O nouă „victimă” a unității speciale a Fiscului dedicată depistării persoanelor fizice care cheltuie bani fără proveniență.
Fiscul ieșean a calculat că o femeie de afaceri a cheltuit între 2015 și 2017 suma de 5,8 milioane de lei pe care nu-i poate justifica.
Ancheta inspectorilor este complexă și detaliată: i-au luat în calcul și încasări de dobânzi bancare în cuantum de 0,18 lei.
Pentru cei 5,8 milioane de lei, Fiscul a stabilit un impozit de 1,2 milioane de lei și i-au pus sechestru pe bunuri mobile și imobile de peste 1,5 milioane de lei.
Femeia a contestat sechestrul, dar a pierdut procesul definitiv. Singura șansă pe care o mai are este judecata dosarului în care cere anularea pe fond a deciziei de impunere.
Șeful de la București al Fiscului și-a propus să impulsioneze acest tip de anchete pentru a aduce bani la buget.
Inspectorii verifică informații din mai multe surse
Lovitură de proporții pentru Camelia Andrei (31 de ani), o tânâră din Neamț cu afaceri în Iași și județul de baștină. În 2019, o echipă de verificare din Iași, din cadrul Direcției Persoane Fizice cu Risc Fiscal, a stabilit că are de plătit 1,21 de milioane de lei impozit pe venit estimat suplimentar, dobânzi și penalități de întârziere, suma fiind aferentă celor 5,8 milioane de lei pe care aceasta i-a cheltuit în perioada 1 ianuarie 2015- 31 decembrie 2017 și nu le-a putut justifica proveniența în fața inspectorilor.
Conform declarațiilor oficiale ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), persoanele fizice verificate de inspectorii Direcției Persoane Fizice cu Risc Fiscal, una înființată în urmă cu câțiva ani, după modelul faimosului IRS american, sunt alese de un soft specializat care calculează diferențele potențiale dintre sumele obținute și cheltuite de acestea. O diferență care bate la ochi duce la declanșarea verificărilor în detaliu.
În decursul anchetei, ANAF are acces la informații de la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, Sistemul Naţional de Evidenţă a Autovehiculelor al MAI, Asociaţia Română a Băncilor, Primării, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului etc., având dreptul să ceară relații de la terţi persoane fizice şi juridice care au intrat în tranzacții cu cel verificat. Astfel de anchete se întind pe multe luni, putând ajunge și la o durata de peste un an.
Împrumuturi suspecte
La Camelia Andrei, Fiscul a constatat că, în anul fiscal 2015, a cheltuit 2,6 milioane de lei, fiind identificate surse de fonduri în cuantum total de doar 839.346,38 lei. Au rezultat venituri suplimentare utilizate – bani „la negru”, fără justificarea provenienței, de 1,7 milioane de lei.
Cea mai mare parte dintre cei 2,6 milioane de lei, adică 1,6 milioane de lei, au reprezentat împrumuturi către persoane juridice. Pentru cheltuieli (plăţi) personale şi de trai, s-au dus 695.862,84 lei, iar pentru plata unui avans/achiziţia unei locuinţe - 228.952,96 lei. Un comision bancar a fost de 36 de lei, plata comisioanelor bancare - 36 lei, iar plata unor dobânzi aferente utilizării unui card de credit - 0,09 lei.
Pe de altă parte, în același an, Camelia A. a încasat aproape 840.000 de lei din restituiri de împrumuturi de la persoanele juridice, 0,18 lei dobânzi bancare și 2,5 lei restituiri de comisioane bancare.
La fel de amănunțite au fost concluziile inspectorilor pe anii 2016 și 2017, accent punându-se, din nou, pe împrumuturi. Astfel, în 2016, femeia a împrumutat firme cu 546.000 de lei și i s-au returnat 1,12 milioane lei, iar în 2017 a împrumutat unor societăți 4,1 milioane de lei, restituirile fiind de 1,3 milioane lei. În acest ultim an, cheltuielile personale şi de trai au fost de 1.031.381,10 lei.
