După ce și-a revenit din leșin, a continuat serviciul încă 4 ore
„Eram în timpul mersului, mi s-a făcut rău. Am apucat să frânez înainte de a leșina. A durat cam 3-4 minute până mi-am revenit, aveam o sticlă de apă și mi-am turnat-o în cap. Am dus vagonul la capăt, apoi mi-am continuat serviciul încă vreo 4 ore”, povestește vatmanul.
Cazul său este cunoscut în toată Compania de Transport Public (CTP). O știu și colegii de muncă, sindicaliștii, o știu și șefii. De aceea a și fost mutat de pe tramvai, devenind simplu vânzător de bilete.
Totuși, omul refuză să-i apară numele într-un articol de presă de frica represaliilor. Aceasta e situația reală dintr-o companie publică locală în anul 2019: oamenii se tem de conducători, deși au drepturi contractuale care echilibrează raportul de forțe între partenerii sociali. Teoretic. Vatmanii explică ce pățești dacă ești prea vocal și ești luat la ochi: „Ți se arată o vechitură de tramvai care stă pe chituci în fundul Depoului și ți se spune că pe acela îl vei conduce. Adică ești scos din circuit”.
MERGI PÂNĂ LA CAPĂT! Un îndemn care poate însemna mult mai mult decât pare la prima vedere: GT4, un tramvai cu cabina ca un cuptor, fără aer condiționat, în care vatmanul a leșinat după 14 zile de serviciu fără oprire
A lucrat 14 zile neîncetat
Vatmanul care nu dorește să-și divulge identitatea suferise un preinfarct după 14 zile de muncă încontinuu, fără zile de pauză, într-o cabină de tramvai fără aer condiționat. După ce leșinase, în aceeași noapte a fost luat cu ambulanța de-acasă.
Nu mai putea respira, a ajuns direct la spital, iar medicii l-au ținut sub observație, internat, timp de 10 zile. „Nu îmi cobora tensiunea. În scrisoarea medicală scrie de preinfarct. Nu mă sperii ușor, de asta minimalizez ce s-a petrecut, dar să te țină 10 zile în spital pentru că nu-ți scade tensiunea este mult. Eram susceptibil de un AVC”, spune vatmanul.
Când i s-a făcut rău, acesta avea 14 zile lucrate neîncetat și numai ture de după-amiază. Era iunie, începutul verii, dar zilele fuseseră foarte călduroase. Programul era de la 12.30 la 23. Adică 10 ore și jumătate zilnic, inclusiv în weekend.
„Am fost programat doar după-amiaza, era extrem de cald afară. Intram în cabină care era ca o cușcă încinsă, nu există aer condiționat pe GT4, mergeam ore întregi cu soarele care bătea în geamuri. A fost și inconștiența mea, am lucrat pentru bani mai mult decât putea duce organismul”, povestește angajatul CTP.
Șoferii și vatmanii CTP se plâng de programul infernal și de orele suplimentare pe care și le iau toți pentru a câștiga, cât de cât, un salariu decent. Norma de baza înseamnă 1.800 de lei net. Cu 60-70 de ore lucrate în plus, poți ajunge la 2.500 de lei să-i duci acasă. Apar sacrificii la limita supraviețuirii.
Colapsul vatmanului, în timp ce conducea un tramvai plin de călători, i-a speriat pe colegii săi
Trebuie să muncești non-stop pentru un salariu decent
Vatmanul spune că șefii CTP încurajează sistemul și se ajunge la exploatarea prin muncă: „Conducerea nu-ți cere explicit să lucrezi suplimentar, dar, dacă refuzi, devii un angajat problemă. Nu este o solicitare expresă, pur și simplu te trezești planificat. Poți refuza, dar salariul mic te face să prestezi ore suplimentare”.
În luna în care a lucrat 14 zile fără întrerupere, spune că a câștigat aproape 2.500 de lei. A făcut norma de 168 de ore plus 70 de ore suplimentare. Totalul de 238 de ore înseamnă peste 11 ore de muncă/zi, raportat la 21 de zile lucrătoare. Totul pentru 500 de euro lunar. Dacă nu muncești non-stop, inclusiv weekend-urile, iei doar 350 de euro.
Vatmanul așteaptă viza medicală pentru anul acesta care să-i spună dacă se poate întoarce pe tramvai. Acum, i-a scăzut salariul, dar e mulțumit că n-a fost dat afară.
Criza de personal
Vatmanii și șoferii spun că există frecvent situații în care personalul de bord lucrează 14 zile consecutiv. Din cauza crizei de personal, conducerea CTP îi suprasolicită pe conducătorii de autobuze și de tramvaie.
„Personal, pentru că m-am opus acestor ture de peste 10 zile fără pauză, nu mai sunt programat în așa hal. Rămân cu salariu mai mic, dar sunt mai odihnit și este mai sigur. Am avut în trecut însă luni cu cele 168 de ore obligatorii, la care mai puneam încă 40-50 sau chiar 80 de ore suplimentare lunar”, explică un alt vatman de la Depoul Dacia, care, de asemenea, nu dorește să-și divulge identitatea.
Calculul arată că, la 80 de ore lucrate peste cele 168 normale, sunt 248 de ore lunar: rezultă fix 31 de zile lucrate non-stop, a câte 8 ore fiecare. La un așa regim, salariul poate ajunge la 2.600 lei/lună.
Vatmanul afirmă că face mai puține ore suplimentare, dar este mulțumit. „Rămân la 2.400 de lei, 1.000 de lei dau pe rate, iar restul îl duc acasă. Măcar sunt mai sigur că nu scap 40 de tone de fier la vale. Tramvaiul nu se oprește ușor, dacă ai fost neatent, faci prăpăd!”.
Depoul Dacia e mult mai slab dotat decât Depoul de la Gară. Improvizațiile aproape nu mai pot remedia defecțiunile, iar numărul de tramvaie scoase la stradă este mai mic decât normativul
CTP: Doar 10 angajați au lucrat neîntrerupt 14 zile
Conducerea CTP Iași susține, în urma unei verificări, că sunt puțini angajați care au lucrat 14 zile neîntrerupte. „Am găsit 10 astfel de cazuri. Există un singur om care a lucrat peste 12 ore pe zi. Sunt acele ture de ranforsare de dimineață, cu pauză de două ore la prânz, continuate de același om cu tură de după-amiază. Dar nu trece nimeni de 12 ore pe zi. Și are o pauză în care se poate odihni”, a explicat Adrian Mihai, directorul de personal și purtătorul de cuvânt al CTP Iași.
12 ore pe zi e o limită rezonabilă la CTP.
Doar 35 de tramvaie sunt în stare de funcționare
Vatmanii de la Depoul Dacia susțin că există frecvent situații în care oamenii vin la serviciu și află că tramvaiul este defect și nu au cu ce ieși la stradă. Sunt trimiși acasă, ziua de lucru se taie și primesc mai puțini bani la salariu.
Situația e descrisă de vatmanii din Depoul Dacia ca fiind dramatică: „În Depou sunt 50 de tramvaie, dintre acestea aproximativ 35 sunt în stare de funcționare. Zilnic, ar trebui să iasă pe stradă 27 de tramvaie, cu două mijloace păstrate în rezervă, dacă se petrece ceva pe traseu. În cele mai bune zile, dacă sunt scoase 23 de tramvaie în total, cu tot cu rezervă”.
Angajații explică astfel de ce se lungesc timpii de așteptare în stații și de ce transportul public exasperează prin lipsa de predictibilitate. Din norma de 29 de mijloace, doar 23 sunt disponibile zilnic, ceea ce înseamnă o reducere a frecvenței tramvaielor cu peste 20%. Cauza: slaba dotare tehnică, vântul care bate prin magaziile de piese, penuria financiară gravă.
Defecțiuni în serie la tramvaie, în decembrie
Vatmanii explică în continuare: „Astfel, în loc să putem respecta graficul de un tramvai la 10 minute, avem un tramvai la 15-17 minute. La orele de vârf, fiecare minut contează, stația se umple imediat. Dacă se mai petrece și vreo defecțiune la vreun tramvai, cel din urmă să îl împingă, ies două unități de pe traseu în același timp, se ajunge la peste 20 de minute între vagoane”.
