Unul dintre cei 32 de deputați europeni ai României, ieșeanul Tudor Ciuhodaru (PSD) și-a petrecut aceste zile la Spitalul de Neurochirurgie, înghesuind tură după tură pentru a-și face norma lunară. Luni, marți, miercuri și joi, Ciuhodaru s-a pontat ca stând câte 14 ore în spital, zilnic.
Scopul: la final de lună să bifeze cele 140 de ore pentru norma întreagă. Și să umfle cei 14.000 de lei net. Tot pentru februarie, Ciuhodaru va încasa, net, alți 7.000 de euro din indemnizația de la Parlamentul European. E om de 10.000 de euro, net, lunar cu două norme întregi: de medic urgentist la Neuro și de deputat în Parlamentul European. Imposibil fizic și ilegal, au afirmat experți despre aceste două calități.
Nu a călcat prin spital
Pentru a treia oară în ultimul an, REPORTER DE IAȘI a monitorizat programul de la Neuro al lui Tudor Ciuhodaru. Sinteza ultimilor două săptămâni: de joi, 13 februarie și până luni, 24 februarie, Ciuhodaru a bifat o singură tură de 7 ore. Mai clar, în săptămâna 17-23 nu a călcat prin spital. Total opus, de luni 24 februarie și până joi, 27 februarie a figurat zilnic cu câte două ture. Adică, zilnic câte 14 ore.
Explicația: norma întreagă pe care Ciuhodaru o are la UPU de la Neuro ar presupune o prezență, luni-vineri, de 7 ore pe zi. Practic, în 20 de zile lucrătoare cât are o lună în medie, doctorul ar trebui să strângă 140 de ore. Iar pentru asta este remunerat cu 14.000 de lei net lunar. În plus, pentru gărzi (12 ore în spital) este plătit separat, suplimentar. În februarie a figurat cu una singură, pe data de 9.
Un selfie de promovare: un medic în alertă
E la Parlament, dar de fapt e la spital
Ca Ciuhodaru să ia salariul întreg, trebuie să ponteze cele 140 de ore lunar. Cum este și parlamentar european, are perioade lungi de absență.
Însă, în această perioadă, cărțile i s-au așezat bine lui Ciuhodaru. În săptămâna 17-23 februarie nu a venit deloc la spital, dar între 23 și 27 februarie a fost notat zilnic cu câte două ture la rând. „Activitatea în Parlamentul European e împărțită în patru categorii, în calendar fiecare având câte un cod de culoare”, a afirmat Cătălin Ivan, fost europarlamentar, Astfel, roșu indică sesiunea, roz – lucru în comisii, albastru – grupuri și turcoaz – activități exterioare. Aceasta fiind o săptămână turcoaz, adică a activităților în teritoriu, Ciuhodaru și-a permis să o petreacă la spital.
Ar trebui să facă program zi de zi
Modul în care Tudor Ciuhodaru și-a aranjat agenda în ultimele două săptămâni poate spune despre el că e un om calculat, atent, dispus la efort fizic și intelectual.
„Este ilegal”, au spus surse din administrația spitalului. „Niciun medic nu-și poate face programul după bunul plac. Zi de zi, medicul trebuie să fie la serviciu minim 7 ore, asta în cazul în care nu este în concediu medical sau de odihnă. Nimeni de la Neuro nu mai face așa ceva, ca el”, au explicat aceleași surse, sub rezerva anonimatului.
Într-o discuție de anul trecut, dr. Diana Cimpoeșu, șefa UPU de la Spiridon a adus argumente de ordin profesional: „Medicina de Urgență este o activitate reglementată printr-un Ordin al Ministerului Sănătății cu specificații caracteristice: nu poți lipsi mai mult de 4 zile consecutiv dintr-o unitate de urgență, dacă nu ești în concediu. Programările se fac cu un anumit sens, să se asigure fluxul continuu și timpii optimi de odihnă, nu pot exista suprasarcini de câteva zile și apoi pauze de săptămâni întregi”.
În concluzie, nu poți ca medic UPU să dispari cu săptămânile și apoi să îndeși tură după tură pentru ca la final de lună să cazi în cheia orelor necesare pentru a împlini norma.
