fbpx
 
Radu Grigoraș – directorul din Primărie putred de bogat cu declarația de avere goală. Fabuloasa Afacere „Secară” / EP. 1

Radu Grigoraș – directorul din Primărie putred de bogat cu declarația de avere goală. Fabuloasa Afacere „Secară” / EP. 1


Cum au pus mâna Grigoraș și Șavlovschi pe 8 ha la poalele Copoului. Cei doi erau colegi la Oficiul de Cadastru, devenind directori unul după altul

Bogdan Șavlovschi fusese mandatat să obțină retrocedarea de teren de către o octogenară din București, care se chinuia de aproape 20 de ani să intre în posesie. În doar câteva luni s-a rezolvat

Cei care au dat retrocedarea au și cumpărat pământul pe un preț foarte mic. Radu Grigoraș era jurist în Prefectură și se ocupa, printre altele, și de fond funciar

Actualul director din Primărie și-a scos părinții la înaintare, deși aceștia erau pensionari și aveau venituri modeste. Grigoraș a luat 2,5 ha din cele 8. Deși oficial e milionar, Neculaie Grigoraș conduce o Dacie ruginită, veche de 14 ani

Terenul e plasat mai jos de Școala Normală, spre CA Rosetti, miza fiind introducerea sa în intravilan

EPISODUL URMĂTOR: cum a luat Radu Grigoraș alte terenuri extrem de valoroase din Iași, toate fiind trecute pe numele părinților

Cronica absurdului. În 2015, după pensionare, un milionar în euro s-a angajat ca simplu paznic. Neculaie Grigoraș, domiciliat în Podu Turcului (Bacău), deținea la vremea respectivă 800 mp de teren și 2,8 hectare de pădure, ambele în Iași, Copou, iar cu 9 ani înainte vânduse un hectar în Galata pe care a luat 180.000 de euro.

Fiul acestuia este Radu Grigoraș, fost jurist la Prefectura Iași, fost director al Oficiului de Cadastru, actual șef al Direcției Exploatare Patrimoniu din cadrul Primăriei Iași.

Juniorul are o primă explicație a faptului că toate aceste imobile sunt pe numele părinților săi: „Doamne  ferește, te trezești cu vreun sechestru, știți cum e în administrație”. Adică, averea să fie la adăpost. Apoi, și-a amintit și al doilea argument: „Plus că banii au fost ai părinților”.

În mod absolut straniu, Grigoraș senior nu-și mai amintește prețurile de achiziție, nici care a fost sursa finanțărilor și, mai ales, nici măcar numele celor alături de care a achiziționat moșia din Copou. De fapt, hectarele de pădure ascund o poveste fabuloasă.

Acesta este primul episod al dezvăluirilor REPORTER DE IAȘI în legătură cu averea agonisită de Grigoraș, cel mai tare director din oraș.

Versantul împădurit coboară de la Școala Normală spre CA Rosetti

Din 10 ha au rămas 8,4
În anii ’90, Simona-Xenia Veronica Secară a început demersurile de reconstituire a dreptului de proprietate pe o suprafață de 10 hectare, pe Aleea Sadoveanu. Terenul aparținuse părinților săi. În inima Copoului, ca punct de reper între Școala Normală „Vasile Lupu” și șoseaua Ștefan cel Mare, cea care coboară în bulevardul CA Rosetti.

Până în 2002, autoritățile locale au ignorat solicitarea femeii. Însă Secară și-a găsit dreptatea la Curtea de Apel. Drept urmare, în 2003 și 2004, funcționarii s-au pus în mișcare. Într-un referat din 2004, semnat de Gheorghe Nichita, primar atunci, și ing. Dorin Șavlovschi, șef al Serviciului de Amenajarea Teritoriului, s-a menționat că, din cele 10 hectare, aproape 8,4 ha se aflau în administrarea Romsilva, iar restul de 1,6 ha erau deja în proprietatea altor persoane.

