fbpx
 
O idee de milioane: Muzeu Evreiesc în loc de Municipal

O idee de milioane: Muzeu Evreiesc în loc de Municipal


Cum să transformi un proiect mort, pe care s-au cheltuit milioane de euro din fonduri europene care s-ar putea să fie cerute înapoi, într-un punct de mare atracție turistică, cu o rețetă financiară de succes. Clădirea stă goală de la inaugurare, deși Primăria s-a obligat, prin proiectul de finanțare, să asigure activitate permanentă. Riscul de a da banii înapoi este real. Un Muzeu al Pogromului dar și al istoriei evreilor din Moldova ar fi nu doar o reparație istorică, dar și un succes comercial. Evreii din Israel, dar și mulți turiști din toată lumea sunt interesați de expozițiile care recompun această filă neagră a istoriei moderne.

 

La sfârșitul acestei luni se împlinesc 77 de ani de la Pogromul de la Iași. Autoritățile își amintesc de atrocitățile comise împotriva evreilor doar cu prilejul zilelor comemorative.

De câțiva ani, se vântură ideea înființării unui Muzeu al Holocaustului. Fără a se întreprinde, însă, nimic concret. „Pogromul de la Iași a fost o tragedie care s-a produs sub ochii întregului oraș și despre care acum abia dacă se vorbește. O tăcere apăsătoare care își face simțite efectele și astăzi. Dar nu poate continua. Așadar, un muzeu al pogromului de la Iași sau al Holocaustului este o necesitate, o obligație morală față de victime, o formă de recunoaștere, dar și de cunoaștere”, a declarat Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România.

Muzeul Municipal, restaurat cu fonduri europene, stă gol de doi ani. Transformarea într-un muzeu al istoriei evreilor din Iași ar atrage

 

Bani aruncați pe fereastră
Cu 4 milioane de euro, fonduri nerambursabile, Primăria a reabilitat clădirea Burchi – Zmeu și i-a dat destinația de Muzeu Municipal. În cei doi ani de la inaugurare au avut loc doar câteva expoziții temporare.

Recent, Primăria a cumpărat cu echivalentul a 800.000 de euro casa Ghica Callimachi de pe Cuza Vodă cu scopul de a face un alt muzeu, al Centenarului. Dar suntem la mijlocul anului Centenar și casa n-a fost nici măcar reparată, deci proiectul e la stadiul de intenție. Deci, două clădiri de patrimoniu fără nicio destinație clară.

În același timp, Consiliul Județean încearcă să finalizeze reabilitarea unei construcții de pe strada Vasile Alecsandri, acolo unde a funcționat vechea Chestură și în curtea căreia au fost uciși sute de evrei la sfârșitul lunii iunie 1941. Și să amenajeze, în câteva camere de la parter, un soi de muzeu. Dar, oare, una dintre cele două clădiri ale Primăriei n-ar putea găzdui un Muzeu al Holocaustului în adevăratul înțeles al cuvântului?

Dimineața zilei de 29 iunie 1941, în Curtea Chesturii de Poliție din Iași. Trupurile celor vii sunt amestecate cu cadavre. La poartă stăteau soldați români și germani cu răngi de fier și ciomege, lovind pe cei care erau împinși înăuntru (sursa: www.pogromuldelaiasi.ro, ACNSAS, P 636, Vol. 65, fila 10)

În după-amiaza zilei de 30 iunie, evreii care nu au fost evacuați au fost obligați să spele Curtea Chesturii de sânge. În planul îndepărtat se văd un maior de jandarmi, trei gardieni publici și doi locotenenți supraveghind operațiunea (sursa: www.pogromuldelaiasi.ro, ACNSAS, P 636, Vol. 65, fila 11)



Achiziții de artefacte
Indiferent de spațiu și de amplasament, realizarea unui astfel de muzeu ar fi o întreprindere complexă. „Ca să existe un muzeu, va trebui să existe o decizie fermă, care să aloce resurse unui astfel de proiect complicat. Este nevoie să existe o echipă de lucru, care singură sau în colaborare cu alți specialiști să determine conceptul muzeului, să scrie o tematică, să facă documentare și achiziții de artefacte, să stabilească relații cu colaborare cu alte instituții, să facă dezbateri și consultări publice și tot așa. Un muzeu care va fi constituit netransparent și fără specialiști se va naște mort”, a afirmat Cioflâncă.