În ture nu se omoară cu munca
În al doilea rând, au afirmat aceleași surse, Ciuhodaru, cât e la spital, se comportă ca un super-star: „Face băi de mulțime printre angajați și pacienți deopotrivă, se întinde la discuții politice sau în interminabile interviuri pentru presă. Cu munca nu prea se omoară”.
Mai mult, Tudor Ciuhodaru este singurul caz de la Neurochirurgie care nu figurează în graficul de lucru al Serviciul de Urgență, acolo unde este trecut programul fiecărui medic. „Tratament preferențial e puțin spus”, a completat sursa.
În calendarul postat pe site-ul oficial al Parlamentului European se observă, pe mijloc, la luna februarie, că ne aflăm în săptămâna „verde”, liber la Bruxelles. Acum vine la serviciu, la Neuro, și doctorul Ciuhodaru. Săptămâna trecută a lipsit complet, deși are normă întreagă
Cât câștigă la Bruxelles
Veniturile nete ale lui Tudor Ciuhodaru au cunoscut o creștere fabuloasă din vara anului 2019, de când a fost ales deputat în Parlamentul European pe listele PSD. Există informații certe despre cât câștigă un europarlamentar. Într-un exercițiu de transparență, Clotilde Armand, la rândul său europarlamentar, dar din partea USR, a publicat, în septembrie 2019, din ce se constituie veniturile: aproape 7.000 de euro, net, lunar, este indemnizația. Important: acești 7.000 de euro nu sunt condiționați de prezență.
În plus, pentru fiecare zi de prezență la Strasbourg sau Bruxelles, acolo unde se desfășoară lucrările, deputatul mai primește o diurnă de 320 de euro net. La 10 zile lucru, diurna se ridică la 3.200 de euro. Lună de lună, tot în sumă netă, fiecare europarlamentar mai primește câte 4.500 de euro, un forfetar destinat biroului de europarlamentar (dotări, chirie, utilități), asistenții deputatului fiind plătiți separat de aceste sume.
Drumurile unui europarlamentar sunt epuizante
În rezumat: pentru o normă întreagă la Neuro (140 de ore), Ciuhodaru ridică net 14.000 de lei = 3.000 de euro. Pentru o normă întreagă la Parlamentul European, cu o prezență la Bruxelles și Strasbourg de bun simț, măcar 12 zile pe lună (96 de ore) câștigă net 10.840 euro (indemnizație + diurnă).
Tudor Ciuhodaru are un venit net lunar cumulat de 14.000 de euro, figurând, scriptic, că muncește 240 de ore lunar, cu 50% mai mult decât orice om normal din țara asta. La acest orar nu am mai adăugat gărzile de la spital (de exemplu, pe 9 februarie a avut o gardă de 12 ore), timpul petrecut pe drum, în aeroporturi.
Patru servicii în paralel
Anterior alegerii sale în Parlamentul european, Ciuhodaru a fost deputat în Parlamentul de la București. În 2018, spre exemplu, a cumulat calitatea de deputat, cu cea de medic (Neuro), cu cea de profesor asociat (Universitatea Asachi), cu cea de conferențiar (Universitatea Apollonia) și cu cea de urgentist la Institutul de Psihiatrie Socola.
Tăcerea vinovată a lui Tudor Ciuhodaru
REPORTER DE IAȘI i-a adresat lui Tudor Ciuhodaru mai multe întrebări referitoare la acest subiect, însă, până la ora redactării acestui material, deputatul nu a oferit niciun răspuns. Alăturat, reproducem integral întrebările la care acesta a refuzat să răspundă.
În ultima perioadă, nici Lucian Eva, managerul de la Neuro, nu a mai vrut să ofere răspunsuri la întrebările cu relevanță publică adresate de REPORTER DE IAȘI.
Afișul cu care a ajuns parlamentar în 2012. Acum va candida din nou la Primărie pentru PSD. Acest om le poate face pe toate
Întrebările marelui public pentru Tudor Ciuhodaru
Întrebările pe care i le-a adresat REPORTER DE IAȘI și la care Tudor Ciuhodaru nu a răspuns:
1)Cum reușiți să faceți față, cu normă întreagă, activității de deputat în Parlamentul European și celei de medic, tot cu normă întreagă, la Spitalul de Neurochirurgie? Puteți să descrieți programul dvs. pe o săptămână?
