„S.ocietate cu R.ăspundere L.imitată [S.R.L]” este produs de Asociația Colectiv A în parteneriat cu Asociația Compania FaPt - Fabrica de Artă și Producție Teatrală Iași, Teatrul Național ”Vasile Alecsandri” Iași, Federația Fabrica de Pensule, și face parte din programul de producții “Fondul Colectiv de Creație” derulat de Colectiv A. Proiectul teatral este realizat cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Cluj-Napoca și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
„A fost oribil de greu, foarte foarte frig. Am reuşit. Sunt bine, fac pozele de pe vârf şi cobor. De partea cealaltă a vârfului se văd expediţiile care urcă pe ruta sudică”, a transmis Horia Colibășanu imediat ce a ajuns pe vârf.
GOLDBERG SHOW. FACEREA LUMII ŞI ALTE ÎNTÂMPLĂRI, adaptare de Anca Măniuţiu după Variaţiunile Goldberg de George Tabori, traducere: Alexandru Al. Șahighian
Pe afiş, o echipă artistică de top, care onorează scena ieşeană:
regie: Mihai Măniuţiu
decor: Adrian Damian
costume: Cristina Milea
coregrafie: Andrea Gavriliu
asistent coregrafie: Oana Sandu
muzică originală: Mihai Dobre
light-design: Lucian Moga, Cristian Şimon
asistent regie: Irina Creţu
Distribuţia: Marcel Iureş, Călin Chirilă, Tatiana Ionesi, Livia Iorga, Doina Deleanu, Oana Sandu, Cosmin Maxim, Doru Aftanasiu, Ionuţ Cornilă, Radu Ghilaş, Horia Veriveş
Andrei Andriucă, Diana Beșchia, Iuliana Budeanu, Gelu Ciobotaru, Biatrice Cozmolici, Mariana Dumitrache, Ana Maria Fasolă, Radu Homiceanu, Andrei Iurescu, Alexandra Macovei, Laura Mătiuț, Nicoleta Miru, Sebastian Munteanu, Beatrice Teișanu, Irina Tocănel, Alexandru Torboli
SPECTACOL NERECOMANDAT PERSOANELOR SUB 16 ANI
Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi dedică acest spectacol memoriei victimelor Holocaustului, într-un an în care se împlinesc 140 de ani de la înfiinţarea primului teatru evreiesc din lume, la Iaşi, iar România deţine preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului.
Tabori este singurul dramaturg evreu care a acordat o deosebită atenţie temei Holocaustului pe parcursul câtorva decenii, folosind elemente teatrale post-moderne şi post-dramatice, examinând critic o perioadă în care propria familie a sfârşit tragic, găsind resurse de a recurge la umor pentru a portretiza atât victimele, cât şi călăii, afirmând el însuşi că în fiecare glumă există o catastrofă.
Tehnologia avansată va permite reproducerea, din celule stem, a părţilor mai puţin vascularizate. De proiect se ocupă specialiştii de la Symme3D, conduşi de Călin Brandabur, care au mai relizat, tot în premieră naţională, o imprimantă pentru răşină şi una pentru metal, scrie Rador.
„Pregătim, pentru prima oară în România, o imprimantă 3D bio 100% românească. Împreună cu colegii mei, foarte talentaţi şi foarte pregătiţi în toate domeniile, de la partea mecanică, la cea de software şi inginerie, împreună cu doctorii şi cercetătorilor de la OncoGen, vom începe un proiect de dezvoltare a acestei imprimante pentru printarea de cartilagii, în prima instanţă, având în vedere că sunt foarte puţin vascularizate, apoi, după cum ne creşte şi experienţa, în funcţie de rezultatele obţinute la nas, urechi, genunchi, putem merge şi mai departe, pentru a printa piele, organe mici, vascularizate, şi vase de sânge. În viitorul nu foarte îndepărtat vom printa şi organe funcţionale, rinichi, muşchi, ţesuturi mari în cazul pacienţilor cu arsuri grave. Bioprinterul este realizat împreună cu cercetătorii de la OncoGen, iar procedeul este destul de complicat. Ţesutul obţinut, se va transplanta, ulterior, la pacient. Organele se vor face din celule mezenchinale, adică celule stem, care, după prelevare, sunt puse într-un suport de glucoză, astfel încât să fie programate chimic pentru a prelua structura, forma suportului organic. Depunerea se face succesiv, strat cu strat, până ajungem la forma finală a organului. Se obţine între două şi patru ore pentru urechi şi nasuri. După ce sunt printate în forma finală, ele sunt crescute timp de câteva zile într-o enclavă ultravioletă, astfel încât să fie şi hrănite. Iniţial hrănirea nu se face prin vascularizare, ci prin osmoză. Apoi se vor diviza şi vor creşte astfel încât să preia funcţia şi forma organului printat 3D. Asta se întâmplă în primă fază. Apoi se pot transplanta", spun specialiștii.
Avantajul bio-printerului este că se bazează pe celule prelevate de la pacienţi, astfel că riscul de refuz al organismului este zero. Primul transplant la om ar putea să aibă loc peste aproximativ cinci ani, iar prototipul imprimatei 3D bio de la Timişoara va intra în teste în aproximativ şase luni, la OncoGen, spun specialiştii.
În SUA există deja imprimante 3D bio care printează piele.
(Sursa: realitatea.net)
Beneficiarul intervenției chirurgicale, efectuată în premieră la Spitalul „Sf Spiridon” din Iași, este un bărbat în vârstă de 46 de ani din județul Vaslui. Bărbatul a spus că după intervenția chirurgicală se simte un alt om, mai ales că poate păși pe propriile picioare fără a păți ceva.
Medicul ortoped Paul Sârbu a declarat că pentru efectuarea intervenției chirurgicale echipa de opt specialiști a petrecut mai bine de 70 de minute în blocul operator, fiind nevoie de două luni de pregătire pentru acestă intervenție
(Sursa: Iași TV Life)
Filmul „Grave/ Raw”, regizat de cineasta franceză Julia Ducournau, a fost prezentat la Festivalul de la Toronto în sectiunea Midnight Madness. Scenele mult prea violente nu au fost pe gustul unora dintre spectatori, care au leșinat în timpul proiecției. La fața locului au sosit de urgență mai mulți paramedici.
Ryan Werner, directorul de marketing al companiei care distribuie filmul, a declarat că a fost nevoie să fie chemată o ambulanță, deoarece filmul a fost „prea mult pentru unii spectatori”, relatează The Hollywood Reporter.
Filmul spune povestea unei tinere vegetariene care devine canibală. Pelicula, care are o durată de 95 de minute va avea premiera pe 15 martie 2017 în Franța. Anul acesta, filmul a câștigat Premiul FIPRESCI la Festivalul de la Cannes.
(Sursa: libertatea.ro)