E un semnal evident că Sistemul nu vrea să se schimbe. Racolările PNL din PSD şi de peste tot, precum şi eternizarea în funcţii a baronilor, ale căror pretenţii şi indolență cresc de la o zi la alta, sunt manifestări ale unui Sistem care e obişnuit să se menţină intact, indiferent cum s-au rotit la Putere PDL-PSD-PNL.

E un semnal evident că Sistemul nu vrea să se schimbe. Racolările PNL din PSD şi de peste tot, precum şi eternizarea în funcţii a baronilor, ale căror pretenţii şi indolență cresc de la o zi la alta, sunt manifestări ale unui Sistem care e obişnuit să se menţină intact, indiferent cum s-au rotit la Putere PDL-PSD-PNL.

Să dai o spargere de 1 milion de euro la vistieria publică și să fii în continuare șef peste buget, ce poate fi mai plăcut în viață? Trei ani a refuzat Mihai Chirica să achite facturile, care erau decontabile din fonduri europene, motivând că e dosar penal în acest proiect. În realitate, Ministerul Dezvoltării a aprobat recepția, frauda de care este acuzat Gheorghe Nichita neavând legătură cu realizarea obiectivelor tehnice. La Nichita nici măcar nu s-a reținut prejudiciu, că șpaga nu s-a materializat. Dacă primarul plătea 1 milion de euro restanța la Grupul UTI, MDRAP ar fi decontat banii din fonduri europene. Termenul a expirat, iar zilele acestea UTI a trecut la executarea sumei. Banii vor fi plătiți din buzunarul ieșenilor. Cu 1 milion de euro, se făceau patru creșe a câte 500 mp fiecare. Este cea mai absurdă fixație a lui Chirica, acesta având pe conștiință 1,1 milioane de euro din banii ieșenilor.

Încăpățânarea primarului Mihai Chirica îi costă pe ieșeni peste 1,1 milioane de euro. Banii vor fi achitați de Primărie în contul UTI Grup pentru o parte dintre lucrările realizate la proiectul „Sistem de management al traficului”.


Să dai o spargere de 1 milion de euro la vistieria publică și să fii în continuare șef peste buget, ce poate fi mai plăcut în viață? Trei ani a refuzat Mihai Chirica să achite facturile, care erau decontabile din fonduri europene, motivând că e dosar penal în acest proiect. În realitate, Ministerul Dezvoltării a aprobat recepția, frauda de care este acuzat Gheorghe Nichita neavând legătură cu realizarea obiectivelor tehnice. La Nichita nici măcar nu s-a reținut prejudiciu, că șpaga nu s-a materializat. Dacă primarul plătea 1 milion de euro restanța la Grupul UTI, MDRAP ar fi decontat banii din fonduri europene. Termenul a expirat, iar zilele acestea UTI a trecut la executarea sumei. Banii vor fi plătiți din buzunarul ieșenilor. Cu 1 milion de euro, se făceau patru creșe a câte 500 mp fiecare. Este cea mai absurdă fixație a lui Chirica, acesta având pe conștiință 1,1 milioane de euro din banii ieșenilor.

Încăpățânarea primarului Mihai Chirica îi costă pe ieșeni peste 1,1 milioane de euro. Banii vor fi achitați de Primărie în contul UTI Grup pentru o parte dintre lucrările realizate la proiectul „Sistem de management al traficului”.


Managementul traficului se reduce la doi timpi de așteptare în intersecțiile modernizate: unul de zi și altul de seară, cu o diferență de 15-20 de secunde între acestea. Am testat în teren cum funcționează sistemul de management al traficului în 20 de intersecții din oraș. După câteva ture de oraș în care timpii au fost măsurați, avem o concluzie: sunt mici diferențe între timpii de dimineață și cei de seară. Angajații de la monitorizarea traficului spun că se merge în pricipal pe setări prestabilite, nicidecum pe corecții automate ale sistemului. În câteva intersecții mari sistemul este ori nefuncțional, ori inexistent. Percepția șoferilor din Iași despre semafoarele inteligente: sunt praf.

 

Am măsurat timpii la semafoarele din 20 de intersecții din Iași, cele mai multe modernizate prin proiectul european de management al traficului. Surprinzător, câteva intersecții mari din zonele aglomerate din Centru au rămas clasice: Târgu Cucu, Tudor Vladimirescu (Iulius Mall) sau Baza 3.


