La acești bani se pot adăuga 200 milioane de euro din fonduri europene, Iașul absorbind 120 milioane de euro în ciclul 2007-2013 și va depăși această valoarea în exercițiul 2015-2020. Până în 2027, Iașul poate absorbi minim 200 milioane de euro din fonduri europene pentru infrastructură.
Grad de îndatorare mic
Potrivit legii, Primăria se poate împrumuta până ce gradul de îndatorare a orașului ar ajunge la 30% din veniturile proprii. Adică valoarea anuală a ratei de rambursat să nu fie mai mare de 30% din veniturile proprii (taxe și impozite locale, cotele defalcare din impozitul pe venit și TVA).
În 2018, veniturile proprii ale Iașului au fost de 407 milioane de lei. Deci, valoarea ratelor nu poate depăși anual 120 de milioane de lei. Dar Iașul are deja un grad de îndatorare de 10%, pentru care plătește anual rate de aproximativ 40 de milioane de lei. Deci, am mai putea face împrumuturi a căror rată anuală cumulată să nu depășească 80 milioane de lei, echivalentul a 17 milioane de euro.
Valoarea sustenabilă: 300 milioane de euro
Deci, cât ar putea împrumuta acum Iașul ca să ajungă la gradul maxim de îndatorare de 30%? Ca mod de calcul vom lua exemplul creditului de aproape 30 milioane de euro, contractat în 2011 de la BRD. Acesta a fost încheiat pe 20 de ani (cu trei ani de grație). La final, orașul va plăti aproape 34 milioane de euro: valoarea creditului + 3,83 milioane de lei dobânzi + încă aproape 155.000 euro comisioane. În cei 20 de ani, rata medie anuală pe care o plătește Iașul în contul acestui credit este de 1,7 milioane de euro.
Dacă Iașul își permite rate anuale de 17 milioane de euro (adică de 10 ori mai mult decât cea la creditul BRD), rezultă că poate împrumuta de 10 ori mai mult decât acel credit. Deci, Iașul poate, acum, să împrumute măcar 300 de milioane de euro.
„Pentru că suma e mult mai mare, se poate negocia, atât perioada de rambursare care poate fi chiar mai mare, de 25 de ani, cât și valoarea dobânzilor care ar trebui să fie mai mici”, a explicat un expert financiar.
Se cheltuie aiurea 20 milioane de euro pe an
Cu alte cuvinte, dacă șefii din Palatul Roznovanu s-ar decide, în câteva luni, Primăria ar putea împrumuta 300 de milioane de euro, pe 20 de ani, cu rate anuale de aproximativ 17 milioane de euro.
Ar face asta pentru a avea un uriaș buget de investiții cu care, pe termen scurt, să schimbe fața orașului: 300 de milioane de euro investite în 4-5 ani în folosul ieșenilor.
Ar putea, la modul serios, ca bugetul să suporte rate anuale de 17 milioane de euro? „Da. Iată doar două variante. Acum, Iașul are un buget anual de investiții de aproximativ 20 de milioane de euro, bani cheltuiți aiurea, fără cap. Am putea face creditul, realiza lucrările, iar ratele să se plătească din acest buget de 20 milioane pe care orașul deja îl are. În al doilea rând, o parte dintre investiții ar trebui să producă bani pentru buget, fie direct cum e cazul parcărilor, fie indirect prin dezvoltarea orașului care, în final, va însemna tot un buget mai mare”, a precizat un specialist în administrație publică.
Ce s-ar putea face cu acești bani:
O nouă șosea între Valea Lupului și Nicolina, pe șesul Bahluiului, prin spatele Complexului ERA
Șosea pe Șesul Bahluiului
1) Varianta de trafic ușor a șoselei de centură. Deși, teoretic, ar trebui finanțată de Guvern, din șoseaua de centură s-au făcut doar obiectivele I și II, adică Metro – Lunca Cetățuii. Obiectivul III, Lunca Cetățuii – Poitiers – Trei Fântâni, ar urma să fie finanțat tot de Guvern. Varianta de trafic ușor este „obiectivul IV”, iar finanțarea este mai mult decât incertă. Noua șosea ar trebui să plece de la giratoriul din lateralul Delphi și al Parcului Industrial Miroslava, să meargă de-a lungul Bahluiului vreo 3 kilometri, apoi să se bifurce. O parte să ducă spre Dacia, traversând Bahluiul prin dreptul intersecției dintre strada Strămoșilor și strada Samisegetuza. Cealaltă bucată ar merge pe Cicoarei până la Crucea lui Ferenț. Lucrările ar fi trebuit să înceapă în 2013, adică acum șase ani. Primăria Iași ar putea să ia singură decizia realizării acestei rute. Cost: 28 milioane de euro
10 parcări supraterane în zonele Păcurari și Nicolina, cele mai aglomerate din oraș
Parcări supraterane
2) Realizarea unui număr de 8-10 parcări supraterane în cartiere. Fiecare cu 300-350 de locuri. Spre exemplu, la Cluj, parking Negoiu, finalizat anul trecut, are o capacitate de 375 de locuri și a costat 8,3 milioane de lei, adică până în 2 milioane de euro. Deci, la 10 parcări comparabile, cu un total de 3.500 – 4.000 de locuri, investiția s-ar ridica la 20 de milioane de euro. Ulterior, banii s-ar întoarce către bugetul local ca abonamente plătite de ieșeni.
