se numără printre puținele mărturii vii ale unui sfânt mucenic, aflat înaintea pătimirii. Totodată, în această zi de sărbătoare, conform calendarului creștin-ortodox, este dezlegare la ulei și vin.

Cunoscut şi sub denumirea de San Nicoară, Sfântul Nicolae este sărbătorit de toţi creştinii pe data de 6 decembrie şi este unul dintre cei mai îndrăgiţi şi cunoscuţi sfinţi.

Seara de 5 decembrie este așteptată cu nerăbdare de copii, deoarece este seara în care știu că vor fi vizitați de Moș Nicolae, care le va lăsa un dar în ghetuțe. Darurile sunt pentru cei cuminți. Pentru copiii neascultători, Moș Nicolae are pregătită câte o nuielușă, pentru a-i atenționa să fie cuminți și ascultători. Prima sărbătoare de iarnă este Sfântul Nicolae, aşteptat de toţii creştinii în dimineaţa zilei de 6 decembrie.

În perioada 21-23 noiembrie 2016 la Liceul Tehnologic Economic de Turism, Iași  s-a  desfășurat prima întâlnire de management din proiectul Erasmus+ ,,Promovarea identității naționale în context european prin obiceiuri și tradiții’’.

În cadrul acestui proiect european vor colabora elevi și profesori din patru țări europene: coordonatorul proiectului este Liceul Tehnologic Economic de Turism din Iași, iar partenerii sunt: Budapesti Gazdasági Szakképzési Centrum Csete Balázs Szakközépiskolája (Ungaria), Björknäsgymnasiet (Suedia), Agrupamento de Escolas de Rio Tinto Nº 3 (Portugalia). 

Creștin-ortodocşii sărbătoresc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, pe 21 noiembrie. Această sărbătoare este cunoscută în termeni populari şi sub denumirea de Ovidenie.

Cunoscută şi ca Ovidenie în tradiţia populară, ziua aceasta este considerată a fi una magică şi există superstiţia că dacă pui la icoane un vas cu apă şi aprinzi o lumânare, apa poate fi bună de leac în diverse boli.

Iata ce nu ai voie să faci în această zi sfântă.

Spuneți o rugăciune pentru copii sărmani sau nebotezați

Cei care îi neglijează pe oamenii nevoiași și nu aprind o lumânare sau nu spun o rugăciune pentru aceștia în ziua Intrării în Biserică a Maicii Domnului, vor fi lipsiți de o serie de bucurii, spun tradițiile de la sate.

In aceasta zi sfanta se aprind lumanari atat pentru copiii care nu au fost botezati cat si pentru morti. De asemenea, se impart nuci, colaci si turte cu malai.

Nu depănați lână

Orice activitate legata de oierit ori prelucrarea lanii este interzisa in cursul acestei zile deoarece se spune ca in acest mod sunt protejate animalele. De asemenea, se ung cu usturoi cercevelele ferestrelor pentru alungarea strigoilor si a spiritelor diavolicesti.

Nu spălați haine

În orice zi de sarbatoare importanta, activitatile casnice sunt interzise intrucat trebuie oferit respect pentru sfantul sarbatorit ori evenimentul biblic pomenit de Biserica.

Nu e bine să te superi azi

Daca te-ai certat cu cineva, este bine să ceri iertare și să inițiezi împăcarea. Nu e bine ca oamenii să fie certați de Ovidenie.

Se mănâncă pește

În această zi este dezlegare la pește și chiar este recomandat să consumi pește. Cei care respectă această sărbătoare ținând post vor avea parte de sănătate, fericire si o serie de impliniri in anul urmator. Belsugul nu va lipsi din casele lor.

Cifra 7 și tradițiile din această zi sfântă

Batrânii spun ca e bine ca în dimineața zilei de 21 noiembrie să se taie din livadă o creangă cu 7 prune, una cu 7 mere și una cu 7 alune, care se păstrează în cămară. Acestea se spune că țin frigul și întristarea la depărtare, aducând lumină și bucurie în sufletele credincioșilor.

Potrivit crestinorodox.ro, întrucât se crede că în noaptea de Ovidenie strigoii circulă fără opreliște, se ung cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunică, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecția vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzice orice activitate legată de prelucrarea lânii și pieilor de animale. De la Ovidenie până la Sangiorz, femeilor le este interzis să mai spele rufele la râu.

