fbpx
 
Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe. De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

Din cele mai vechi timpuri, tradițiile pe care le împlinim în ziua de Crăciun atrag norocul și bucuriile în viața noastră în Noul An. Colindele aduc belșug. La masa de Crăciun este de bun augur să ascultăm colinde, cântece ritualice de belșug, de rodire a ogoarelor și de armonie în relațiile interumane. Să mâncăm pește la micul dejun pentru a fi sprinteni tot anul. Credincioșii care au rostit în dimineața praznicului o rugăciune înainte de micul dejun, apoi au mâncat pește, au reușit să realizeze ceea ce și-au dorit, pe parcursul anului nou, chiar în situații dificile.

Pentru ca sporul casei să nu se risipească, negustorii și oamenii de afaceri împlinesc un ritual: din ziua de Crăciun ei încep să noteze într-un caiet seria banilor cheltuiți în fiecare zi. În timp, s-a constatat că prin acest obicei, gospodarul nu mai face cheltuieli neprogramate și paguba fuge din căminul său.


Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc luni, 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, Cel Întâi Chemat, Apostolul românilor. În acest an, marea sărbătoare are loc în condiţii sanitare stricte, impuse de pandemia de coronavirus.

Decembrie este luna din an cu cele mai multe sărbători și mulți dintre noi așteaptă cu nerăbdarea venirea lui Moș Nicolae, primul moș generos din Luna Cadourilor și unul dintre cei mai iubiți sfinți ai românilor.

În fiecare an, la 8 noiembrie, creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinţii Mihail şi Gavriil. Cei doi arhangheli purtători de sabie ca simbol al biruinţei sunt, potrivit credinţei ortodoxe, conducătorii cetelor de îngeri ci călăuzele sufletelor în drumul lor spre Rai.

Sfântul Dumitru sau Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este sărbătorit la 26 octombrie atât în calendarul ortodox, cât și în cel catolic. În tradiţia populară românească este considerat patronul păstorilor, cel care desfrunzeşte codrul şi usucă toate plantele. De aceea, se spune, ciobanii află de ziua Sfântului Dumitru cum va fi iarna.

Sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci este sărbătorită în fiecare an pe 14 septembrie.

Creștinii ortodocși prăznuiesc pe 8 septembrie Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică. Este prima mare sărbătoare din anul bisericesc care începe la 1 septembrie.

Creştinii marchează la 15 august Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai mari sărbători din an, când, potrivit tradiţiei Bisericii, Maica Domnului a fost înălţată la Cer de Fiul său, Mântuitorul Iisus Hristos. De această zi se leagă multe tradiţii, obiceiuri şi superstiţii.

Sfântul Ilie, numit și aducătorul de ploi, este sărbătorit de creștini în ziua de 20 iulie, iar de sărbătoarea sa, românii leagă multe tradiţii, superstiţii şi obiceiuri.

Pagina 8 din 17

Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31