2004: Comisia Județeană aprobă retrocedarea
La confiscare, cele 10 hectare erau compuse din 5 ha arabil, 2,5 ha fânețe, 0,5 ha livadă, 2 ha vie. Însă, în 1971, Stațiunea Vitivinicolă Iași l-a predat către Romsilva în vederea împăduririi pentru consolidare versant. Așadar, acum terenul este ocupat de vegetație forestieră.
Pe 16 martie 2004, cu semnătura lui Nichita și a lui Șavlovschi a plecat către Prefectură referatul pentru aprobarea cererii lui Secară. Practic, aproape 8,4 ha urmau să-i fie restituite, pentru restul de 1,6 ha se propunea acordarea de despăgubiri. Pe 19 noiembrie, deci după 8 luni, Comisia Județeană a validat propunerea Comisiei municipale de fond funciar.

Dan Pădure, vechiul asociat al lui Bogdan Șavlovschi. Amândoi au făcut o groază de bani din căpușarea Oficiului de Cadastru

2012: băieții se pun în mișcare
Anii au trecut și nimic nu s-a mai întâmplat în această speță. Abia în 2009, a fost semnat un protocol între Ocolul Silvic Iași și Primărie prin care cele 8,4 hectare au fost puse la dispoziția Comisiei municipale. Cu scopul de a ajunge la Secară. Iarăși, anii s-au scurs fără ca femeia să intre efectiv în posesia propriului pământ, drept care îi fusese recunoscut.

Însă, brusc, în 2012, la început de an, s-au pus în mișcare toate rotițele. Pe 20 ianuarie, SC Hotarnic SRL a realizat o documentație cadastrală „în scopul realizării operațiunii de identificare cadastrală a imobilului și atribuirii numărului cadastral”. Cu referire la cei 83.978 mp. Memoriul tehnic poartă semnătura lui Dan Pădure, unul dintre asociații, de-atunci și de acum, ai Hotarnic SRL.

Zeci de ani pierduți și recuperați în doar câteva luni
Fix în aceeași zi, 20.01.2012, Oficiul de Cadastru Iași a admis documentația Hotarnic. Pe 13 februarie 2012, Primăria Iași a trimis un alt referat la Prefectură în care a atras atenția că deși Simonei Secară i-au fost validate cele 8,4 hectare, hotărârea din 2004 trebuie modificată în sensul „completării acesteia cu amplasamentul amenajistic”.

La numai o lună distanță, pe 13 martie 2012, prefectul Dragomir Tomașeschi și Bogdan Șaramet, subprefect, au semnat o nouă hotărâre în care au menționat și „amplasamentul silvic identificat”, cel din Copou.
O primă concluzie: cererea Simonei Secară a fost băgată în seamă de autorități abia după ce a câștigat în instanță. Chiar și așa, de la prima validare, cea din 2004 au trecut 8 ani, până în 2012, când femeia a avut și titlul de proprietate. Iar în 2012, în câteva luni, s-au rezolvat toate.

Dorin Șavlovschi a semnat punerea în posesie, iar fiul său fusese mandatat să obțină retrocedarea chiar a acestui teren. Ulterior l-a și cumpărat

Bogdan Șavlovschi fusese mandatat să obțină terenul
Lovitura de teatru: în lunile mai 2011 și mai 2012, Simona-Xenia Veronica Secară a încheiat câte un contract de mandat cu Mihai Bendas, Dan Pădure și Bogdan Șavlovschi. Potrivit actelor, Pădure și Șavlovschi au fost mandatați de Secară să obțină:  
- titlul de proprietate pentru cele aproape 8,4 hectare din Copou
- despăgubiri pentru diferența de 1,6 hectare și pentru o construcție demolată
- titlul de proprietate pentru 38 hectare pădure la Bivolari

Singura diferență notabilă între cele două contracte de mandat este că la cel din 2011, femeia a fost reprezentată de fiul său, Mihai Vlad Gabriel Secară, iar pe cel din 2012 l-a semnat însăși ea. În cazul ambelor, titulatura a fost cea de „contract de mandat remunerat”.

Precizare: Pădure și Șavlovschi au fost asociați în firma Hotarnic. Alt amănunt, Bogdan este fiul lui Dorin Șavlovschi cel care, împreună cu Nichita, înaintaseră în 2004 dosarul la Prefectură.

