Militarul a fost comandant de pază la Aeroportul Iași
Militarii, fără echipament de protecție
În acțiunea depusă, anul trecut, la Tribunalul Iași, Mitică C., militar cu vechime în Armată Română, a povestit că a fost expus poluării fonice în calitate de angajat la două unități militare unde și-a desfășurat activitatea.
Prima a fost Institutul de Infanterie, Grăniceri și Chimie „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, „constând în executarea tragerilor de luptă cu armamentul din dotare, fără a beneficia de echipamentul de protecție care să se protejeze de zgomotul armamentului”.
A doua, în calitate de ajutor comandant pluton și comandant de pază la Aeroportul Iași, angajat fiind al Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt”. La Aeroportul ieșean, el trebuia să asigure inclusiv protecția pasagerilor la platforma de îmbarcare-debarcare, loc unde, din nou, a fost expus la o puternică poluare fonică produsă de motoarele aeronavelor.
Mitică C. afirmă că personalul încadrat la Aeroportul Iași ce asigura dirijarea aeronavelor pe platforma de îmbarcare — debarcare beneficia de echipament de protecție pentru urechi, respectiv slemafoane, „însă, militarii nu au beneficiat de niciun drept privind sănătatea și securitatea în muncă.”
Poluarea fonică te poate băga în spital
Zece ani de muncă până i-a apărut tumoarea
Drept consecință a acestei situații, reclamantul a susținut că, începând cu anul 2006, a început să audă mai slab cu urechea dreaptă, ulterior fiind internat la Sptalul Militar și Spitalul Clinic de Recuperare.
Zece ani mai târziu, în noiembrie 2016, în urma efectuării unui RMN cranio-cerebral, a fost diagnosticat cu „formațiune chistică extranevraxială unghi pontocerebelos drept”. Afecțiunea necesita operație pentru îndepărtarea tumorii, majoritatea medicilor consultați „dându-i șanse mici de reușită deoarece în formațiunea chistică erau incluse principalele structuri nervoase, iar Spitalele de stat, inclusiv Spitalul Universitar de Urgentă Militar Central Dr. Carol Davila București nu erau dotate în acea perioadă cu aparatură de monitorizare nervi (...)”.
Drept urmare, M.M., un medic șef de secție de la unitatea medicală a Armatei l-a îndrumat spre Spitalul Monza din București unde exista aparatura ce creștea mult șansele de reușită a operației. Ieșeanul a fost operat aici, cu succes, la data de 12 ianuarie 2017, la final plătind 28.000 de lei.
„(...) întrucât pe timpul activității a asigurat asistența juridică pentru un număr de 8-10 unități militare, deseori peste acest număr, din mai multe domenii (unități sanitare, unități de învățământ, unități logistice inclusiv unități luptătoare), acest aspect necesitând un efort fizic și intelectual suplimentar față de alți colegi care se menajau, muncind doar pentru o singură structură, merită efortul Ministerului Apăriii Naționale de a-i deconta asistența medicală prestată de către Spitalul Monza București.”
Mitică C., în acțiunea depusă la dosar
Ministerul a refuzat decontarea operației
În cadrul procesului, Ministerul Apărării Naționale a răspuns pe mai multe fronturi, cerând respingerea acțiunii. Unul dintre motive a fost acela că nu Ministerul poate fi obligat la decontarea cheltuielilor efectuate de către reclamant, ci unul dintre spitalele militare din subordinea ministerului.
Pe fond, pârâtul a susținut că Mitică C. avea (cât timp a fost cadru militar în activitate) și are (cât timp va fi cadru militar în rezervă) dreptul la asistență medicală gratuită în rețeaua medicală a Ministerului sau cu decontarea tuturor cheltuielilor pentru intervențiile/operațiile/tratamentele etc. efectuate în oricare dintre spitalele/unitățile spitalicești aflate în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
De asemenea, se decontează și operațiile la spitalele care nu au un astfel de contract, cu condiția ca acestea să nu poată fi efectuate în unitățile spitalicești din sistemul național de sănătate. Mai mult, Ministerul a afirmat că medicul militar invocat de Mitică C. nu i-a recomandat să meargă la Spitalul Monza și că intervenția chirurgicală putea fi efectuată în unitățile spitalicești din sistemul național de sănătate.
Judecătorul a constatat că nu există dovezi că tumora nu s-ar fi produs din cauza poluării fonice la care a fost expus militarul
Judecător: „Un medic militar i-a recomandat spitalul privat”
În decizia luată la începutul lunii iunie, un magistrat de la Tribunalul Iași a decis că Ministerul are calitate procesuală. Pe fond, acesta a mai observat că, în cadrul asistenței medicale la care au dreptul, cadrele militare beneficiază de decontarea cheltuielilor efectuate cu intervențiile chirurgicale efectuate în unități spitalicești care nu sunt în contract cu Casa națională de asigurări de sănătate (în această categorie încadrându-se și Spitalul Monza) cu condiția ca acel tip de intervenție chirurgicală să nu poate fi efectuată în unitățile spitalicești din sistemul național de sănătate.
De asemenea, contrar probelor Ministerului, magistratul a descoperit că medicul militar M.M. a recomandat o intervenție chirurgicală la Spitalul Monza. „În niciun act medical nu s-a regăsit mențiunea că afecțiunea reclamantului nu ar fi una produsă în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare și/sau a atribuțiilor funcționale.”
Informația a fost confirmată de spital într-o adresă trimisă la dosar, adresă care a mai arătat că nici la momentul judecății unitatea medicală subordonată Ministerului nu are la dispoziție aparatura de la Monza.
„În aceste condiții, instanța reține că (Mitică C.) este îndreptățit la decontarea asistenței medicale de care a beneficiat, respectiv decontarea costului intervenției chirurgicale – Tumori și recuperare, pentru care a achitat suma de 28.000 lei.”
Fragment decizie Tribunalul Iași
Pe lângă sumă, magistratul a decis că reclamantul mai trebuie să primească dobânda legală, începând de la data introducerii acțiunii până la data achitării efective a sumei de 28.000 lei.
Ministerul Apărării a atacat decizia la instanța superioară, procesul neavând încă stabilit un prim termen de către Curtea de Apel Iași.
