Lipsă de reacție inexplicabilă
Din 2013 încoace, Poliția Locală, instituție subordonată Primăriei, a introdus la Judecătoria Iași aproape 100 de acțiuni în care solicita judecătorilor să aprobe demolarea unor lucrări ridicate ilegal. Foarte multe dintre aceste procese au fost pierdute dintr-un motiv stupefiant: lipsa calității procesuale a Poliției Locale. Judecătorii explicau de fiecare dată în motivarea sentințelor faptul că alt serviciu/organism din cadrul municipalității/Poliției Locale și chiar Primăria trebuiau sa fie semnatarul acțiunii.
Aceste sentințe erau trimise apoi la Poliția Locală, dar nimeni de acolo sau din Primărie nu a reacționat. Vine cineva și-ți spune că ai sacul spart și-ți curge grâul: tu întorci capul și mergi mai departe. Grâul suntem noi, ieșenii.
Minciuna Poliției Locale
REPORTER DE IAȘI a relatat de mai multe ori astfel de situații. Sunt frustrante din două privințe: banii publici cheltuiți cu salariile celor care au ca sarcină respectul legii și nu făceau acest lucru și perpetuarea unei stări de lucruri inacceptabile: zeci de clădiri ilegale rămâneau în picioare, încurajându-i și pe alții să nu mai ceară acte atunci când ridicau un imobil.
”Beneficiarii” unor astfel de sentințe în care judecata nu a mai ajuns pe fond au fost atât oameni obișnuiți, cât și dezvoltatori imobiliari controversați.
Pe lipsa calității procesuale și-a salvat Ghiocel Asimionesei, patronul Bună Ziua Iași, un fast-food ridicat ilegal în Campusul Tudor Vladimirescu.
Interlopul Doru Plugaru, „reabilitat” în domeniul imobiliar, a câștigat două procese de acest gen: unul la un proiect de pe strada Aurel Vlaicu, altul din Moara de Vânt.
Are un astfel de dosar și Daniel Niculiță, cel care a transformat o parcare în apartamente într-un bloc din Tătărași.
În martie 2018, într-un articol pe tema acestor procese, purtătorul de cuvânt al Poliției Locale, Daniel Ungureanu, ne declara: „Această problemă prin care am pierdut procese a fost rezolvată între timp, şeful instituţiei noastre a primit o delegare din partea Primăriei prin care instituţia poate merge în instanţă în aceste cazuri”. Minciună: a trecut mai mult de un an până când s-a schimbat ceva.
La Cluj-Napoca (sus), astfel de acțiuni sunt depuse de Primărie. La Iași (jos) Poliția Locală se erija în reclamant și pierdea
Nu au mai depus dosare timp de 9 luni
Parcă ar fi fost o problemă la acceleratorul de particule al institutului CERN din Elveţia: atât de mult a durat rezolvarea situației, deși soluția era dată atât de motivările instanțelor, care indicau de ani și ani exact ce trebuia făcut, cât și de practica altor Primării, ce ar fi putut fi identificată fie dând un telefon, fie scanând portalul instanțelor.
Cheia este ca și Primăria să fie parte în proces, ceea ce s-a făcut la Iași de-abia începând cu 25 aprilie 2019: este data la care, la rubrica reclamant, alături de Poliția Locală, apare și Primăria Municipiului, precum și Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Iași, prin Primar.
Atenție însă: ca să ajungă la această ”mare descoperire” și să o implementeze, la Iași nu au mai fost depuse acțiuni de desființare lucrări în perioada august 2018-aprilie 2019. Există un termen legal în care Primăria poate cere așa ceva, iar aceste întârzieri au pus în pericol acțiunile depuse acum, judecătorul putând invoca că au fost introduse tardiv. Alt subterfugiu.
Poți fi omorât de Primărie
La fel de compromise sunt procesele aflate pe rol pe ”vechea ordine”, în care reclamantă era doar Poliția Locală. O arată și o sentință din 12 februarie 2019, când Poliția a pierdut procesul cu ieșeanul Gheorghe Pârțac tot pe excepția lipsa calității procesuale.
Pârțac construise o șarpantă de lemn cu învelitoare din plăci de azbociment peste ultimul nivel al unui bloc cu patru etaje din stradela Grădinari nr. 21. Să zicem că bate un vânt, cade șarpanta peste un om și-l omoară: ce-a păzit Primăria și Poliția Locală? Au scris greșit actele de demolare, ceea ce a adus la anularea lor.