Managementul traficului se reduce la doi timpi de așteptare în intersecțiile modernizate: unul de zi și altul de seară, cu o diferență de 15-20 de secunde între acestea. Am testat în teren cum funcționează sistemul de management al traficului în 20 de intersecții din oraș. După câteva ture de oraș în care timpii au fost măsurați, avem o concluzie: sunt mici diferențe între timpii de dimineață și cei de seară. Angajații de la monitorizarea traficului spun că se merge în pricipal pe setări prestabilite, nicidecum pe corecții automate ale sistemului. În câteva intersecții mari sistemul este ori nefuncțional, ori inexistent. Percepția șoferilor din Iași despre semafoarele inteligente: sunt praf.

 

Am măsurat timpii la semafoarele din 20 de intersecții din Iași, cele mai multe modernizate prin proiectul european de management al traficului. Surprinzător, câteva intersecții mari din zonele aglomerate din Centru au rămas clasice: Târgu Cucu, Tudor Vladimirescu (Iulius Mall) sau Baza 3.


Deputatul PNL Dumitru Oprea îşi exprimă convingerea că, prin recentele acţiuni, coaliţia PSD-ALDE demonstrează că este gata să meargă până la capăt pentru a întoarce România în „epoca demaur“ a lui Adrian Năstase. Într-o declarație politică, parlamentarul ieşean consideră că solicitarea Ministrului Justiţiei de revocare a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, are drept scop final lipsirea Justiţiei de independenţă, „singura garanţie că se vor bucura de «fructele» fărădelegilor făcute fără ca cineva să îi mai întrebe de lege sau să răspundă în fața justiției“.

In cazul apartamentelor situate în același bloc, diferența de preț a fost net în favoarea sistemului centralizat de încălzire. Iar gazul metan va crește la preț în continuare, după ce s-a înregistrat o premieră: s-a scumpit iarna. Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, două familii au păstrat centrala și au făcut comparația timp de un an. Tocmai au renunțat la ea.

Condiții de utilizare normală, în viața reală, nu pe hârtie, centrala termică individuală a ajuns să fie bătută de sistemul centralizat. Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, două familii au avut ambele sisteme în paralel, câteva luni din anul trecut.

În această iarnă, și-au închis centralele termice de apartament: „După ce am văzut care-i sistemul mai ieftin, centrala devine piesă de muzeu”, spun reprezentanții lor.

 

Au renunțat la centrale

Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, oamenii au avut în paralel, timp de un an, centrale termice de apartament și agent termic în sistem centralizat de la Veolia. Au testat singuri fluctuația prețurilor facturilor în funcție de ce anume foloseau pentru încălzire și apă caldă și, în această iarnă, au renunțat definitiv la centrale. „Au devenit obiecte de muzeu în casele noastre”, spune ei.

Familiile Tănase și Calistru de la blocul T6, tronson 1, de pe Străpungere Silvestru au început experimentul după ce, în iarna trecută, au fost de acord să-și monteze sisteme de distribuție pe orizontală de la Veolia. „S-au convins între timp, au văzut că nu-i păcălea nimeni. Au făcut trecerea înapoi în sistem centralizat cu oarecare temere, după aceea au văzut facturile”, explică fostul administrator al asociației de proprietari

 

Preț mai mic la Veolia

Fostul administrator al asociației de locatari din T6, Alexandrina Bivolaru, care este actualul cenzor al aceleiași entități, a făcut propriul experiment cu facturile care îi veneau, comparându-le cu ale vecinilor cu centrale pe gaz. Și a ajuns la un rezultat surprinzător. Ieșea mai ieftin cu 10% fiind client Veolia.

Ca să dau un exemplu concret, în luna aprilie a anului trecut, când încă a mai fost frig, am avut factură emisă de Veolia de 124 de lei pentru agent termic și de 174 de lei pentru apă caldă. În total, pe o lună de primăvară grea a fost 298 de lei. La 4 camere, însă, cu suprafață mare, și cu mulți membri în familie. Adică am consumat agent termic, am avut cald și apă caldă la discreție. Vecini cu centrale pe gaz au avut, în aceeași lună, calculând doar gazul, nu mai pun și curentul electric consumat de centrale la socoteală, peste 330 de lei”, ne-a explicat Alexandrina Bivolaru.