La 3.500 de locuri de parcare, cu o taxă lunară de 25 de euro/mașină, venitul anual ar fi de peste 1 milion de euro.
Pasaje rutiere subterane în Nicolina (Belvedere) și Socola (Cotnari și Granit)
Pasaje rutiere subterane
3) Realizarea a 2-3 pasaje rutiere subterane pentru fluidizarea traficului. Unul în intersecția Cotnari (b-dul Socola spre Bucium), un altul la Granit (Socola spre Bucium), altul în intersecția de la Belvedere (Nicolina spre Podu Roș).
Ca reper pentru costuri ar putea fi luat pasajul subteran Eminescu. Pasajul construit la Fundație are 286 metri, câte o bandă de circulaţie pe sens şi două rampe de acces și a costat 38 milioane lei, cu tot cu devierea rețelelor de utilități, realizarea de chesoane și stabilizarea terenului. În euro, asta înseamnă, la cursul actual, 8 milioane. Punem 10 milioane de euro, cifră rotundă, deci cele trei noi pasaje subterane ar urma să coste 30 milioane de euro.
Ruta Rapidă Splai Bahlui, cu pasaje rutiere peste intersecțiile din Tudor Vladimirescu, Podu Roș și Podul de Piatră. Splaiul devine inelul de trafic din interiorul orașului
Pasaje supraterane pe Splai Bahlui
4) O idee a viceprimarului Radu Botez pentru descongestionarea traficului din Podu Roș prevede construirea a două pasaje supraterane, fiecare cu câte o bandă de circulație, unul pe direcția Tudor – Podu de Piatră (Splai Bahlui Mal Stâng), celălalt pe sens invers, pe Splai Drept.
Acestea ar urma să fie ridicate deasupra Bahluiului. Cele două pasaje ar avea o lungime de 551,6 metri (pasaj Mal Drept), respectiv 546,6 metri (pasaj Mal Stâng).
La cea mai recentă ședință de Consiliu Local s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției. Costul investiției a fost estimat la aproximativ 84 milioane de lei, adică 17,8 milioane euro. Șefii din Primărie ar vrea să facă o investiție similară și peste podul din Tudor Vladimirescu. Deci, cele patru pasaje rutiere supraterane ar putea costa împreună 35 milioane de euro
Pasaje pietonale în Târgu Cucu și Sf. Lazăr
Pasaje pietonale
5) Pasaje pietonale subterane: pe Sf. Lazăr, la intrarea în Palas pe la Auchan, în față la Curtea de Apel din Tg. Cucu. Costul ambelor: 5 milioane de euro
Se pot lua rapid încă 70 de tramvaie moderne, a câte 30 m, și încă 100 de autobuze. Frecvența acestora ar fi optimizată, astfel încât oamenii să renunțe la mașinile personale
Încă 70 de tramvaie
6) Cu fonduri europene, Primăria va achiziționa 28 de tramvaie noi. Însă, zilnic, pe străzile din oraș circula 100 de vagoane. Cu acest credit, Primăria ar putea cumpăra diferența de 72 de tramvaie. La un preț mediu de 1,5 milioane de euro ar însemna o cheltuială de aproape 110 milioane de euro.
O sală polivalentă de 10.000 de locuri, pentru care nici Iașul nu are bani și nici nu primește finanțare de la Guvern
Sală Polivalentă de 10.000 de locuri
7) Sală Polivalentă cu fonduri din împrumut, fără a mai sta cu mâna întinsă la Guvern. Cea de la Cluj, ultramodernă, s-a făcut în două etape: inițial cu o capacitate de 7.000 de locuri, extinsă apoi până la 9.300 locuri. În total a costat 18,8 milioane de euro. Deci, și Iașul și-ar putea face o polivalentă pentru competiții sportive și concerte, cu o capacitate de până în 10.000 de locuri care să aibă un preț estimativ de 20 milioane de euro.