Cum s-a împărțit pădurea din Copou. Partea lui Radu Grigoraș este de 2,5 ha

Plata pentru Șavlovschi&Pădure: 1,25 ha
Deci, în ianuarie 2012, au fost reluate procedurile în cazul Secară, în luna mai bătrâna a semnat cu Pădure și Șavlovschi al doilea contract de mandat, iar pe 16 octombrie 2012, sub semnătura lui Costel Alexe, pe atunci șef la Cadastru, aceasta a obținut, în sfârșit, titlul de proprietate pe 83.978 mp.

La data la care Simona Secară a intrat în posesia terenului, aceasta atinsese venerabila vârstă de 89 de ani.
A doua lovitură de teatru: din cele 8,4 hectare, pe 6 decembrie 2012, mandatarii și-au primit „recompensa” pentru că au ajutat-o pe Secară. Astfel, Mihai Bendas a luat 1,25 hectare, tot 1,25 hectare, în indiviziune, au primit și Bogdan Șavlovschi și Dan Pădure.

„Simplu spus, cei trei mandatari au primit împreună 2,5 hectare de teren fără a plăti bani”, a explicat un jurist.

Lucreția Grigoraș, mama lui Radu Grigoraș, nu știe nici măcar unde îi sunt plasate terenurile din Iași

Intră în scenă părinții lui Radu Grigoraș
În 2013, la câteva luni distanță, Bogdan Șavlovschi și Dan Pădure au vândut partea lor, 1,25 hectare, către Dumitrița Șavlovschi (sora) și Viorica Pădure (mama). Pur și simplu n-au vrut ca terenul să figureze pe numele lor. Prețul total menționat în contract a fost de puțin peste 27.000 de euro. Așa s-a încheiat primul episod al acestei retrocedări.
Un an mai târziu, în 2014, Simona Secară, ajunsă la 91 de ani, a înstrăinat și restul de teren, 5,7 hectare (5,3 teren + 3.863 mp cu destinația cale de acces). Din această suprafață, Dumitrița Șavlovschi a luat un sfert, soții Pădure alt sfert, iar Neculaie și Lucreția Grigoraș o jumătate.
Tabloul complet: părinții domiciliați în Târgu Frumos ai lui Dan Pădure de la Hotarnic SRL s-au întâlnit cu sora lui Bogdan Șavlovschi (fost Hotarnic, ulterior Cadastru) și cu părinții lui Radu Grigoraș (fost jurist la Prefectură, director la Oficiul de Cadastru la data tranzacției) și s-au gândit să cumpere o pădure de 5,7 hectare din Iași de la o nonagenară care locuia în București.

Prețul a fost fixat la 100.000 de euro pentru tot terenul.

Radu Grigoraș a găsit sursa banilor: tatăl a fost arendaș

Sursa banilor: „Din agricultură”
Sinteză: din cele 8,4 hectare ale Simonei Secară, distribuția finală a fost:
- Mihail Bendas – 1,2 hectare
- Dumitrița Șavlovschi și părinții lui Dan Pădure: 3,85 ha
- Neculaie Grigoraș: 2,65 ha
- diferența: drumuri de acces
Proporțional, părinții lui Radu Grigoraș au avut de achitat 50.000 de euro. Mama, Lucreția, angajată la Starea Civilă din Podu Turcului, tatăl, Neculaie, șef de bază Comcereal. În 2014, pensionari amândoi. Anterior, venituri modeste.

Tatăl a fost și consilier local două mandate. Spre exemplu, în 2012, Neculaie Grigoraș a declarat venituri pentru anul anterior de 24.000 lei ca șef de bază, 6.000 lei din activități agricole.

În dreptul Lucreției au fost notate 5.000 de lei ca pensie și 5.000 de lei ca referent la Primăria Podu Turcului. În total, cei doi au câștigat 40.000 lei, adică o medie lunară netă de doar 3.300 lei, echivalentul a 770 de euro la vremea respectivă.

„Tata a avut 40-50 de hectare în arendă. A făcut agricultură. El lua teren și-l lucra ca persoană privată. Începând cu anul 1994, tata a început să facă agricultură, zeci de hectare, în privat, așa a făcut bani”, a încercat Grigoraș o explicație.

În interviul luat de REPORTER DE IAȘI, tatăl său n-a vorbit deloc despre asta, iar veniturile din agricultură n-au apărut niciodată în declarația de avere.