„(…) se observă că fondurile utilizate care exced cu mult sursele de fonduri deţinute sau obţinute de persoana fizică verificată sunt în sumă totală de 5.869.634 lei, sumă mult prea mare pentru a putea fi interpretată ca fiind rezultat al unor omisiuni sau erori de declarare fiscală, ci reflectă acţiuni conştiente, intenţionate care să conducă la sustragerea de la stabilirea bazei impozabile din punct de vedere al impozitului pe venit, şi implicit de la plata obligaţiilor fiscale aferente.”
ANAF, în fața instanței
Trăgând linie, inspectorii au calculat că, în cei trei ani, Camelia A. a cheltuit cu 5,8 milioane de lei mai mult decât a încasat și au impozitat această sumă.
În paralel, pentru a se asigura că își vor încasa banii, cei de la Fisc au pus sechestru pe bunuri ale debitoarei: un teren în suprafaţă de 1.487 mp situat în Văleni-Neamț, în valoare de 10.000 lei, un apartament cu suprafaţa de 71,05 mp, situat în municipiul Iaşi şi evaluat la 277.953 lei, veniturile din salarii, evaluate la 5.301 lei/lună, sumele cuvenite Cameliei Andrei dintr-o firmă la care este asociată, în valoare de 1.298.282 lei, precum şi pe conturile ei curente de la două bănci.
Ar fi ascuns un teren
Camelia Andrei a contestat legalitatea instituirii sechestrului la Tribunalul Iași, unde a pierdut procesul în decembrie 2020. Ulterior, a depus apel, și acesta respins, decizia rămânând definitivă în mai 2022.
Ea declarase că a răspuns solicitărilor Fiscului și că decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nu îi fusese comunicată.
În replică, Fiscul a susținut că femeia, în mod repetat, „nu a răspuns la solicitările de informaţii adresate prin mai multe Note explicative, refuzând colaborarea cu organul fiscal pe toate canalele de comunicare ce au fost stabilite în cursul verificării fiscale”.
Ca factor agravant, în baza căruia au solicitat magistratului să mențină sechestrul, inspectorii au afirmat că debitoarea achiziționase terenul de 1.487 mp din Văleni și nu-l declarase la Primărie în vederea impozitării. În plus, nu a probat cu documente justificative existenţa şi nici provenienţa fondurilor utilizate în numerar în perioada verificată.
Prioritar: bani la buget, parte din cei „negri”
Noul director al ANAF, Lucian Heiuș, a declarat, în mod repetat, că pune mare accent pe activitatea Direcției Persoane Fizice cu Risc Fiscal care are inspectori în județe. Scopul: suplimentarea sumelor încasate la buget prin impozitarea banilor „la negru” descoperiți la persoanele fizice.
Nu de puține ori, aceste anchete s-au lăsat și cu plângeri penale pe numele celor prinși cu ocaua mică, acuzația fiind de evaziune fiscală.
Lucian Heiuș (Foto: hotnews.ro)
Recent, Heiuș a anunțat că, în iulie 2022, cea mai mare diferenţă dintre încasări și cheltuieli la o persoană fizică din România a fost găsită la un contribuabil din judeţul Iaşi: 11,7 milioane de lei. Pentru această sumă, impozitul calculat a fost de 3,5 milioane de lei.
„În Bucureşti, la un contribuabil, diferenţa a fost de 3,5 milioane de lei, creanţă stabilită a fost de un milion de lei, iar în Buzău, la un alt contribuabil, diferenţa a fost de 3,2 milioane de lei, creanţa stabilită a fost de 0,8 milioane de lei. V-am dat trei cele mai mari diferenţe şi impozite stabilite pe care le au descoperit colegii mei în luna iulie. Deci practic, în această activitate, în luna iulie, 5,9 milioane de lei au fost identificaţi şi urmează să fie achitaţi sau recuperaţi către bugetul de stat”, a afirmat Lucian Heiuş.