2) Mai sunteți cadru didactic la universitățile „Asachi” și „Apollonia”? În cazul în care răspunsul este afirmativ, câte ore pe săptămâna predați? Detaliați pe fiecare în parte
3) Mai lucrați la Institutul Socola? Dacă da, care este programul săptămânal pe care-l aveți la Socola?
Cariera politică: patru partide din care a ieșit și a reintrat mereu
* 2008: a fost ales deputat pe colegiul uninominal 8 (Copou), din partea alianței PSD+PC
* 2010: în ianuarie s-a alăturat Grupului Independenților din Senat și Camera Deputaților, părăsind PSD
* 2011: ianuarie, s-a înscris în Partidul Conservator
* 2011: septembrie, a fost exclus din PC
* 2011: septembrie, s-a înscris în UNPR
* 2012: a fost ales deputat de Bârlad pe listele PPDD
* 2015: în aprilie, a trecut la UNPR
* 2016: a fost ales deputat pe listele PSD Iași
* 2019: a fost ales europarlamentar PSD
* 2020: anunțat drept candidat la Primărie al PSD Iași
Monitorizarea prezenței lui Ciuhodaru la Neuro, în intervalul 13 – 27 februarie:
Joi – 13 februarie – ora 10:00. Răspuns din UPU: „Nu e la muncă”
Joi – 13 februarie – ora 17:00 – Răspuns din UPU: „Nu e, nu va veni, nu a fost”
Vineri – 14 februarie – ora 11:00 – Răspuns din UPU: „Nu este, sunați-l pe mobil”
Vineri – 14 februarie – ora 14:00 – Prezent la serviciu
Sâmbătă – 15 februarie - Nu
Duminică – 16 februarie - Nu
Luni – 17 februarie – Nu a fost deloc
Marți – 18 februarie – Nu a fost deloc
Miercuri – 19 februarie – Nu a fost deloc
Joi – 20 februarie – Nu a fost deloc
Vineri – 21 februarie – Nu a fost deloc
Sâmbătă – 22 februarie – Nu
Duminică – 23 februarie – Nu
Luni – 24 februarie – A figurat cu două ture, deci 14 ore, și a venit. A plecat mai devreme, din 14 ore a stat doar vreo 10. A făcut baie de mulțime, a vorbit despre politică
Marți – 25 februarie – două ture. În total, 14 ore
Miercuri – 26 februarie – două ture. A plecat la ora 21:00, dar de la 16:00 și până la plecare nu l-a mai văzut nimeni
Joi – 27 februarie – două ture a câte 7 ore fiecare
Averea lui Tudor Ciuhodaru
În ultima declarație de avere disponibilă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate și semnată de Tudor Ciuhodaru pe 5 iulie 2019, acesta a menționat patru parcele de teren (toate moștenire), în suprafață cumulată de 1.350 mp. La capitolul „clădiri”, medicul a notat două case și două apartamente. Două apartamente și-o casă sunt moștenite. Nici terenurile și nici casele moștenite nu le deține 100%, ci în diferite procente. Ciuhodaru a trecut și trei mașini: două Renault (din 2008 și 2013) și un Peugeot moștenit. Europarlamentarul a declarat și șase depozite sau fonduri de investiții, suma totală pe care o deținea fiind de aproape 190.000 de lei. Din declarație, a reieșit că la data completării avea și două datorii la persoane fizice, în valoare de 112.500 lei și, respectiv, de 188.000 lei. La venituri, Ciuhodaru a declarat că în anul anterior, 2018, a încasat net: 120.036 lei de la Parlamentul României, 158.912 lei de la Spitalul de Neurochirurgie, 10.503 lei de la Universitatea „Gh. Asachi” ca profesor asociat, 4.747 lei de la Universitatea Apollonia – conferențiar și 30.408 lei de la Institutul de Psihiatrie „Socola” unde a avut încheiată o convenție civilă de prestări servicii. Deci, pe tot anul 2018 a încasat aproape 325.000 lei, adică o medie netă lunară de 27.000 de lei (peste 5.700 de euro).