„N-are importanță declarația de avere”

Despre sursa celor 50.000 de euro cât i-a costat pădurea, Radu Grigoraș, actual director în Primăria Iași, a susținut că părinții săi au făcut, anterior, multe tranzacții imobiliare. „Socotite toate, unele peste altele, cred că înainte de 2006 sunt peste 250.000 de euro tranzacționați pe Iași”, a spus acesta. Și a adăugat că 180.000 de euro au fost obținuți în 2006 doar din vânzarea a 9.600 mp în Galata.
REPORTER DE IAȘI: - Dar ca să le cumpere și pe cele vechi, au avut nevoie de bani.

Radu Grigoraș: - Nu vreau să vă spun eu sursa achizițiilor. Au fost și împrumuturi de la rude, am avut persoane care au lucrat în străinătate.

(...)

Radu Grigoraș: - Asta vă interesează, de unde au avut banii pentru pădure. Erau tranzacții anterioare în ani de zile, chiar pe Iași multe.

REPORTER DE IAȘI: - În declarațiile de avere ale dumnealui (tatăl – n.r.), nu prea se regăsesc banii aceștia.

Radu Grigoraș: - Banii, nu. Dar n-are importanță ce-a declarat în declarația de avere.

REPORTER DE IAȘI: - Cum n-are?

Radu Grigoraș: - Ar face obiectul ANI (Agenția Națională de Integritate – n.r.). Dacă a mințit în declarația de avere, e problema lui.

Captură cu rubrica de venituri a lui Neculaie Grigoraș în 2012: goală complet deși ar fi trebuit să aibă 180.000 de euro în cont din vânzarea unui teren din Iași

În momentul retrocedării, Radu Grigoraș era jurist în Prefectură
Directorul din Primărie a spus că părintele său, Neculaie Grigoraș, luase 180.000 de euro în 2006, în schimbul vânzării unui teren în Iași, dar în 2012, potrivit declarației de avere completată de tată, acești bani nu se regăsesc nici în conturile lui și nici nu a achiziționat alte proprietăți imobiliare. Pur și simplu banii nu există.
REPORTER DE IAȘI: - Cum v-ați întâlnit în afacerea asta? Părinții dvs. cu părinții lui Pădure și sora lui Șavlovschi?
Radu Grigoraș: - N-are legătură dacă am vorbit cu părinții sau nu și nu sunt detalii pe care să vi le dau. Eu sunt persoană publică.
REPORTER DE IAȘI: - N-aveți o explicație a întâlnirii.
Radu Grigoraș: - Ba da, am o explicație. Dar nu trebuie să vă dau dumneavoastră explicația. E o chestie de familie (...) Știu, dar n-am de ce să vă declar.

În momentul în care Simona Secară a obținut retrocedarea, Radu Grigoraș era jurist la Casa Pătrată. „În 2012 eram în Prefectură, în Corpul de Control. Nu eram la Comisia Județeană. Aveam atribuții în zona de primării. Era și funciară. Nu am semnat titlul. Eu nu am avut legătură cu emiterea titlului. Coincidența face că eram în Prefectură”, a spus acesta.

Ulterior, de la Prefectură a ajuns la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar în 2014, anul tranzacției, era director. Din 2017 a ajuns la Primărie, iar în 2018 a devenit șef al Direcției Exploatare Patrimoniu.

Loganul unui milionar: cam vechi dar îți faci treaba cu el

Tatăl are un Logan ruginit
Despre cariera publică, Grigoraș se vaită că i-a adus numai necazuri. „Că am venit în administrația publică pentru mine a fost un dezavantaj. Am rămas într-un apartament cu două camere (care este tot pe numele părinților săi – n.r.). N-am mai putut să mai fac absolut nimic. Am scos un certificat de urbanism pe-un teren de-al tatei, a ieșit discuția că vreau să fac blocuri”, a spus Radu Grigoraș. (Chiar așa este: vor să facă locuințe colective, dar despre asta într-un episod viitor.)
Jurnaliștii REPORTER DE IAȘI au fost la Podu Turcului și au discutat cu părinții directorului de la Iași. Lucreția și Neculaie Grigoraș locuiesc într-o casă cumpărată, potrivit declarației de avere, în 1976. Au și un Logan din 2008.