Se spune că animalele vorbesc, cerul se deschide, iar bătrânele cu har descântă mai bine. Bătrânele de la sate cred că cerul se deschide şi se vede casa lui Dumnezeu.

De sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică se aprind lumânări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru morţi pentru a avea cale luminată pe cealaltă lume. De asemenea, se împart nuci, colaci şi turte de mălai.

(Sursa: romaniatv.net)

Creştinii îi sărbătoresc marţi pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai, scrie News.ro.

În fiecare an, pe 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavril şi al tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu sunt prăznuiţi doar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci toate cetele îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu.

Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.

Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.

În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.

În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că "ei sunt ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora".

Arhanghelii, în viziunea populară, asistă si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.

În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită "turta arieţilor" (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineata zilei de 8 noiembrie în târla oilor.

Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerandu-se că în primăvară toate oile vor avea miei. Dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.

În calendarul popular, soborul Sfinţilor Mihail şi Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.

Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavril ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.

Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.

Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie.  Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.

Se spune că cel care lucrează în această zi, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, se va chinui în ceasul morţii până la ieşirea sufletului.

Ziua de 8 noiembrie este totodată „Vara Arhanghelilor”, care ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase care se numesc popular “Vara iernii”.

În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc "Moşii de Arhangheli".

(Sursa: digi24.ro)

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir este prăznuit de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 26 octombrie. Acesta a trăit pe vremea lui Diocleţian şi Maximilian Galeriu, împăraţi faimoşi ai Imperiului Român. Dimitrie era fiul voievodului din cetatea Tesalonicului. Acesta a fost botezat în taină, părinţii săi temându-se de ceea ce ar fi putut păţi atât ei, cât şi copilul în acea perioadă în care păgânii persecutau creştinii. Acesta a fost învăţat despre Dumnezeu şi creştinism într-o cameră ascunsă a palatului lor.

Sf. Mare Mucenic Dimitrie a cunoscut tainele sfintei credinţe şi tot ceea ce putea învăţa despre Dumnezeu şi despre Mântuitor, despre minunile pe care Dumnezeu le-a făcut şi despre milostenia de care a dat dovadă de-a lungul vieţii Sale. Aceste lucruri reprezintă începuturile lui Dimitrie în slujba lui Dumnezeu.

Pe măsură ce anii treceau, Dimitrie devenea tot mai înţelept. În momentul în care părinţii acestuia s-au dus la Dumnezeu, el a rămas singur, moştenitor al averilor şi al numelui.

Împăratul Maximilian, auzind de moartea tatălui lui Dimitrie, îl cheamă pe acesta la el. Văzând faptul că este o persoană foarte înţeleaptă decide că Dimitrie ar trebui să devină voievod al cetăţii. Toţi credincioşii din cetate s-au bucurat la auzul veştii şi l-au întâmpinat cu mare bucurie. Dimitrie i-a îndrumat cu vrednicie şi a adus pe calea cea dreaptă foarte mulţi oameni.

Sf Dumitru 26 octombrie. Auzind faptul că Dimitrie este creştin, Maximian a devenit foarte mânios. Întorcându-se de la o bătălie împotriva sciţilor, Maximilian ordona organizarea de praznice în fiecare cetate, în cinstea zeilor. Astfel, împăratul ajunge la Tesalonic unde îl întreabă pe Dimitrie dacă tot ceea ce auzise despre el este adevărat. Dimitrie, fără să stea pe gânduri, îi răspunde sincer şi direct lui Maximian, mărturisindu-i că el este creştin. Răspunsul lui Dimitrie l-a enervat şi mai tare pe Maximilian, care ordona ca Dimitrie să fie închis în temniţă până în momentul în care jocurile care erau date în cinstea venirii sale ar fi luat sfârşit.

Tradiţii: Ce este Focul lui Sâmedru

Printre cele mai spectaculoase obiceiuri care se săvârsesc în ajun de Sâmedru sunt focurile vii. În ajunul sărbătorii, în noaptea de 25 octombrie se ţine „Focul lui Sâmedru”, moment în care oamenii obişnuiesc să aprindă focuri în curţi sau pe dealuri, peste care copiii sar pentru a fi sănătoşi iar tinerii să se căsătorească.

Conform tradiţiei, persoanele care sar peste flăcări vor fi sănătoşi întregul an şi feriţi de necazuri, nenorociri şi boli. Rolul focului este de a alunga atât fiarele, având şi puteri roditoare, astfel încât după ce este stins oamenii obişnuiesc să arunce în grădină cenuşă şi cărbuni.