 

Diferențe și acum, în iarnă

Situația s-a repetat în această iarnă. Au venit deja facturile pe octombrie și noiembrie, care au făcut diferența. Cei cu distribuție pe orizontală de la Veolia au avut facturi pentru agent termic între 119 și 150 de lei în octombrie, cei pe gaz metan au avut facturi de 150-170 de lei.

Pe luna noiembrie, la fel: 300 de lei agentul termic la 4 camere, peste 330 de lei gazul. „Au mai fost vecini care au distribuție pe orizontală și au avut facturi puțin mai mari, de 400 de lei tot la 4 camere, dar nu au știut să-și seteze termostatul și robineții. După ce au înțeles cum funcționează le-a scăzut consumul”, ne-a mai spus Alexandrina Bivolaru.

Gaz mai scump cu 8%

Prețul gazului românesc încă nu este aliniat la cel european, scumpirile abia urmează)

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, luni, că în luna ianuarie facturile la gaz din România vor fi mai mari. Scumpirea fusese anunțată inițial anul trecut, pentru 1 octombrie, dar a fost amânată pentru noiembrie, apoi pentru ianuarie. Scumpirea este cu circa 8% și este generată de componenta principală a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale (CUG), care crește de la 81,48 de lei/Mwh la 88,28 de lei/Mwh.

În CUG sunt cuprinse preţul de achiziţie pentru gazele din producţia României, tarifele aferente serviciilor de înmagazinare şi costurile aferente finanţării pentru gazele naturale extrase din înmagazinare. În factura finală, însă, consumatorii mai plătesc şi alte servicii: costul de distribuţie şi furnizare.

Într-un final, consumatorii casnici din România vor resimţi, în medie, o creştere lunară de cel puţin 5 lei a prețului gazelor. Dar o factură la gaz de 300 de lei în prezent va fi cu 24 de lei mai scumpă, astfel încât decalajul de preț dintre sistemul centralizat de încălzire și centralele termice se va mări.

De altfel, ANRE a mai precizat, în același comunicat de luni, că vor fi actualizate şi alte componente ale preţurilor, deci sunt posibile și alte creșteri de preț în perioada următoare.


In cazul apartamentelor situate în același bloc, diferența de preț a fost net în favoarea sistemului centralizat de încălzire. Iar gazul metan va crește la preț în continuare, după ce s-a înregistrat o premieră: s-a scumpit iarna. Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, două familii au păstrat centrala și au făcut comparația timp de un an. Tocmai au renunțat la ea.

Condiții de utilizare normală, în viața reală, nu pe hârtie, centrala termică individuală a ajuns să fie bătută de sistemul centralizat. Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, două familii au avut ambele sisteme în paralel, câteva luni din anul trecut.

În această iarnă, și-au închis centralele termice de apartament: „După ce am văzut care-i sistemul mai ieftin, centrala devine piesă de muzeu”, spun reprezentanții lor.

 

Au renunțat la centrale

Într-un bloc de pe Străpungere Silvestru, oamenii au avut în paralel, timp de un an, centrale termice de apartament și agent termic în sistem centralizat de la Veolia. Au testat singuri fluctuația prețurilor facturilor în funcție de ce anume foloseau pentru încălzire și apă caldă și, în această iarnă, au renunțat definitiv la centrale. „Au devenit obiecte de muzeu în casele noastre”, spune ei.

Familiile Tănase și Calistru de la blocul T6, tronson 1, de pe Străpungere Silvestru au început experimentul după ce, în iarna trecută, au fost de acord să-și monteze sisteme de distribuție pe orizontală de la Veolia. „S-au convins între timp, au văzut că nu-i păcălea nimeni. Au făcut trecerea înapoi în sistem centralizat cu oarecare temere, după aceea au văzut facturile”, explică fostul administrator al asociației de proprietari

 

Preț mai mic la Veolia

Fostul administrator al asociației de locatari din T6, Alexandrina Bivolaru, care este actualul cenzor al aceleiași entități, a făcut propriul experiment cu facturile care îi veneau, comparându-le cu ale vecinilor cu centrale pe gaz. Și a ajuns la un rezultat surprinzător. Ieșea mai ieftin cu 10% fiind client Veolia.

