69 de femei au murit anul trecut după ce au fost bătute de partenerii lor. Un număr înfiorător de mare. În 2020, situația a arătat și mai rău: au fost înregistrate 27.000 de agresiuni în familie.
Primăria n-a făcut nimic pentru a limita datoriile Amo Press Retail, în schimb executând silit firma concurentă. Mai bine de 24 de luni, firma lui Manuel Onofrei n-a plătit niciun leu la Primărie, iar Direcția Economică, la ordinul lui Mihai Chirica, n-a mișcat un deget. Reglările de conturi sunt ca între mafioți: afișe denigratoare lipite prin oraș, mașini mânjite cu fecale, decuplări în forță de la rețeaua electrică, controale comandate folosind ca arme angajați ai Primăriei. După ce-au chefuit împreună pe spatele celor 65 de chioșcuri aflate pe domeniul public, Chirica și Onofrei își ridică acum poalele în fața întregului oraș.
Foști prieteni la cataramă, Manuel Onofrei, patronul celor 65 de chioșcuri Amo din oraș, și cuplul Chirica-Harabagiu au ajuns la cuțite. Primarul Mihai Chirica i-a protejat afacerea cât a putut prietenului său, până când firma Amo Press Retail a ajuns prima în topul datornicilor la bugetul local. Doi ani și jumătate, Onofrei n-a plătit nimic la Primărie, din momentul în care Chirica devenea primar interimar, în mai 2015.
Rahat de câine și amenințări
Acum, speriat de consecințe, primarul a cerut în instanță recuperarea datoriilor, existând amatori pe margine care pândesc preluarea vastei rețea de chioșcuri din cele mai bune locuri cu vad din Iași. Între Onofrei și Chirica-Harabagiu s-a ajuns la reglări de conturi în stil mafiot.
Săptămânalul pe care Manuel Onofrei îl editează sub franciză numește cuplul de la Primărie „Hara-Kiri”, acuzându-i pe primar și viceprimar de ilegalități grave. Un protejat al lui Harabagiu i-a amenințat direct pe ziariștii lui Onofrei, iar mașinile personale au fost mânjite cu rahat de câine de către persoane necunoscute. Colaje denigratoare au fost lipite pe chioșcurile din tot orașul, ca între mafioți.
Harabagiu a dat ordin ca toate chioșcurile Amo să fie decuplate de la rețeaua de energie, pentru a putea fi apoi ridicate, dar acest lucru s-a dovedit, procedural, imposibil. În replică, Amo Press Retail și-a declarat rapid insolvența nemaiputând fi executată silit.
Păruiala dintre foștii camarazi care au siluit împreună patrimoniul public timp de aproape un deceniu lasă un gust amar privitorilor de pe margine, semânând cu reglările de conturi dintre mafioți.
Doi ani de huzur
Este relevant cum, între octombrie 2016 și octombrie 2017, Amo Press Retail s-a cățărat de pe locul 16 pe locul 1 în topul datornicilor la bugetul local. Datoria le-a crescut de la 162.000 de lei la 350.000 de lei, plus penalizări. Firma nu a plătit nimic din ce datora încă din 2015. Și proprietarul Manuel Onofrei și-a permis să facă asta exclusiv în baza relațiilor personale cu Gabriel Harabagiu și Mihai Chirica.
Când relația lor nu a mai mers, când nu l-au mai protejat, s-a ajuns la executări silite, la instanță, la controale trimise țintit, la proceduri de insolvență. Și acum, când povestea de dragoste s-a sfârșit, societatea își plătește restanțele. Din octombrie până acum restanțele nu au mai crescut.
Protecție la nivel înalt
În octombrie 2016, Amo Press Retail, firma lui Manuel Onofrei care are contract cu Primăria pentru 66 de amplasamente de chioșcuri, având efectiv 65, avea deja o datorie de 162.000 de lei la bugetul local. Sumele începuseră să se adune din 2015, de când Mihai Chirica devenise primar interimar.
Manuel Onofrei era deja pe locul 16 dintr-un top de 20 în care se regăseau cei mai mari datornici la bugetul local. În numai un an, datoria s-a dublat. Fără să plătească nimic din ce datorează, Manuel Onofrei și-a dus firma pe primul loc în același clasament, iar suma a crescut la 350.000 de lei, în octombrie 2017.
Până în vara anului trecut, Primăria condusă de Mihai Chirica, prieten la cataramă cu patronul Amo Press Retail, s-a făcut că încearcă să recupereze banii. Funcționarii mai trimiteau din când în când hârtii de amenințare la societate, dar atât. Nici o altă acțiune, nimic concret. Alte firme din Top 20 datornici la bugetul locale erau executate silit de Direcția Economică a Primăriei.
Abia la sfârșitul lui august, Municipalitatea a dat firma în judecată pentru recuperarea datoriilor, iar primul termen a fost abia în decembrie. Departamentul de comunicare al Primăriei și conducerea Direcției Economice au refuzat să explice, la cererea REPORTER DE IAȘI, lipsa de reacție, timp de doi ani, față de creșterea datoriilor firmei Delta Press Retail.
Nici eșalonarea n-a respectat-o
În doar câteva luni, Manuel Onofrei a parcurs drumul de la un om fără griji care nu-și plătește datoriile la bugetul local, protejat fiind, până la un om vânat de foștii săi aliați. În afară de procesul pe rol, cu un nou termen pe 26 februarie, Onofrei are și un angajament de plată cu Primăria. Termenul scadent ar fi luna martie a acestui an, dată la care să ajungă pe zero.
„Societatea Amo Press Retail a făcut demersurile necesare pentru reeșalonarea datoriilor, dar Primăria nu a mai așteptat termenul final, care este martie 2018, și a deschis un proces în instanță. Nu scrie nicăieri că pot să ne dea în judecată dacă nu am plătit o tranșă, două sau trei din reeșalonare. Pot să ne dea în judecată dacă la termenul final nu am depus toată suma restantă”, a explicat Rareș Neamțu, director la Amo Press Retail.
Colacul de salvare: insolvența
În plus, pentru a se proteja de o viitoare executare silită din cauza datoriilor, Manuel Onofrei a mai făcut ceva: a cerut în instanță insolvența firmei Amo Press Retail, deținătoarea contractelor de închiriere pentru terenurile unde are amplasate chioșcurile. Concret, procesul poate bloca orice tentativă de-a Primăriei de a rupe contractul cu firma lui Onofrei.
Dacă judecătorul decide intrarea în insolvență, va fi realizat un plan de măsuri de redresare, cu un calendar de plată a datoriilor. Automat, încercarea Primăriei de a rupe contractul, de a obține banii sau o executarea în instanță este blocată. „Avem în intenție un plan de reorganizare pe maxim cinci ani, dar probabil că vor fi suficienți trei ani. Vom restrânge activitatea la 45 din cele 65 de chioșcuri, multe dintre acestea urmând a fi date în franciză”, a mai spus Rareș Neamțu.
Răzbunarea lui Hara-Kiri
Sunt interesante și acțiunile Primăriei. Aceeași Primărie care mai mult de doi ani nu a mișcat un deget în privința Amo Press Retail. În luna ianuarie, Corpul de Control al Primarului a avut misiune specială: verificarea tuturor chioșcurilor Amo Press Retail. Care au și fost amendate, de altfel. Inspectorii s-au agățat de lipsa autorizației de funcționare, dar firma a contestat toate amenzile.
„În două zile, inspectorii au călcat 65 de chioșcuri. Am contestat toate amenzile, pentru că autorizația noastră de funcționare este depusă în original la prelungire, la Primărie. Actele au fost depuse din timp, dar eliberarea unei noi autorizații de funcționare a fost întârziată mai mult de 30 de zile. Drept urmare, se consideră acord tacit”, ne-a explicat Rareș Neamțu.
REPORTER DE IAȘI a solicitat și Primăriei un punct de vedere referitor la datoriile Amo Press Retail, vechimea acestora, demersurile realizate pentru recuperare. Solicitările au fost trimise din timp, încă de săptămâna trecută. În 4 zile, Primăria nu a putut formula un răspuns. Nici Manuel Onofrei nu a răspuns, deși a fost contactat.
Studiu de caz: cum spoliază Onofrei spațiul public
Relevant este modul în care Manuel Onofrei face bani fără a-și achita obligațiile către bugetul local, protejat fiind. El ar trebui să plătească, pentru fiecare metru pătrat de teren, 56 de lei în zona A (zona centrală) și 28 de lei în zona B. Suprafața este calculată pentru amprenta la sol a chioșcului.
În Nicolina, există un chioșc de cafea, în apropiere de pod, închiriat de Amo Press Retail unei alte firme. Aceasta achită lunar o chirie de 900 de lei către firma lui Onofrei. Dar acesta ar trebui să achite pentru locul ocupat, Primăriei, aproximativ 168 de lei (chioșcul are maxim 6 mp).
