fbpx
 
Creştinii îi sărbătoresc luni pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, ocrotitorii celor din penitenciare care au greşit faţă de Dumnezeu, precum au greşit şi ei: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creştini.

Sânzienele sau Drăgaica reprezintă una dintre cele mai îndrăgite serbări câmpeneşti, fiind prilejuită de solstiţiul de vară şi marcând, totodată, mijlocul verii agrare. Pentru că are loc la 24 iunie, respectiv la trei zile după solstiţiul de vară, mai poartă şi numele Cap de vară.

Rusaliile se sărbătoresc la 50 de zile după Paşte. În cele două zile de Rusalii, duminică şi luni, oamenii apelează la diferite ritualuri moştenite din moşi-strămoşi pentru a-şi proteja gospodăriile de duhurile rele.

REPORTER DE IAȘI vă urează sărbători fericite, multă, multă sănătate, împlinire sufletească, speranță și credință! Mai jos, vă prezentăm obiceiuri, tradiții și superstiții populare românești de Sfintele Paşti. Din păcate, în acest an, din cauza restricțiilor impuse pe timpul pandemiei de coronavirus, multe din aceste manifestări nu vor avea loc. Însă, pentru creștini, sărbătorile pascale reprezintă tocmai renașterea speranței, Învierea obiceiurilor și tradițiilor care acum par pierdute.

Sâmbăta Mare este ziua dinaintea Paştelui şi ultima zi a Săptămânii Patimilor, în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului. În această zi credincioşii se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Hristos pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru ca seara să ia parte la slujba de Înviere.

Vinerea Mare: această zi din Săptămâna Patimilor se mai numeşte Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor şi este o zi de mare doliu pentru toţi creştinii. Într-o zi de vineri, Fiul Domnului a fost răstignit pe cruce şi a murit pentru mântuirea întregii omeniri.

Ortodocşii prăznuiesc, duminică, 12 aprilie, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele, rememorând intrarea lui Iisus în Ierusalim. În jurul acestei sărbători au apărut nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban.

Buna Vestire sau Blagoveştenia este ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Iisus. Sărbătoarea este prima zi din postul Paştelui în care este dezlegare la peşte. Potrivit tradiţiei, oamenii nu trebuie să se certe de Buna Vestire, pentru a nu avea necazuri tot anul. Sărbătoarea are loc în acest an în condiţii de siguranţă a populaţiei pentru a combate răspândirea virusului SARS-COV-2, astfel slujbele religioase se ţin fără public.

Sfântul Anton sau Antonie cel Mare este prăznuit în fiecare an pe data de 17 ianuarie. Este considerat sfântul care îi scapă pe cei credincioși de farmece și blesteme.

Sfântul Vasile, unul dintre cei mai importanţi ai Bisericii Ortodoxe, considerat păzitor de duhuri rele, este sărbătorit în prima zi din noul an, cu urări şi petrecere, considerându-se că aşa cum este musafirul din această zi, bogat sau sărac, aşa va fi omul tot anul.

Pagina 9 din 17

Arhiva ReporterIS

« Mai 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
    1 2 3 4 5
6 7 8 9 10 11 12
13 14 15 16 17 18 19
20 21 22 23 24 25 26
27 28 29 30 31