Femeile mai înaintate în vârstă, în special cele din mediul rural, obişnuiesc să împartă covrigi, nuci, mere, pâine, struguri şi prune uscate tuturor celor care sar peste foc, conform calendarulortodox.ro.

De asemenea, în această zi se pomenesc şi morţii şi se dă de pomană colivă de Sâmedru dar şi colaci în formă de cruce.

Conform tradiţiei, Sânmedru era considerat patronul păstorilor care adaugă în cadrul superstiţiilor un străvechi obicei care în regiunea Moldovei se practică şi în zilele noastre. Pentru a putea vedea cum va fi iarnă care vine, păstorii obişnuiesc să îşi aşeze cojocul pe iarbă în mijlocul oilor, aşteptând să vadă care oaie se va aşeza pe el. Dacă o oaie neagră se aşează înseamnă că iarnă va fi una bună, în timp ce dacă se va culcă o oaie albă, iarnă va fi aprigă.

O altă datină prin care oamenii obişnuiau să vadă cum va fi vremea era mersul oilor în dimineaţă de Sfântul Dumitru. Dacă se va trezi prima oară o oaie albă şi va merge spre sud iarnă va fi una grea, iar dacă se va trezi una neagră şi va merge pe nord, iarnă va fi uşoară.

De sărbătoarea Sfântului Dumitru Izvorâtorul de Mir se întâlnesc foarte multe obiceiuri frumoase şi în alte regiuni ale ţării de 26 octombrie.

De exemplu, în Bucovina, persoanele care vor semăna usturoiul după Sanmedru vor avea parte anul viitor doar de pagubă. În regiunea Olteniei, oamenii cred că doar dacă vei respectă toate tradiţiile acestei sărbători vei fi într-adevăr protejat de necazuri şi primejdii. Oamenii de la ţară obişnuiau să respecte aceste superstiţii cu stricteţe pentru a-şi proteja animalele de lupi.

Tot astăzi se taie şi coamă cailor tineri pentru că această să crească frumoasă. Totuşi, de Sfântul Dumitru nu trebuie folosit piaptanul. În caz contrar vei atrage asupra ta necazuri şi primejdii.

Conform credinţei populare, Sfântul Dumitru este ziua în care toate socotelile sunt lichidate (chirii, împrumuturi), care au fost făcute cu şase luni în urmă, însă şi încheierea altora noi.

Mai mult, de Sfântul Dumitru, servitorii se tocmesc pentru diverse treburi şi se strică stânele. În unele zone, ţăranii îl prăznuiesc pe Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir, că fiind cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfânta Împărtăşanie.

RUGĂCIUNE către Sfântul Dumitru:

„Sfinte Dumitru, tu ai fost ales de Dumnezeu şi hărăzit să ocupi funcţia de proconsul, în timpul crudului persecutor al creştinismului, Maximilian; lucrul acesta ţi-a îngăduit să poţi veşti cu mai multă uşurinţă şi autoritate cuvântul mântuitor al sfintei Evanghelii.

Tu nu te-ai lăsat impresionat nici de promisiunile tiranului, nici de ameninţările lui, ci ai renunţat la orice demnitate lumească pentru a câştigă fericirea veşnică.

Împărţind toate bunurile tale celor săraci ai mers la închisoare cântând cel mai frumos imn de biruinţă al creştinilor: ‘Aleluia.’ Străpuns de sulitele ucigaşilor te-ai asemănat cu Mântuitorul tău răstignit pe cruce.

Te rog mijloceşte-mi şi mie harul să gust măcar în parte fericirea pe care o da trăirea sinceră a credinţei.

Binecuvântează-mă şi pe mine, că să mă pot împotrivi greutăţilor pe care le întâlnesc în strădania de a-mi apară credinţă.

Binecuvântează-mă şi pe mine, că să mă pot împotrivi greutăţilor pe care le întâlnesc în strădania de a-mi apară credinţă.

Bunul Dumnezeu a răsplătit cucernicia şi dragostea cu care ai îndurat toate suferinţele săvârşind nenumărate minuni cu moaştele tale, care atunci când au fost găsite emanau un parfum plăcut mirositor.

Da-mi şi mie harul să fiu în viaţă o plăcută mireasma a lui Cristos în mijlocul lumii stricate şi să duc pe cât mai mulţi pe drumul mântuirii prin pildă şi rugăciunea mea. Amin’.

(Sursa: realitatea.net)