Singurele cheltuieli pe care le are acum Manuel Onofrei sunt această taxă de folosință a terenului către Primărie și eventuale rate pentru chioșc, dacă acesta nu este deja plătit și amortizat.
Practic, din închirierea unui singur chioșc, Manuel Onofrei poate face un profit de 700 de lei, Primăria alegându-se cu o sumă de cinci ori mai mică.
La nivelul întregului oraș, pentru toate chioșcurile, poate face 10.000 de euro profit doar din subînchirieri.
15.600 lei, ar trebui să plătească lunar Amo Press Retail la Primărie, drept chirie. În 2016, datoria era de 162.000 de lei, deci timp de un an nu plătise nimic. Apoi, în 2017, datoria s-a dublat, tot n-a plătit nimic, fiind protejat.
În 2008, Manuel Onofrei a prins cele 65 de locații cu vad printr-o licitație făcută în mare viteză, caietul de sarcini conținând clauze care nu puteau fi îndeplinite decât de firma Amo, ajungându-se până la detalii privind modul în care trebuie să arate viitoarele chioșcuri. Relația lui Mihai Chirica, pe atunci director tehnic în Primărie, cu Manuel Onofrei s-a cimentat în acea perioadă, când aveau tot orașul la picioare, „la bine”, dar nu și „la rău”.
Executat și de firme din București
Firma jurnalistului sportiv Horia Ivanovici a pus sub sechestru cele 65 de chioșcuri care aparțin Amo Press Retail pentru o datorie de 60.000 de euro plus TVA. În anul 2015, între Horia Ivanovici, administratorul ziarului Fanatik, și Manuel Onofrei, patronul Amo Press, a fost stabilit un parteneriat de publicitate. Onofrei plătea pentru a face publicitate unor produse Disney, iar Ivanovici se obliga să îi ofere machete de publicitate pe o perioadă de un an.
Relația contractuală a intrat în colaps, Onofrei susținând că Ivanovici nu i-a promovat machete de publicitate conform contractului, iar Ivanovici că Onofrei nu i-a plătit publicitatea făcută. Ca să scape de sechestru, Manuel Onofrei a vândut chioșcurile către Amo Press Group, apoi le-a închiriat gratis către Amo Press Retail. „Judecătorul acelei cauze a văzut toate dovezile, Fanatik a emis o factură pentru niște servicii care nu au fost prestate în realitate”, a explicat Rareș Neamțu.
Pentru cine s-ar pregăti rețeaua
Oamenii lui Onofrei se plâng că șefii Primăriei vor să dea rețeaua de chioșcuri unei alte firme. „Aceasta este explicația la tot războiul început de câteva luni. Harabagiu este cel mai înverșunat”, afirmă subalternii lui Manuel Onofrei.
O nouă închiriere a zonelor cu vad din Iași ar trebui făcută printr-o licitație, vehiculându-se numele unui favorit, care provine tot din presă. Fiind doar o speculație în acest moment, rămânem în expectativă, urmărind următoarele mutări.
3-4 milioane de euro venituri pe an
Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, Amo Press Retail a avut anul trecut o cifră de afaceri de 13.924.846 lei, cu un profit net de 19.777 lei. Numărul de angajați a fost în 2016 de 58. În 2015, cifra de afaceri a fost de peste 16,6 milioane de lei, profitul net de peste 152.000 lei, iar numărul de angajați a fost de 65.
Dubla măsură
Cum a procedat Primăria în cazul unui alt mare datornic de la buget, într-o situație asemănătoare cu Amo Press Retail? Foarte simplu. A cerut în instanță insolvența firmei. Tutun și Ziare SRL, concurent direct al Amo Press Retail, are datorii la bugetul local de 287.511 lei, fiind pe locul 2 după firma lui Onofrei. Societatea a contestat ulterior întreaga sumă datorată Primăriei.
Au vrut să le taie curentul
Primăria Iași a ajuns cu războiul atât de departe încât a vrut să deconecteze de la rețeaua de curent electric toate chioșcurile Amo Press Retail. A trimis o adresă în acest sens la EOn, doar că furnizor este Enel. „Au trimis adresă, EOn a trimis mai departe la Enel, aceștia ne-au contactat, să vadă care este problema. Le-am spus că există un conflict cu Primăria, Enel a spus că până la soluționarea de către instanță nu vor face nimic”, ne-a spus Rareș Neamțu. Explicația unei asemenea solicitări stă în faptul că Primăria nu poate pur și simplu lua de pe teren chioșcurile Amo Press, în contul datoriei, chiar și dacă ar avea acest drept. Ele trebuie întâi deconectate de la rețeaua de current electric.