Scenariul este confirmat de conducerea CTP, dar cauza ar fi doar vremea din decembrie. „Într-adevăr, în luna decembrie, din cauza zăpezii, tramvaiele au avut mai multe defecțiuni. Unele tramvaie au avut niște probleme la uși, altele la niște cutii de contactori situate aproape de nivelul solului. Dar oamenii nu au fost trimiși acasă, au făcut ore pe alte tipuri de vagon, cu vatmani cu experiență, ca să învețe și acele tramvaie”, a declarat Adrian Mihai.
Primăria ignoră situația reală de la CTP, promovând viitoarele achiziții de tramvaie moderne, din bani europeni, obținuți prin alocare directă și prin concurs de proiecte. Necunoscuta este dacă viitoarele tramvaie vor putea fi întreținute în depourile preistorice de la Iași
Magazia de piese de schimb este goală
Povestind despre faptul că multe tramvaie sunt defecte, vatmanii au lansat cea mai gravă acuzație, negată însă de conducerea CTP: magazia de piese este goală, nu s-au mai cumpărat nici măcar consumabile în ultimele luni.
„Un exemplu sunt contactele de aluminiu care vin montate pe talpa pantografului. Asigură contactul între rețea și sistemele tramvaiului, sunt consumabile, se schimbă la 3.000 de km, pe care îi facem într-o lună. Nu există în depozit, mergem cu ele uzate, se poate produce o întrerupere de curent care mă lasă fără frâna de urgență, deci fac accident grav”, explică un vatman. Acesta spune că valoarea contactelor este infimă, raportată la cifra de afaceri a CTP.
„De când lucrez eu în această regie, de 30 de ani, n-am văzut niciodată magaziile de piese atât de goale. Se întâmplă ceva grav”, susține acesta.
Bani din propriul buzunar pentru piese
Același angajat spune că nu sunt contactori electrici și se fac improvizații, cum nu sunt nici măcar banale lamele de ștergător: „Mi le cumpăr singur”.
Inclusiv rulmenții din interiorul motoarelor sunt înlocuiți cu bucșe de cauciuc. „Se defectează frecvent, este motivul pentru care se aude de la roți un țăcănit. Se mai blochează, scot fum, tramvaiul trebuie ridicat. În mod normal, producătorul spune că se folosesc rulmenți, nu bucșe. Am întrebat la Ghezaco, un set din modelul de rulmenți costă costă 600 de lei, dar ține incomparabil mai mult decât bucșele”, explică omul.
Vatmanii au cerut să fie înlocuite aerotermele din tramvaie, vechi și ineficiente iarna, dar li s-a spus că investiția este foarte mare. „Ne alintăm de acum, dar la tramvaie nu există sistem de dezaburire la geam și nu există spălător de parbriz. Sunt foarte vechi, nu au sisteme de acest gen. Oprim tramvaiul în stație și ștergem parbrizul cu cârpa. N-avem nici sistem de spălare a geamurilor. Dacă mă stropește un camion, cobor și torn apă cu o sticlă”, mai explică vatmanul condițiile de lucru.
Depoul Dacia e un parc de vechituri. Sunt 50 de tramvaie parcate, doar 35 mai merg, ar trebui scoase zilnic la stradă 29, dar numai 23 apucă să meargă pe linii. Restul e fier vechi
Opriți timpul!
Cel mai mult îi înnebunește pe vatmani goana continuă din timpul programului pentru respectarea timpilor pe traseu. Aceasta și din cauza aglomerării traficului din oraș. „Cursa mea are o oră, reușesc să scot cam 63-65 de minute. La capăt cobor în viteză, pun ștampila, urc în vagon și plec, nici nu-mi trag sufletul. La fiecare 3 ore îmi permit să mă duc la baie, dar sunt femei în vârstă care trebuie să meargă din oră în oră”, povestește unul din vatmanii de la Depoul Dacia.
Concurentul Unistil, pe profit
După falimentul RATP, pe fondul neachitării subvențiilor pentru pensionari de către Primărie și a cedării unei treimi din trasee către concurentul privat Unistil, noua companie a revenit pe profit în 2017: 2,37 milioane de lei la o cifră de afaceri de 91 milioane de lei. Marja de profit a fost de 2,6%, neputând asigura dezvoltarea CTP.
Compania are în acest moment 1.327 de angajați.