Ca să dau un exemplu concret, în luna aprilie a anului trecut, când încă a mai fost frig, am avut factură emisă de Veolia de 124 de lei pentru agent termic și de 174 de lei pentru apă caldă. În total, pe o lună de primăvară grea a fost 298 de lei. La 4 camere, însă, cu suprafață mare, și cu mulți membri în familie. Adică am consumat agent termic, am avut cald și apă caldă la discreție. Vecini cu centrale pe gaz au avut, în aceeași lună, calculând doar gazul, nu mai pun și curentul electric consumat de centrale la socoteală, peste 330 de lei”, ne-a explicat Alexandrina Bivolaru.

 

Diferențe și acum, în iarnă

Situația s-a repetat în această iarnă. Au venit deja facturile pe octombrie și noiembrie, care au făcut diferența. Cei cu distribuție pe orizontală de la Veolia au avut facturi pentru agent termic între 119 și 150 de lei în octombrie, cei pe gaz metan au avut facturi de 150-170 de lei.

Pe luna noiembrie, la fel: 300 de lei agentul termic la 4 camere, peste 330 de lei gazul. „Au mai fost vecini care au distribuție pe orizontală și au avut facturi puțin mai mari, de 400 de lei tot la 4 camere, dar nu au știut să-și seteze termostatul și robineții. După ce au înțeles cum funcționează le-a scăzut consumul”, ne-a mai spus Alexandrina Bivolaru.

Gaz mai scump cu 8%

Prețul gazului românesc încă nu este aliniat la cel european, scumpirile abia urmează)

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a anunțat, luni, că în luna ianuarie facturile la gaz din România vor fi mai mari. Scumpirea fusese anunțată inițial anul trecut, pentru 1 octombrie, dar a fost amânată pentru noiembrie, apoi pentru ianuarie. Scumpirea este cu circa 8% și este generată de componenta principală a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale (CUG), care crește de la 81,48 de lei/Mwh la 88,28 de lei/Mwh.

În CUG sunt cuprinse preţul de achiziţie pentru gazele din producţia României, tarifele aferente serviciilor de înmagazinare şi costurile aferente finanţării pentru gazele naturale extrase din înmagazinare. În factura finală, însă, consumatorii mai plătesc şi alte servicii: costul de distribuţie şi furnizare.

Într-un final, consumatorii casnici din România vor resimţi, în medie, o creştere lunară de cel puţin 5 lei a prețului gazelor. Dar o factură la gaz de 300 de lei în prezent va fi cu 24 de lei mai scumpă, astfel încât decalajul de preț dintre sistemul centralizat de încălzire și centralele termice se va mări.

De altfel, ANRE a mai precizat, în același comunicat de luni, că vor fi actualizate şi alte componente ale preţurilor, deci sunt posibile și alte creșteri de preț în perioada următoare.


Veolia Energie Iași a anunțat că anul viitor va investi 2,8 milioane de euro din fonduri proprii într-un proiect important din Iași. Compania urmărește realizarea cogenerării pe perioada de vară la CET I Tudor Vladimirescu prin instalarea unui motor de cogenerare cu puterea electrică între 4,1 și 4,7 MW și o putere termică între 4,1 și 5 MW. Motorul va funcționa în paralel cu CAF 1 și va respecta standardele de mediu în vigoare.

 

Dorim creșterea eficienței economice a producției energiei termice pentru perioada de vară. Trecerea la o soluție bazată pe cogenerare, față de producerea separată a energiei electrice și termice, conduce la scăderea emisiilor poluante în atmosferă. Investiția va fi derulată din fonduri proprii și va fi derulată de Veolia Energie Iași. În perioada următoare ne propunem să achiziționăm motorul, să obținem autorizațiile necesare și să îl instalăm”, au declarat reprezentanții Veolia Energie Iași.

 

Noul motor va fi pus în funcțiune până în luna iulie a anului viitor.

 



Biroul de Presă al Primăriei Municipiului Iași


Pagina 1 din 2

Facebook

Arhiva ReporterIS

« Martie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top