Primăria n-a făcut nimic pentru a limita datoriile Amo Press Retail, în schimb executând silit firma concurentă. Mai bine de 24 de luni, firma lui Manuel Onofrei n-a plătit niciun leu la Primărie, iar Direcția Economică, la ordinul lui Mihai Chirica, n-a mișcat un deget. Reglările de conturi sunt ca între mafioți: afișe denigratoare lipite prin oraș, mașini mânjite cu fecale, decuplări în forță de la rețeaua electrică, controale comandate folosind ca arme angajați ai Primăriei. După ce-au chefuit împreună pe spatele celor 65 de chioșcuri aflate pe domeniul public, Chirica și Onofrei își ridică acum poalele în fața întregului oraș.
Foști prieteni la cataramă, Manuel Onofrei, patronul celor 65 de chioșcuri Amo din oraș, și cuplul Chirica-Harabagiu au ajuns la cuțite. Primarul Mihai Chirica i-a protejat afacerea cât a putut prietenului său, până când firma Amo Press Retail a ajuns prima în topul datornicilor la bugetul local. Doi ani și jumătate, Onofrei n-a plătit nimic la Primărie, din momentul în care Chirica devenea primar interimar, în mai 2015.
Rahat de câine și amenințări
Acum, speriat de consecințe, primarul a cerut în instanță recuperarea datoriilor, existând amatori pe margine care pândesc preluarea vastei rețea de chioșcuri din cele mai bune locuri cu vad din Iași. Între Onofrei și Chirica-Harabagiu s-a ajuns la reglări de conturi în stil mafiot.
Săptămânalul pe care Manuel Onofrei îl editează sub franciză numește cuplul de la Primărie „Hara-Kiri”, acuzându-i pe primar și viceprimar de ilegalități grave. Un protejat al lui Harabagiu i-a amenințat direct pe ziariștii lui Onofrei, iar mașinile personale au fost mânjite cu rahat de câine de către persoane necunoscute. Colaje denigratoare au fost lipite pe chioșcurile din tot orașul, ca între mafioți.
Harabagiu a dat ordin ca toate chioșcurile Amo să fie decuplate de la rețeaua de energie, pentru a putea fi apoi ridicate, dar acest lucru s-a dovedit, procedural, imposibil. În replică, Amo Press Retail și-a declarat rapid insolvența nemaiputând fi executată silit.
Păruiala dintre foștii camarazi care au siluit împreună patrimoniul public timp de aproape un deceniu lasă un gust amar privitorilor de pe margine, semânând cu reglările de conturi dintre mafioți.
Doi ani de huzur
Este relevant cum, între octombrie 2016 și octombrie 2017, Amo Press Retail s-a cățărat de pe locul 16 pe locul 1 în topul datornicilor la bugetul local. Datoria le-a crescut de la 162.000 de lei la 350.000 de lei, plus penalizări. Firma nu a plătit nimic din ce datora încă din 2015. Și proprietarul Manuel Onofrei și-a permis să facă asta exclusiv în baza relațiilor personale cu Gabriel Harabagiu și Mihai Chirica.
Când relația lor nu a mai mers, când nu l-au mai protejat, s-a ajuns la executări silite, la instanță, la controale trimise țintit, la proceduri de insolvență. Și acum, când povestea de dragoste s-a sfârșit, societatea își plătește restanțele. Din octombrie până acum restanțele nu au mai crescut.
Protecție la nivel înalt
În octombrie 2016, Amo Press Retail, firma lui Manuel Onofrei care are contract cu Primăria pentru 66 de amplasamente de chioșcuri, având efectiv 65, avea deja o datorie de 162.000 de lei la bugetul local. Sumele începuseră să se adune din 2015, de când Mihai Chirica devenise primar interimar.
Manuel Onofrei era deja pe locul 16 dintr-un top de 20 în care se regăseau cei mai mari datornici la bugetul local. În numai un an, datoria s-a dublat. Fără să plătească nimic din ce datorează, Manuel Onofrei și-a dus firma pe primul loc în același clasament, iar suma a crescut la 350.000 de lei, în octombrie 2017.
Până în vara anului trecut, Primăria condusă de Mihai Chirica, prieten la cataramă cu patronul Amo Press Retail, s-a făcut că încearcă să recupereze banii. Funcționarii mai trimiteau din când în când hârtii de amenințare la societate, dar atât. Nici o altă acțiune, nimic concret. Alte firme din Top 20 datornici la bugetul locale erau executate silit de Direcția Economică a Primăriei.
Abia la sfârșitul lui august, Municipalitatea a dat firma în judecată pentru recuperarea datoriilor, iar primul termen a fost abia în decembrie. Departamentul de comunicare al Primăriei și conducerea Direcției Economice au refuzat să explice, la cererea REPORTER DE IAȘI, lipsa de reacție, timp de doi ani, față de creșterea datoriilor firmei Delta Press Retail.
Nici eșalonarea n-a respectat-o
În doar câteva luni, Manuel Onofrei a parcurs drumul de la un om fără griji care nu-și plătește datoriile la bugetul local, protejat fiind, până la un om vânat de foștii săi aliați. În afară de procesul pe rol, cu un nou termen pe 26 februarie, Onofrei are și un angajament de plată cu Primăria. Termenul scadent ar fi luna martie a acestui an, dată la care să ajungă pe zero.
„Societatea Amo Press Retail a făcut demersurile necesare pentru reeșalonarea datoriilor, dar Primăria nu a mai așteptat termenul final, care este martie 2018, și a deschis un proces în instanță. Nu scrie nicăieri că pot să ne dea în judecată dacă nu am plătit o tranșă, două sau trei din reeșalonare. Pot să ne dea în judecată dacă la termenul final nu am depus toată suma restantă”, a explicat Rareș Neamțu, director la Amo Press Retail.
Colacul de salvare: insolvența
În plus, pentru a se proteja de o viitoare executare silită din cauza datoriilor, Manuel Onofrei a mai făcut ceva: a cerut în instanță insolvența firmei Amo Press Retail, deținătoarea contractelor de închiriere pentru terenurile unde are amplasate chioșcurile. Concret, procesul poate bloca orice tentativă de-a Primăriei de a rupe contractul cu firma lui Onofrei.
Dacă judecătorul decide intrarea în insolvență, va fi realizat un plan de măsuri de redresare, cu un calendar de plată a datoriilor. Automat, încercarea Primăriei de a rupe contractul, de a obține banii sau o executarea în instanță este blocată. „Avem în intenție un plan de reorganizare pe maxim cinci ani, dar probabil că vor fi suficienți trei ani. Vom restrânge activitatea la 45 din cele 65 de chioșcuri, multe dintre acestea urmând a fi date în franciză”, a mai spus Rareș Neamțu.
Răzbunarea lui Hara-Kiri
Sunt interesante și acțiunile Primăriei. Aceeași Primărie care mai mult de doi ani nu a mișcat un deget în privința Amo Press Retail. În luna ianuarie, Corpul de Control al Primarului a avut misiune specială: verificarea tuturor chioșcurilor Amo Press Retail. Care au și fost amendate, de altfel. Inspectorii s-au agățat de lipsa autorizației de funcționare, dar firma a contestat toate amenzile.
„În două zile, inspectorii au călcat 65 de chioșcuri. Am contestat toate amenzile, pentru că autorizația noastră de funcționare este depusă în original la prelungire, la Primărie. Actele au fost depuse din timp, dar eliberarea unei noi autorizații de funcționare a fost întârziată mai mult de 30 de zile. Drept urmare, se consideră acord tacit”, ne-a explicat Rareș Neamțu.
REPORTER DE IAȘI a solicitat și Primăriei un punct de vedere referitor la datoriile Amo Press Retail, vechimea acestora, demersurile realizate pentru recuperare. Solicitările au fost trimise din timp, încă de săptămâna trecută. În 4 zile, Primăria nu a putut formula un răspuns. Nici Manuel Onofrei nu a răspuns, deși a fost contactat.
Studiu de caz: cum spoliază Onofrei spațiul public
Relevant este modul în care Manuel Onofrei face bani fără a-și achita obligațiile către bugetul local, protejat fiind. El ar trebui să plătească, pentru fiecare metru pătrat de teren, 56 de lei în zona A (zona centrală) și 28 de lei în zona B. Suprafața este calculată pentru amprenta la sol a chioșcului.
În Nicolina, există un chioșc de cafea, în apropiere de pod, închiriat de Amo Press Retail unei alte firme. Aceasta achită lunar o chirie de 900 de lei către firma lui Onofrei. Dar acesta ar trebui să achite pentru locul ocupat, Primăriei, aproximativ 168 de lei (chioșcul are maxim 6 mp).