Blocurile fără autorizație din Moara de Vânt s-au strecurat printre gafele procedurale ale șefilor Primăriei din Iași, plătiți în schimb cu mii de euro lunar, fără ca niciunul să nu înțeleagă, ani la rând, o chestiune atât de simplă
Studiu de caz: blocurile ilegale din Moara de Vânt ale Ancăi Condurache. Clădiri cu 5 etaje în loc de vile P+1. Primăria pierde pe procedură!
În cazul blocurilor făcute în afara prevedirilor autorizate de Anca Elena Condurache, în Moara de Vânt, Primăria și Poliția Locală au procedat în stilul consacrat până acum, fiind sigure că procesul va fi pierdut. Concret, Poliția Locală Iași, unicul reclamant, a pierdut în primă instanță, la Judecătorie, pe lipsa calității procesuale. A depus apel, la Tribunal, dar, din nou, doar în numele său, fără a fi reclamanți Primăria Iași și Municipiul Iași. Pare un dosar pierdut deja.
Ce s-a întâmplat la Judecătorie: apărare greșită a Poliției Locale
Instanța a reținut, în cazul blocurilor făcute de Anca Elena Copndurache, pe Moara de Vânt, faptul că "organul care a aplicat sancțiune prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției IS000849/23.03.2018 nu este reclamanta Poliția Locală Iași". Și cu asta judecătorii au declarat, din punctul lor de vedere, cazul închis.
Poliția Locală a încercat să explice, prin acte, că are dreptul de a sesiza instanțele judecătorești. Juristul său a explicat că "organul care a aplicat sancțiunea este Mihaela Tulică, șef Serviciu Control Urbanism Afișaj Stradal din Poliția Locală Iași - deci sancțiunea a fost aplicată de Poliția Locală Iași. Instanța a invocat un mecanism procedural, dar ignoră că procesul verbal este semnat de un prepus al reclamantei și este asumat pe linie ierarhică de Poliția Locală Iași”.
Același jurist a explicat că șeful Controlului Urbanism nu este un organism de sine stătător, ci este din cadrul Poliției Locale, subordonat conform organigramelor existente.
„Are, prin fișa postului și prin regulamente, inclusiv competența de a propune conducerii instituției, prin referat, solicitarea demarării diligențelor la nivel instituțional în sensul inițierii unor cereri fundamentate în instanță”, a specificat, în scris, juristul.
Avocații Elenei Anca Condurache au precizat în instanță că nu trebuia să deschidă proces Poliția Locală, ci reprezentanții Urbanism din cadrul Primăriei Iași, iar instanța le-a dat dreptate.
O tonă de hârtii degeaba
Poliția Locală a atașat, în dosarul care a fost pierdut în primă instanță, o listă întreagă de documente care să dovedească faptul că putea deschide proces. Referat semnat de Liviu Zanfirescu, directorul Poliției Locale, organigrama instituției, cu subordonarea din interior, conform legii, fișa postului șef serviciu Control Urbanism. Doar că judecătorii au ținut seama de atenționarea avocaților, spunând că, de fapt, toate demersurile trebuiau susținute de Urbanismul Primăriei. O simplă hârtie lipsea, care putea fi scrisă și semnată în 10 minute.
Și, în felul acesta, Elena Condurache poate scăpa neatinsă și la termenele de la Tribunal. Pentru că judecătorilor de aici le-a fost înaintat un dosar identic, în care apelant este doar Poliția Locală, fără Primărie sau Municipiul Iași. Deci în cazul Elenei Condurache, soția lui Doru Plugaru, alipit grupului de imobiliari „agreați” la vârful Primăriei, se aplică vechea metodă perdantă. O afacere îngropată într-o farsă cu hârțoage prost întocmite.
Recepții falsificate în Poliția Locală
Anca Elena Condurache a realizat, pe Moara de Vânt 12 (179 F în documente), cu număr cadastral 154774, două blocuri cu demisol și 3 nivele peste etajul 1 (etaj 2, 3 și mansardă), fără autorizație de construire. Autorizația inițială era eliberată pe numele Vasile Artenie, fratele fostului șef IPJ Mircea Artenie, pentru locuințe individuale mici P+1.
Există un proces verbal la terminarea lucrărilor (seria IS000398) nr 110/24.03.2017, unde o comisie de recepție formată din directorul Dorel Rotaru, inginerul Iulian Diaconescu și polițistul de la Control Urbanism Andrei Spânu susțin că lucrările sunt în conformitate cu autorizația 820/14.09.2016.
Procesul verbal de recepție este avizat de Poliția Locală, există comunicare cu Primăria Iași semnată de Spânu prin care este anunțată finalizarea lucrărilor.
Proces deschis după ancheta REPORTER DE IAȘI
Se produce și defecțiunea, după materiale de presă din REPORTER DE IAȘI, și Spânu semnează, în martie 2018, un proces verbal de contravenție: apare numărul etajelor în plus, este dată amendă de 50.000 de lei și se impune intrarea în legalitate, până pe 23.06.2018.