Cu alte cuvinte, după ce în 2006 a vândut 9.600 mp pe strada Podișului din Iași cu 180.000 euro, la doi ani distanță, Neculaie Grigoraș și-a permis luxul să-și ia un Logan de 10.000 euro.

Neculaie Grigoraș nu știe câte terenuri are în Iași, cât au costat, de unde a avut bani și nici cu cine le-a cumpărat

Veniturile părinților: modeste
Dialog REPORTER DE IAȘI – soții Grigoraș despre pădurea de 2,65 hectare din Copou:
REPORTER DE IAȘI: Cum ați ajuns să luați terenul acela la Iași (pădurea – n.r.), adică la 200 km (de Podu Turcului, domiciliul soților – n.r.)?

Neculaie Grigoraș: L-am găsit prin presă, cred.

- Și ați luat împreună cu niște oameni pe care nu-i cunoașteți. Știți cine sunt ceilalți cumpărători?

- Nu știu.

- Păi ați fost împreună la semnat actele.

- Am fost, dar ce, i-am legitimat eu? Nu știu...

- Și ce vreți să faceți cu bucata aia?

- O țin acolo. Am avut și eu o rezervă de bani, fiind în pragul pensiei. Am zis: hai să-i închid în ceva. Și am zis că în pădure e bun că eu sunt din neam de forestier. Tata a lucrat la Silvic.

- 100.000 de euro a fost toată afacerea, partea dumneavoastră a fost 50.000 de euro.

- Nu-mi mai aduc aminte

Lucreția Grigoraș: - Dar nu era...

Neculaie Grigoraș: - Nu era atâta. În sfârșit, nu știu.

- Pădurea e luată acum 8 ani, în 2014. Dvs. când ați ieșit la pensie?

- 2014.


- Deci ați avut banii familiei. Și nu v-a ajutat și fiul dvs.?
Lucreția Grigoraș:
Ha-ha-ha (râde zgomotos – n.r.). Mă faceți să râd. Un copil de unde să te ajute?
- Ei, nu mai era copil (în 2014, Radu Grigoraș avea 38 de ani – n.r.). Cu aproximație, cam cât se câștiga la Comcereal?
Lucreția Grigoraș: Ei, gata, gata. Nu mai da nicio relație, te rog frumos.
Neculaie Grigoraș: Nu dau eu... Eu am fost șef de unitate.
- Aveați mai mult de 3.000 de lei salariul?

Neculaie Grigoraș: - Da.
REPORTER DE IAȘI: 3.500 lei?
Neculaie Grigoraș: Cam așa.
Lucreția Grigoraș: Nu mai da. Gata, gata, gata.

Neculaie Grigoraș, agent de pază dar milionar în euro

Tatăl milionar s-a angajat ca agent de pază ca să mai câștige un ban
În 2016, Neculaie Grigoraș a candidat la Consiliul Local Podu Turcului (a fost consilier două mandate) calitate în care a depus o nouă declarație de avere, încă disponibilă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate.

Din acest document reiese că în 2015 Neculaie Grigoraș, pe lângă cei 21.000 lei ca salariat Comcereal și 13.800 lei ca pensionar, a mai luat 2.400 de lei ca „agent pază la Prodbac Bacău”. Adică, el încasase 180.000 euro în 2006 pe un teren în Iași, în 2014 și-a permis să dea 50.000 de euro pe 2,65 hectare de pădure în Copou, dar în 2015, la vârsta de 66 de ani, s-a angajat ca paznic.

„A fost un contract de colaborare. Paza era mai mult mentenanța pentru bancomatul de la Dealul Morii. Dacă intra în avarie, era cea mai apropiată persoană care mergea la bancomat. A fost o perioadă, până s-a vândut baza de recepție, în care a fost pensionar și a avut în fiecare an prelungit contractul de șef de bază. În plus, era persoana cea mai apropiată să se ducă și la telefon i-ar fi spus ce setări să-i facă bancomatului”, a explicat fiul, Radu Grigoraș.