8) Alte 30 de milioane de euro ar putea fi alocate pentru asfaltarea străzilor din interiorul cartierelor. Dacă bulevardele și străzile principale au fost sau vor fi asfaltate cu fonduri europene nerambursabile, străzile din cartiere ar putea fi modernizate cu covoare asfaltice din acest credit. Un kilometru de covor asfaltic costă aproximativ 210.000 euro. Deci, cu 30 milioane de euro s-ar putea reface aproape 150 de kilometri. Ar fi cea mai mare campanie de asfaltare din istorie.
Campusuri școlare în zonele limitrofe: Bucium, Capăt Păcurari, Nicolina-Valea Adâncă
Campusuri școlare în suburbii
9) Realizarea a două-trei campusuri școlare moderne la extremitățile orașului (Bucium, Nicolina – CUG, Păcurari) astfel încât cei ce locuiesc în comunele limitrofe să nu mai traverseze orașul pentru a-și aduce copii la școală.
Ar putea fi folosite trei școli existente care să fie modernizate, pe modelul de la Bistrița. Acolo, la colegiul în care învățau 1.800 de elevi, a fost realizat un nou campus compus din: internat modern, o cantină cu o sală de mese de 200 de locuri, un centru de documentare, cu șase săli de lectură, cu bibliotecă și calculatoare, două săli de sport, cu vestiare și dușuri, mai multe terenuri de baschet, handbal, volei, tenis, dar și un corp nou pentru clasele de elevi. Valoarea totală a investiției a fost de 7 milioane de euro.
Sau un campus construit de la zero, așa cum s-a întâmplat la Oradea. Cu 10 milioane de euro s-au construit 24 de săli de clasă, o sală de sport, o cantină, un internat pentru elevi cu o capacitate de 300 de locuri și un cămin pentru profesori cu 16 garsoniere. Deci, restul de 22 milioane de euro din posibilul credit de 300 milioane de euro ar putea fi folosite pentru construirea a două-trei campusuri școlare moderne
Cluj are deja 2.000 de locuri de parcare supraterane
La Cluj, Primăria a investit masiv în realizarea de parcări sub și supraterane atât în centru cât și în cartierele orașului.
Parkingurile situate în cartiere au locuri de parcare în regim de abonamente anuale destinate riveranilor:
- Parking Primăverii – 406 locuri
- Parking Băișoara – 317 locuri
- Parking Mehedinți – 126 de locuri
- Parking str. Fabricii – 310 locuri
- Parking Moților – 382 locuri
- Parking Negoiu (Mănăștur) – 375 de locuri
Cea mai recentă investiție finalizată este parcarea Negoiu din cartierul Mănăștur care a fost dată în folosință în luna iunie a anului trecut. Clădirea are demisol, parter și cinci etaje, cu o capacitate de 375 de locuri. Pentru persoanele fizice, costul unui abonament anual este de 110 lei, adică puțin peste 9 lei pe lună.
Parkingul pe strada Fabricii: se poate parca și pe acoperiș, în acest caz tariful fiind redus (65 lei/an), pentru că mașina nu este protejată de intemperii. La interior prețul e de 110 lei/an. Fiecare dintre aceste parkinguri a fost rezultatul unor investiții ale Primăriei cu valori cuprinse între 2 și 4 milioane de euro.
„Există suficiente programe guvernamentale, europene și alte surse externe (fonduri norvegiene) care pot fi utilizate înainte de a fi contractat vreun împrumut. Bunăoară, Clujul și-a modernizat transportul public prin achiziția de tramvaie și autobuze electrice cu fonduri europene și norvegiene, pe când Iașul s-a împrumutat pentru achiziția a 85 autobuze diesel Euro 6. Oradea a construit un pod peste Crișul Repede utilizând fonduri UE, pe când Iașul s-a chinuit trei ani să termine licitația pentru construcția unui pod peste Bahlui în zona Cicoarei din fonduri de la bugetul local. Și exemplele pot continua... În general, cred că autoritățile locale trebuie să contracteze credite pentru investiții multiplicatoare în economia locală. Sunt de acord cu împrumuturi după ce au fost epuizate toate șansele de a atrage «fonduri gratis». Sunt de acord să contractăm un împrumut pentru construcția unui parc industrial în zona Fortus care să atragă investitori și să creeze locuri de muncă. Nu sunt însă de acord cu împrumuturi pentru reparația de străzi, așa cum a procedat actuala conducere a Primăriei Iași”, Marius Bodea, deputat PNL
250-300 milioane de euro în cele două exerciții financiare post-aderare (2007-2013 și 2014-2020) investite în Iași prin Programul Operațional Regional