„Contravenție în formă continuată, lucrările s-au făcut în timp”, scrie Spânu cu mâna lui. Cu un an înainte, cu blocurile ridicate, nu văzuse nimic în neregulă.
Pentru că intrarea în legalitate în astfel de cazuri este imposibilă, Poliția Locală merge în instanță, atașează o grămadă de planșe foto și documente și pierde pe o chichiță. Un mic detaliu pierdut din vedere pentru ca instituția să piardă procesele sensibile.
Al treilea bloc cu depășirea autorizației
Un detaliu important este că, în timp ce amenda blocurile de pe Moara de Vânt 179F, Andrei Spânu nu-l vedea pe cel de vizavi. Același investitor a făcut acolo un imobil cu demisol, parter, trei etaje și o mansardă. Autorizația era pentru „locuință colectivă mică, cu două etaje, cu înălțimea maximă de 9 metri, cu procent de ocupare a terenului 30%”.
Pe 19 aprilie 2016, cineva de la Poliția Locală i-a semnat lui Condurache un certificat de edificare a construcției cu ajutorul căruia a intabulat imobilul.
Pașii următori: clădirea intră într-un univers paralel – nici nu se demolează, nici nu poate fi autorizată
Un jurist ne-a explicat, sec, faptul că există șanse foarte mari ca și apelul să fie pierdut de către Poliția Locală. Și că Anca Elena Condurache rămâne cu blocurile neatinse.
În acest scenariu, un arhitect implicat în urbanism ne-a explicat că imobilele vor rămâne în picioare, mai ales că sunt intabulate, pe baza documentelor false întocmite de inspectorii Poliției Locale.
„Ce se întâmplă cu un imobil ilegal? Prima direcție este că poate fi demolat, cu o hotărâre judecătorească definitivă. În cazul în care autoritatea care deschide procesul pierde, sigur nu se reîncepe procesul de autorizare. Este exclus acest demers.”
Proprietarii nu vor avea carte cadastrală
Arhitectul a pus, pe pași, următorul scenariu: dacă procesul este pierdut de către Poliția Locală, aceasta nu poate sancționa din nou dezvoltatorul. Nu se poate cere pedepsirea de două ori a aceleași fapte, nu poate fi început un nou proces de demolare.
Dar, nici despre autorizare nu poate fi vorba. Conform legii, aceasta se cere în absența clădirii. Prezența ei exclude atât intrarea în legalitate, cât și autorizarea. Singura sancțiune este doar absența cărții cadastrale pentru imobil, ceea ce înseamnă doar bătăi de cap în plus pentru viitorii proprietari, în cazul revânzării.
Tranzacțiile viitoare, fără credite bancare
O concluzie: cu hotărâre judecătorească, blocul poate fi dărâmat; fără hotărâre nu poate fi dărâmat, dar nici autorizat sau intabulat. Rămâne “între două ape”, apartamentele sunt vândute doar cu cash, nu pot fi obținute documente de la Cadastru, nu pot fi contractate credite pentru eventualii cumpărători.
Proprietarul imobilului îl poate închiria și își scoate investiția într-un timp mai îndelungat, dar nimeni nu se atinge de bloc.
Blocurile ilegale pot fi date la închiriat
Este cazul unui imobil de pe strada Tătărași, realizat de soții Ioan și Cătălina Margareta Dura. Ei au închiriat apartamentele studenților, încasând lunar chiria. Există un proces pe rol, dar acesta este suspendat de altă bombă. Soții Dura divorțează, blocul fără acte este obiectul partajului, procesul pentru desființarea lucrărilor ilegale este înghețat de partaj.
Listă lungă de procese pierdute prostește
La Tribunalul Iași există o listă lungă de apeluri făcute de Poliția Locală Iași pe dosare de desființare lucrări, după ce instituția a pierdut în primă instanță.
Un exemplu este al SC Profi Rom Food SRL (lanțul de magazine Profi), prins că a făcut modificări fără autorizație într-un sediu. Concret, pe bulevardul Carol 1 nr 5, societatea a distrus pereții de rezistență și a recompartimentat. Controlul Urbanism de la Poliția Locală a dat amendă și a cerut desființare lucrări. La Judecătorie, a pierdut.
Până și cu o asociație de proprietari care a făcut ditamai mansardarea fără autorizație a pierdut în primă instanță. Asociația PT 3 a făcut o astfel de lucrare, a fost amendată, s-a cerut desființarea lucrărilor. Avocații asociației au invocat „lipsa calității procesuale” și judecătorii au confirmat.