Singurele cheltuieli pe care le are acum Manuel Onofrei sunt această taxă de folosință a terenului către Primărie și eventuale rate pentru chioșc, dacă acesta nu este deja plătit și amortizat.
Practic, din închirierea unui singur chioșc, Manuel Onofrei poate face un profit de 700 de lei, Primăria alegându-se cu o sumă de cinci ori mai mică.
La nivelul întregului oraș, pentru toate chioșcurile, poate face 10.000 de euro profit doar din subînchirieri.
15.600 lei, ar trebui să plătească lunar Amo Press Retail la Primărie, drept chirie. În 2016, datoria era de 162.000 de lei, deci timp de un an nu plătise nimic. Apoi, în 2017, datoria s-a dublat, tot n-a plătit nimic, fiind protejat.
În 2008, Manuel Onofrei a prins cele 65 de locații cu vad printr-o licitație făcută în mare viteză, caietul de sarcini conținând clauze care nu puteau fi îndeplinite decât de firma Amo, ajungându-se până la detalii privind modul în care trebuie să arate viitoarele chioșcuri. Relația lui Mihai Chirica, pe atunci director tehnic în Primărie, cu Manuel Onofrei s-a cimentat în acea perioadă, când aveau tot orașul la picioare, „la bine”, dar nu și „la rău”.
Executat și de firme din București
Firma jurnalistului sportiv Horia Ivanovici a pus sub sechestru cele 65 de chioșcuri care aparțin Amo Press Retail pentru o datorie de 60.000 de euro plus TVA. În anul 2015, între Horia Ivanovici, administratorul ziarului Fanatik, și Manuel Onofrei, patronul Amo Press, a fost stabilit un parteneriat de publicitate. Onofrei plătea pentru a face publicitate unor produse Disney, iar Ivanovici se obliga să îi ofere machete de publicitate pe o perioadă de un an.
Relația contractuală a intrat în colaps, Onofrei susținând că Ivanovici nu i-a promovat machete de publicitate conform contractului, iar Ivanovici că Onofrei nu i-a plătit publicitatea făcută. Ca să scape de sechestru, Manuel Onofrei a vândut chioșcurile către Amo Press Group, apoi le-a închiriat gratis către Amo Press Retail. „Judecătorul acelei cauze a văzut toate dovezile, Fanatik a emis o factură pentru niște servicii care nu au fost prestate în realitate”, a explicat Rareș Neamțu.
Pentru cine s-ar pregăti rețeaua
Oamenii lui Onofrei se plâng că șefii Primăriei vor să dea rețeaua de chioșcuri unei alte firme. „Aceasta este explicația la tot războiul început de câteva luni. Harabagiu este cel mai înverșunat”, afirmă subalternii lui Manuel Onofrei.
O nouă închiriere a zonelor cu vad din Iași ar trebui făcută printr-o licitație, vehiculându-se numele unui favorit, care provine tot din presă. Fiind doar o speculație în acest moment, rămânem în expectativă, urmărind următoarele mutări.
3-4 milioane de euro venituri pe an
Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, Amo Press Retail a avut anul trecut o cifră de afaceri de 13.924.846 lei, cu un profit net de 19.777 lei. Numărul de angajați a fost în 2016 de 58. În 2015, cifra de afaceri a fost de peste 16,6 milioane de lei, profitul net de peste 152.000 lei, iar numărul de angajați a fost de 65.
Dubla măsură
Cum a procedat Primăria în cazul unui alt mare datornic de la buget, într-o situație asemănătoare cu Amo Press Retail? Foarte simplu. A cerut în instanță insolvența firmei. Tutun și Ziare SRL, concurent direct al Amo Press Retail, are datorii la bugetul local de 287.511 lei, fiind pe locul 2 după firma lui Onofrei. Societatea a contestat ulterior întreaga sumă datorată Primăriei.
Au vrut să le taie curentul
Primăria Iași a ajuns cu războiul atât de departe încât a vrut să deconecteze de la rețeaua de curent electric toate chioșcurile Amo Press Retail. A trimis o adresă în acest sens la EOn, doar că furnizor este Enel. „Au trimis adresă, EOn a trimis mai departe la Enel, aceștia ne-au contactat, să vadă care este problema. Le-am spus că există un conflict cu Primăria, Enel a spus că până la soluționarea de către instanță nu vor face nimic”, ne-a spus Rareș Neamțu. Explicația unei asemenea solicitări stă în faptul că Primăria nu poate pur și simplu lua de pe teren chioșcurile Amo Press, în contul datoriei, chiar și dacă ar avea acest drept. Ele trebuie întâi deconectate de la rețeaua de current electric.
Soţia lui Mihai Chirica a intrat în afaceri cu „căpuşele” Primăriei: este asociată în Lactate Han Prod cu Dragoș Gafița, partenerul de vacanțe al primarului. După anchetele echipei REPORTER DE IAȘI, din martie-aprilie 2016, Dragoș Gafița a oprit livrările către Servicii Publice, unde directorul general și directoarea economică îi sunt naș și soacră. În iunie-iulie 2016, Gafița se asociază cu Cristina Popa (Chirica) în altă firmă și brusc redevine furnizorul de casă al SPI, cu 21 de atribuiri directe, plus altele către Salubris și Ateneul Tătărași. Asociat în Vivai Guagno, Gafița a livrat inclusiv teii de pe Ștefan cel Mare. Firma soției lui Chirica are același sediu social cu celelelte firme ale lui Gafița, în Tomești.
Omul cu care edilul Iaşului îşi împarte prosopul de baie în concediile petrecute la mare, continuă să căpuşeze bugetele publice ale societăţilor din subordinea Primăriei. Dragoş Gafiţa este asociat, de anul trecut, cu soţia lui Mihai Chirica, într-o societate cu sediul în Tomeşti, care nu şi-a depus bilanţul contabil şi nu a plătit un leu către stat. Edilul a omis să treacă această firmă în declaraţia sa de interese, ceea ce contravine normelor Agenției Naționale de Integritate. De la momentul asocierii cu soţia primarului, Gafiţa a jucat pe degete peste 30 de contracte cu societăţile primăriei, întietate având SPI, societatea condusă de naşul şi soacra sa.
Soţia lui Mihai Chirica a intrat în afaceri cu „căpuşele” Primăriei: este asociată în Lactate Han Prod cu Dragoș Gafița, partenerul de vacanțe al primarului. După anchetele echipei REPORTER DE IAȘI, din martie-aprilie 2016, Dragoș Gafița a oprit livrările către Servicii Publice, unde directorul general și directoarea economică îi sunt naș și soacră. În iunie-iulie 2016, Gafița se asociază cu Cristina Popa (Chirica) în altă firmă și brusc redevine furnizorul de casă al SPI, cu 21 de atribuiri directe, plus altele către Salubris și Ateneul Tătărași. Asociat în Vivai Guagno, Gafița a livrat inclusiv teii de pe Ștefan cel Mare. Firma soției lui Chirica are același sediu social cu celelelte firme ale lui Gafița, în Tomești.
Omul cu care edilul Iaşului îşi împarte prosopul de baie în concediile petrecute la mare, continuă să căpuşeze bugetele publice ale societăţilor din subordinea Primăriei. Dragoş Gafiţa este asociat, de anul trecut, cu soţia lui Mihai Chirica, într-o societate cu sediul în Tomeşti, care nu şi-a depus bilanţul contabil şi nu a plătit un leu către stat. Edilul a omis să treacă această firmă în declaraţia sa de interese, ceea ce contravine normelor Agenției Naționale de Integritate. De la momentul asocierii cu soţia primarului, Gafiţa a jucat pe degete peste 30 de contracte cu societăţile primăriei, întietate având SPI, societatea condusă de naşul şi soacra sa.
Prof. dr. Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, atrage atenția asupra rolului și importanței studenților ca parteneri în procesul de educație, în strategia de reformare a învățământului românesc, având în vedere evoluțiile europene și mondiale, progresul tehnologic, crizele sociale și politice internaționale, dinamica lumii moderne.
„Construirea unui viitor mai bun înseamnă să investim în tineri, oferindu-le noi oportunități și ajutându-i să le valorifice, să creăm tinerilor condițiile pentru a beneficia de cel mai bun start în viață, prin investiții în cunoaștere, competențe și experiență, ajutându-i să își găsească un prim loc de muncă sau să se formeze pentru a-l obține, asigurând și posibilitatea lor de a-și face auzită vocea, opiniile, aspirațiile.”
Când romanul „Fifty Shades of Grey” a fost lansat în 2011, cartea a produs senzaţie la nivel mondial. Un studiu realizat în 2012 a arătat că vânzările de jucării pentru adulţi au crescut cu 400% în Marea Britanie imediat după debutul operei.
În perioada 22-24 februarie 2017, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” găzduiește o importantă reuniune transnațională a unor profesori din cinci țări europene, reuniți în Proiectul de parteneriat strategic Erasmus + :“Sustainability:Towards the Appreciation of Resources”. Vor participa 13 profesori de la licee din Italia, Franța Cehia, Turcia și echipa de implementare din România.
Fostul colonel SRI Daniel Dragomir, arestat preventiv pentru că ar fi plătit bani frumoși firmei Black Cube din Israel pentru a o spiona pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, a avut de-a lungul timpului relații de afaceri, direct sau indirect, cu mai multe personaje influente, dar și controversate. Unul dintre acestea este Ovidiu Puțura, fost judecător și secretar de stat în Guvernul Ponta, trimis în judecată în aprilie 2015.
Firma Peer House Communication SRL, specializată în activități de consultanță în domeniul relațiilor publice și al comunicării, a fost construită de fostul șef în cadrul Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului a SRI pe scheletul unei alte firme, Daiman Media SRL.
La început, în februarie 2013, Daniel Dragomir era unic asociat, fondator și administrator al societății care se ocupa cu activități de consultanță și management, inclusiv în domeniul relațiilor publice și al comunicării. Un an și ceva mai târziu, după ce o cooptează în firmă și pe soția sa, Marinela Dragomir, Daniel Dragomir schimbă denumire societății în Peer House Communication SRL.
În septembrie 2015, Daniel Dragomir își cesionează acțiunile Ofeliei Alina Puțura, soția lui Ovidiu Puțura, fost judecător și secretar de stat în Ministerul Justiției, trimis cu câteva luni înainte în judecată, de procurorii DNA, pentru dare de mită și trafic de influență. Potrivit datelor din dosar, Ovidiu Puțura ar fi promis, în noiembrie 2014, judecătoarei Corina Iacob de la Tribunalul Bistrița că o va ajuta ca fiul său să promoveze examenul pentru notari stagiari, în schimbul unei hotărâri favorabile într-un dosar în care era implicată Ofelia Alina Puțura. Tot potrivit anchetatorilor, Ovidiu Puţura îi spunea judecătoarei Corina Iacob că o va agresa fizic pe o colegă a acesteia dacă nu soluţionează favorabil dosarul soţiei sale, spunând: „Îi dau doi pumni în gură în tribunal, de îi rup picioarele, o calc cu maşina”.
La câteva luni după ce Ofelia Alina Puțura ajunge să dețină 50% din acțiunile Peer House Communication SRL, în aprilie 2016 mai precis, societatea și-a majorat capitalul social, prin intermediul unor cupoane emise în 1931 de către Regatul României, garantate de statul român și aflate la purtător. Este vorba de 17 cupoane estimate la 77.206.020 lei, conform evaluării făcute în aprilie 2016 de expertul autorizat Gheorghe Vișoiu. Este vorba de același Gheorghe Vișoiu trimis în judecată în aprilie 2015 în dosarul ANRP în care sunt implicați și fostul șef al Agenției Naționale de Integritate Horia Georgescu și ex-deputații Theodor Niculescu și Marko Attila. În dosar, Vișoiu a fost acuzat că ar fi săvârșit, în calitate de angajat al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, trei infracţiuni de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.
Potrivit datelor de Ministerul de Finanțe, SC Peer House Communication SRL, societate înregistrată cu un singur angajat, nu ar fi avut, în ultimii trei ani, o situație financiară prea bună.
În 2013, firma a avut o cifră de afaceri netă de 31.111 euro și o pierdere netă de 14.312 euro. Anul următor, în 2014, cifra de afaceri netă crește la 87.251 euro, iar societatea înregistrează un profit net de 30.191 euro. În 2015, cifra de afaceri netă a Peer House Communication cade la 13.285 euro, iar pierderea netă crește la 16.363 euro.
Daniel Dragomir, arestat preventiv miercuri seară, a fost acuzat că ar fi plătit 900.000 de lire sterline firmei israeliene Black Cube pentru spionarea Laurei Codruța Kovesi. Suma i-ar fi fost furnizată lui Dragomir, fost ofițer SRI, de mai multe persoane interesate în denigrarea șefei DNA.
Daniel Dragomir a fost arestat, miercuri seară, pentru constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la transfer neautorizat de date informatice, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice, instigare la fals informatic, în formă continuată şi instigare la violarea secretului corespondenţei.
(Sursa: digi24.ro)