Martora Maria Boboc arată aleea din spatele Chesturii unde au fost împușcați circa 500 de evrei de soldați din Regimentul 13 Infanterie, coordonați de maiorul Mărgăritescu și prof. Petroniu Petrescu, împreună cu soldați germani (sursa: www.pogromuldelaiasi.ro, ACNSAS, P 636 Vol. 66, fila 11, foto 2)

 

Scara clădirii Chesturii, pe care a fost instalată o mitralieră în 29 iunie, cu care s-a tras în plin în evreii dinăuntru (sursa: www.pogromuldelaiasi.ro, ACNSAS, P 636, Vol. 66, fila 5, foto 2)

 

3.000-14.000 de morți sunt limita minimă și cea maximă privind estimarea victimelor Pogromului de la Iași

 

Încasări de milioane de euro

Dar ar fi de interes un astfel de muzeu? Câți vizitatori ar putea avea și ce încasări anuale? Potrivit reprezentanţilor Muzeului Literaturii Române Iaşi, în fiecare an, Bojdeuca lui Creangă din Țicău are aproximativ 50.000 de vizitatori. Palatul Culturii a înregistrat în 2017 peste 300.000 de vizitatori.

La capătul superior al clasamentului la nivel național se află castelele Peleș și Pelișor cu aproximativ 400.000 de vizitatori împreună și Castelul Bran cu peste 800.000 de vizitatori plătitori de bilete.

 

„Pentru Iaşi, realizarea unui Muzeu al Holocaustului ar însemna în primul rând o încercare onestă de împăcare cu istoria. Declaraţiile prin care ne exprimăm regretul pentru ororile comise în vara anului 1941 nu sunt suficiente dacă ele nu sunt însoţite de gesturi concrete”, Liviu Brătescu, istoric

 

În cazul unui Muzeu al Holocaustului la Iași, la 100.000 de turiști anual, cu o taxă de intrare modică de doar 5 euro, ar însemna venituri de 500.000 de euro. Un milion de euro dacă numărul vizitatorilor ar fi dublu sau 1,5 milioane de euro dacă numărul de turiști ar fi identic cu cel înregistrat anul trecut la Palatul Culturii. „Curiozitate, așteptări, interes față de subiect există din plin. Am văzut și date sociologice în acest sens. Rămâne să vină cineva în întâmpinarea lor, cu profesionalism”, a precizat Adrian Cioflâncă.

 

Muzeul Oskar Schindler din Cracovia este un instrument educațional pentru generațiile actuale dar și un succes comercial, atrăgând turiști din toate colțurile lumii

 

Clădiri de milioane, goale de conținut

Casa Burchi – Zmeu, din apropierea Poliției municipale, a fost restaurată în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. S-au cheltuit aproape 20 de milioane de lei urmând să găzduiască Muzeul Municipal. De la inaugurare (mai 2016) și până în prezent, în casă au fost organizate 12 expoziții temporare și 7 evenimente publice. Abia în ședința Consiliului Local de acum câteva zile a fost aprobată înființarea Muzeului Municipal, regulamentul de organizare și funcționare precum și organigrama instituției (19 posturi). Pe termen scurt, aici ar urma să fie aduse exponate de la Muzeul de Științe Naturale al cărui sediu se află într-un stadiu avansat de degradare.


Casa Ghica – Callimachi de pe strada Cuza Vodă a fost cumpărată recent de Primărie contra sumei de 3,7 milioane de lei. Imobilul are trei corpuri de clădire și o suprafață de teren de 2.200 mp. În aprilie, la licitația de proiectare a lucrărilor de reabilitare, se înscriseseră două firme și o asociere.

„Prefer muzeele care se concentrează asupra victimelor, pe destine individuale, narațiuni biografice. Este important să știm că oamenii aceia pe care îi vedem în grămezi de cadavre, fără identitate, au avut un destin, o biografie, o profesie, o familie. Că s-au bucurat de viață până a venit istoria peste ei. De asemenea, îmi plac muzeele care fac cercetare științifică proprie și își construiesc expoziția original, pe baza unor noi descoperiri. Din acest motiv, sunt mare admirator al Muzeului Holocaustului de la Washington, al Yad Vashem, al Museum of Jewish Heritage de la New York, al Muzeului Holocaustului de la Los Angeles, al Topografiei Terorii de la Berlin, al muzeului Oskar Schindler de la Cracovia (noua expoziție permanentă), al Polin-ului de la Varșovia, al Memorialului Holocaustului de la Budapesta (care este, din păcate, în declin)”, Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România

 


Citeste si...
Nota
(0 voturi)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: