fbpx
 
Sfinții Constantin și Elena sunt sărbătoriți în fiecare an pe 21 mai. Peste 1,8 milioane de români cu nume Constantin, Elena, Ileana sau alte variante își sărbătoresc onomastica în această zi.

REPORTER DE IAȘI vă urează sărbători fericite, multă, multă sănătate, pace, împlinire sufletească, speranță și credință! Mai jos, vă prezentăm obiceiuri, tradiții și superstiții populare românești de Sfintele Paşti. Pentru creștini, sărbătorile pascale reprezintă renașterea speranței, învierea obiceiurilor și tradițiilor care acum par pierdute.

Este Săptămâna Patimilor, ultima săptămână din Postul Paștelui și perioada de dinaintea Învierii Lui Iisus. Marțea Mare, la fel ca celelalte zile din Săptămâna Patimilor, este o zi cu o importantă încărcătură spirituală și religioasă.  

Floriile se mai numesc și Duminica Patimilor sau Intrarea Domnului în Ierusalim. Acestea se sărbătoresc întotdeauna înainte cu o săptămână de Paște. Anul acesta, Floriile se vor sărbători pe data de 28 aprilie 2024.

Buna Vestire se sărbătorește luni, 25 martie, în rândul credincioșilor ortodocși și catolici. Este ziua în care Arhanghelul Gavriil i-ar fi vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Hristos.

Creştinii ortodocşi încep, luni, Postul Paştelui sau Postul Mare.

Pe 2 februarie, creștinii sărbătoresc Întâmpinarea Domnului sau Candelarul, marcând momentul când Hristos a fost adus la Templu de către Fecioara Maria și dreptul Iosif pentru împlinirea Legii.  

Sfinții Trei Ierarhi, Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur sunt cunoscuți ca cei mai mari învățători păstori ai Bisericii. Iată care este povestea celor Trei ierarhi, prăznuiți pe 30 ianuarie 2024.

Boboteaza este sărbătorită la 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit în 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

Anul Nou este sărbătorit prin obiceiuri diverse şi inedite de diferitele popoare, însă peste tot se manifestă credinţa unui nou început şi speranţa unui viitor mai bun, prin aruncarea lucrurilor vechi din casă, aprinderea de artificii sau exprimarea unor dorinţe. De Anul Nou, românii fac urări pentru a avea noroc, bani şi a fi sănătoşi în următorul an, mergând din casă în casă, respectând datinile străbune. Sorcova, Pluguşorul, Capra sau umblatul cu Ursul sunt doar câteva dintre cele mai frumoase obiceiuri de Anul Nou, păstrate din moşi-strămoşi în România.

Pagina 1 din 20

Arhiva ReporterIS

« Iunie 2024 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30