Foarte greu de introdus terenul în intravilan
Despre destinația celor 5,3 hectare pe care tatăl său le deține în Copou împreună cu părinții lui Pădure și sora lui Șavlovschi, directorul Grigoraș a spus că nu există niciun plan încă.
Un expert în Urbanism, consultat de REPORTER DE IAȘI, a declarat că situația juridică a lotului întreg de pădure este complicată. „Fostul proprietar a avut agricol, a primit pe vechiul amplasament, actual pădure. I s-a schimbat categoria după preluarea abuzivă la stat. Dar nu e relevant. Acum e complicat de scos din circuitul silvic. Iar legea interzice trecerea pădurii în intravilan. Fiind pădure, nu știu cum poate schimba categoria de folosință ca să poată trece în intravilan. Acum, proprietarii nu pot face decât băncuțe si căsuțe pentru veverițe”, a afirmat specialistul.

Lui Radu Grigoraș îi este frică de un sechestru

Așadar, miza e introducerea în intravilan. Se poate face și cum? Cine va trasa noua graniță dintre intravilan și extravilan. Despre viitoarea destinație a terenului, Radu Grigoraș e ba ironic, ca optimist.
Radu Grigoraș: Am pădure, produc oxigen.

REPORTER DE IAȘI: Familia dvs. a dat 50.000 de euro ca să producă oxigen pentru Iași?

- Nu. Vă dați seama că nu. A fost un plasament al unor bani care la un moment dat, cu extinderea intravilanului, va avea o valoare.

- Vă trebuie un PUZ pentru intrare în intravilan?

- Da. Se poate construi și în extravilan. Dar deocamdată nu s-a făcut niciun demers de niciun fel.

- Există un regim al pădurilor, se poate defrișa doar 5%. Niște case de vacanță? Parcelat?

- Da. Pe parcele mari. Dar nu s-a mers cu niciun demers mai departe.

- De ce nu luați pe numele dvs. proprietățile acestea?

- Pentru că în administrația publică nu știi niciodată ce se întâmplă. Doamne ferește, te trezești cu vreun sechestru. Plus că banii au fost ai părinților.

Șavlovschi, proprietăți impresionante dintr-un salariu la stat
Contactați de REPORTER DE IAȘI, Bogdan Șavlovschi (foto) și Dan Pădure au refuzat, ambii, să facă precizări pe acest subiect.
Firma Hotarnic SRL îi are în prezent asociați pe Dan Pădure și pe Larisa Șavlovschi (soția lui Bogdan Șavlovschi). În trecut, inclusiv Bogdan Șavlovschi a fost asociat, iar un timp chiar bunica sa de 80 de ani. SRL-ul bunicii a prins mai multe contracte cu Oficiul de Cadastru după ce, în 2015, la șefia acestuia a ajuns Bogdan Șavlovschi.
- La Ipatele, în marginea pădurii, există un domeniu de 9,5 hectare, deținut de soții Ioan și Viorica Pădure (părinții lui Dan Pădure, unul dintre acționarii Hotarnic SRL) și de Dumitrița Alexandra Gafencu Șavlovschi (sora lui Bogdan Șavlovschi). O parte din domeniu a fost cumpărată în 2017, altă parte în 2020
- În plus, părinții lui Pădure și socrii lui Șavlovschi dețin și o pensiune în Delta Dunării
- Jurnaliștii de la 7IAȘI au descoperit că familia Șavlovschi a cumpărat un penthouse și trei apartamente de la Gheorghe Cheșcu (Flux) la prețuri mult subevaluate, când Șavlovschi era director OCPI și instituția realiza intabulări pentru clădiri cu indicatorii urbanistici mult depășiți

Article image
Cel mai grav caz de incompatibilitate din Iași în ultimii anii: fostul director OCPI și firma de cadastru Hotarnic Înainte de a fi director, era acționar la Hotarnic, apoi și-a lăsat bunica de 80 de ani în firmă, iar acum, după ce și-a pierdut mandatul, soția lui a preluat din nou 50% din acțiuni Pe Hotarnic s-a cumpărat un paradis de 250.000 de euro la Ipatele, la 50 km de Iași: o cabană de 224 mp, un lac, pădure, pârâu ...
Autor cristi tanasa Anchete 21 Martie 2022


Citeste si...
Nota
(1 Vote)
Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație singulară
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: 

Donație lunara
Donează lunar pentru susținerea proiectului ReporterIS
Suma: