Tamaș a fost filmat în timp ce un cunoscut încerca să îl scoată din club, dar fundaşul a vrut să intre din nou şi să continue petrecerea, conform GSP.
„Un tip mai solid s-a chinuit vreo jumătate de oră să-l scoată din club. La un moment dat a reușit, dar Tamaș o ținea pe-a lui, că vrea înapoi, să se distreze. Prietenul lui Tamaș stătea în ușă, să-i blocheze intrarea, iar Tamaș tot încerca să treacă de el. A apelat la tot felul de strategii: și-a aruncat geaca pe jos, a aruncat cu telefonul etc. Până la urmă, tipul a cedat și l-a lăsat să intre înapoi în club", a declarat un martor care a văzut scena.
(Sursa: b1.ro)
Scântei la Iaşi e fix din Caragiale, ca Agamiță Dandanache care întreabă unde-s „coledzii". Dacă PNL Iaşi nu se revoltă până luni, cu scandal mediatic, ieşit în faţă cu declaraţii tranşante, nu înseamnă că liberalii sunt nişte neica nimeni, ci că Iaşul e un târg oarecare din care Bucureştiul, Clujul şi Oltenia fac ce vor.
Dacă PNL Iaşi ar face masa critică, depăşind faza dezbinării provocate de egoismul câştigătorilor pe liste, scandalul le-ar prinde bine electoral. Mai sunt cel puţin două judeţe care s-au revoltat şi au câştigat. Scântei o fi bună, dar la ea acasă, la Bucureşti. Asta aştept ca ieşean, că de aici pleacă şi autostradă şi falsificatul rapoartelor de trafic pe aeroporturi şi sălile polivalente şi stadioanele care se fac numai prin alte locuri. Nu sunt nimicuri provinciale, sunt fundamentele paradigmei de oraş minor. Cluj se afirmă ca a doua capitală, nu acceptă sub nicio formă să i se spună altfel.
Iureşul listelor parlamentare pare de neînţeles pentru marele public, cât timp atribuţiile sunt abstracte, 20-30 de lideri politici şi o armată de consilieri analizând şi hotărând totul în materie de legiferare şi de stabilire a direcţiei statului de drept şi a vitezei reformelor. De ce atâta zbucium? Pentru că parlamentarii sunt adevăraţii factori de influenţă din societate la nivel local şi regional, ei sfinţesc locul. Puterea lor este o aură a autorităţii mai presus de instituţii, mai presus de funcţiile executive, mai presus de funcţionarii cu rang înalt care ascultă ce spune legea. Parlamentarii sunt trend-setterii statului de drept, ei veghează mersul instituţiilor, calitatea demnitarilor locali şi a şefilor de instituţii, ei dau linia, poziţiile lor publice sunt un factor de presiune mai puternic decât actele administrative care, de obicei, te bagă în controverse interminabile şi nu lămuresc nimic.
Parlamentarii de Iaşi trebuie să fie cei care să fixeze standarde de transparență, de excelentă în selecţie şi promovare, să fie cei care se afirmă că lideri naţionali care bat cu pumnul în masă când e vorba de paradigma socio-economică a unei regiuni pe termen lung. Parlamentarii trebuie să-i dea afară pe politrucii din şcoli şi spitale, să fie primii care dau publicităţii rapoartele secrete din domenii sensibile, cum ar fi bugetele de drumuri, protecţia pădurii, investiţiile în educaţie, să afle şi să semnaleze primii conflictele de interese. Ştiu, sună ridicol, nu sunteţi obişnuiţi cu aşa ceva, dar de aceea votăm parlamentari, nu pentru nişte legi adoptate în Parlament, redactate de consilieri mult mai bine pregătiţi, ci pentru modul în care ştiu să se bată pentru statul de drept la ei acasă, pentru investiţii în comunităţile lor şi în regiune.
Îmi pare rău, dar Petru Movilă, Mihaela Popa, Vasile Șalaru, Costel Alexe, Tudor Ciuhodaru - nu-i mai enumăr pe toţi, n-au fost interesaţi să se bată pentru ridicarea standardelor, pentru transparență, pentru competență, pentru investiţii directe, pentru infrastructură, pentru reducerea risipei, pentru fixarea unei agende strategice. Au intrat în combinaţii între ei, la nivelul privilegiaţilor indiferent de partid, au furat fonduri publice, au creat sisteme piramidale în instituţiile de control, pe care şi le-au subordonat, şi-au înavuţit rudele şi prietenii, care brusc au urcat în ierarhii, au înăbuşit cât au putut potenţialele scandaluri provocate de contractele oneroase, au spus minciuni an de an, săptămână de săptămână, au dormit, au lenevit, au băut şi au mâncat punându-i mereu pe alţii să plătească. N-am văzut-o pe Mihaela Popa nici măcar o singură dată să se revolte, să spună că s-a săturat de inspectori corupţi şi de nepoţi imbecili în nu ştiu ce structură a statului. Pe niciunul nu l-am auzit. Atmosfera în mediul politic este de şuşoteală complice, de ascundere a adevărului faţă de „pulime".
Reforma listelor e vitală pentru că apoi nimic nu mai poate fi schimbat. Alegerile nu au loc în decembrie, evoluţia Iaşului nu se face cu răbdare în următorii ani, totul se hotărăşte acum, până luni. Nulităţile se aleg astăzi.
„Alţi preşedinţi au cerut mai multe astfel de asasinate”, a adăugat Francois Hollande.
Lesne de imaginat, dezvăluirile liderului de la Palatul Élysée au provocat controverse aprinse.
Astfel de acţiuni sunt ilegale, conform tratatelor internaţionale pe care Franţa le-a semnat.
Francois Hollande a fost criticat chiar şi de membri ai propriului guvern. Reacţia unanimă a criticilor e rezumată chiar de titlul cărţii: „Un preşedinte nu ar trebui să spună asta”.
(Sursa: digi24.ro)
Mama unei fetiţe internată acolo de câteva zile a postat pe o reţea de socializare o poză care arată că micuţii şi părinţii sunt nevoiţi să stea în frig în saloane. În scurt timp, reprezentanţii spitalului au reacţionat şi au spus că se vor lua măsuri, pentru că astfel de situaţii să nu se repete.
Mama indignată: „Acum aţi dat căldura ,ca să arătaţi că aţi dat căldură..."
Angajat spital: „Ne cerem scuze, e vina noastră."
Femeia, mama a unei fetiţe în vârstă de patru ani, este internată încă de luni cu micuţa la Spitalul de Copii din Botoşani. Ea susţine că de când a scăzut temeratura afară, la fel s-a întâmplat şi în saloane. Revoltată, a postat o fotografie pe internet, în care se vede că înăuntru erau doar 15 grade Celsius, iar copila este îmbrăcată foarte gros pentru a face faţă frigului pătrunzător.
Mama fetiţei: „Temperatura a oscilat tot timpul între 15 şi 16 grade. Am fost nevoită să rog infirmiera să îmi dea două sticluţe cu apă fierbinte, să pun în păturica fetiţei. Medicii ştiu că e frig."
Managerul spitalului spune însă că a aflat despre această situaţie de pe reţeaua de socializare. Aşa că a mers în control şi promite că vinovaţii vor răspunde.
Corneliu Mihai, managerul Spitalului Judeţean Botoşani: „Nu trebuia să se întâmple aşa ceva. Există o procedură la nivelul spitalului de furnizare a agentului termic. Nu s-a respectat... Voi lua măsuri în termenul cel mai scurt. Cadrele şi personalul de la centrală nu au fost prompţi."
Conducerea Spitalului Judeţean Botoşani susţine că, pentru a evita astfel de probleme, vor fi efectuate controale periodice.
(Sursa: Știrile Pro TV)
Femeia în vârstă de 46 de ani, mamă a patru copii, a angajat un avocat pentru a-și ține escapadele departe de sfera publică.
Compania aeriană Transavia o susține pe femeie în acest caz. Compania nu vrea altceva decât să rezolve situația în interior, în special pentru că nu o implică numai pe însoțitoarea de zbor, ci și un anumit număr de piloți, mare parte din ei fiind căsătoriți.
Compania aeriană nu dorește să comenteze asupra problemei.
„Am tras niște semnale de alarmă în urma acestei situații. O tratăm cu multă seriozitate. Investigația internă a arătat că siguranța pasagerilor nu a fost pusă niciodată în pericol" este tot ce a putut spune purtătorul de cuvânt.
(Sursa: b1.ro)
Înregistrarea a fost obținută de jurnaliștii de la Washington Post și a fost făcută într-un autobuz în care Donald Trump era alături de moderatorul unui show de televiziune, Billy Bush, şi se îndreptau spre platourile de filmare ale serialului „Days of Our Lives”, în care miliardarul trebuia să aibă un rol episodic.
„Când eşti vedetă, te lasă să faci asta. De fapt, poţi face orice”, a afirmat Trump atunci.
La începutul înregistrării, Trump îi povestește lui Bush o încercare eșuată de a seduce o femeie măritată.
„M-am dat la ea, dar am eşuat, trebuie să recunosc. Am încercat să mă culc cu ea, era măritată. Şi m-am dat la ea foarte insistent. De fapt, am scos-o în oraş să cumpere mobilă. Voia să cumpere nişte obiecte de mobilier şi i-am zis că ştiu eu un loc unde au mobilă frumoasă. M-am dat la ea ca un câine, dar n-am putut să ajung acolo. Şi era măritată. Apoi, dintr-odată o văd, acum are sâni mari, falşi şi de toate. Şi-a schimbat complet înfăţişarea”, îi explica Trump moderatorului.
Vineri, Trump a încercat să aplaneze ultimul conflict în care apare numele său.
„Toţi cei care mă cunosc ştiu că acesle cuvinte nu reflectă cine sunt. Am spus-o. Am greşit. Îmi cer scuze. N-am spus niciodată că sunt un om perfect şi nici n-am pretins că sunt altcineva decât propria mea persoană.Am spus şi am făcut lucruri pe care le regret, iar cuvintele care au apărut azi în presă pe înregistrarea veche de mai bine de un deceniu fac parte din această categorie”, a spus Trump.
Contracandidata magnatului nu a ratat ocazia de a taxa afirmațiile acestuia. Hillary Clinton a precizat, într-o postare pe Twitter că: „Acest lucru este îngrozitor. Nu putem permite ca un astfel de bărbat să devină preşedinte”.
Reacții negative au venit și din tabăra republicanilor.
Paul Ryan, alături de care Trump trebuia să apară sâmbătă la un eveniment în Wisconsin a anunţat că nu va mai lua parte la vizită.
„Sunt dezgustat de ceea ce am auzit azi. Femeile trebuie apărate şi venerate, nu obiectificate. Sper ca domnul Trump să trateze această situaţie cu seriozitatea pe care o merită şi să lucreze pentru a demonstra ţării că are mai mult respect pentru genul feminin decât sugerează acest clip”, a spus Ryan.
(Sursa: b1.ro)
„Vreau să rămân un om normal, un cetățean. Spun ceea ce gândesc și atât. Uneori, mai pătimaș. Probabil că uneori greșesc. Emit aprecieri, nu adevăruri absolute", scria Valentin Mircea pe reţeaua de socializare. Acesta anunţă şi că în curând va reveni în mediul privat.
„Concluzia preliminară: instituţiile statului român au note maxime la simpozioane şi umflat muşchii, dar nu vă bazaţi pe ele când va lovi un mare cutremur. Mass-media şi mai ales televiziunile sunt odioase: ore întregi nici măcar nu au oferit vreo informaţie elementară despre cutremur şi nu au liniştit oamenii", a fost postarea controversată făcută de Mircea Valentin care a atras numeroase reacții critice.
Demisia a fost depusă înainte de a provoca scandalul privind reacția autorităților în caz de cutremur.
(Sursa: b1.ro)
La acest eveniment nu au fost invitată nicio oficialitate românească, festivitatea constând în tăierea unei pangilici în culorile drapelului Ungariei. De asemenea, centrul poartă numele unui episcop maghiar, iar pe clădire a fost amplasată o stemă a Ungariei.
Totodată, la manifestare nu s-a vorbit de orașul Miercurea Ciuc, ci numai despre așa-zisul ținut secuiesc, și despre secui.
Astfel, fără nicio legătură cu fotbalul, preotul catolic Darvas Kozma József a declarat că „trebuie să ne străduim să fim tari în credinţă, curaţi în morală, şi tari în identitatea noastră maghiară”.
Centrul de îngrijire a talentelor ”Márton Áron” a fost construit la Miercurea Ciuc, în județul Harghita, cu sprijinul statului maghiar prin Fondul Bethlen Gabor, iar funcţionarea acestuia va fi asigurată de FK Csíkszereda (clubul de fotbal local) şi Parohia Sfânta Cruce (Szent Kereszt).
(Sursa: b1.ro)
Cine a fost mai bun pentru comunitatea ieşeană, Constantin Simirad sau Gheorghe Nichita? Ambii au condus oraşul câte 11 ani. Însumat, un pic mai mult decât două decenii. Suficient pentru mulţi să se căsătorească, să divorţeze, să se nască şi să aibă la rândul lor copii sau, pentru câteva zeci de mii de ieşeni, să se hotărască să moară.
O sinteză obiectivă în doar câteva rânduri a activităţii celor doi este incorectă. Nu ştiu cum sunt foştii primari în particular. La fel ca ceilalţi ieşeni, în urma celor două adminstraţii am rămas cu percepţii ce pot fi înşelătoare. Nu am certitudini, doar impresii.
Cei doi foşti primari ai Iaşului au fost făcuţi din tipuri de aluat complet diferite. Adminstraţia Simirad a avut o imagine nu neapărat cinstită, dacă ne amintim de scandalul „Grădiniţa”, dar nici coruptă. Mai degrabă de mică ciuguleală. Închideţi pentru o clipă ochii şi fixaţi-vă pe trei-patru elemente de la începutul anilor 2000 care vă vin prima dată în minte, când epoca Simirad era la apogeu. Am făcut exerciţiul şi m-am gândit la un Iaşi încremenit în timp, cu principalele străzi curate şi glod în spatele blocurilor, cu oameni înghesuiţi ca sardelele în microbuze, cu multe spaţii verzi. Un oraş ocolit de investiţii importante, în care mare lucru nu se întâmpla.
Un fost colaborator al lui Constantin Simirad mi-a povestit că, atunci când s-a înfiinţat Regiunea de dezvoltare Nord-Est, exista posibilitatea ca sediul acesteia să fie la Iaşi. „Lasă, ce ne trebuie nouă agenţie de dezvoltare?”, ar fi spus Simirad. Sediul este acum la Piatra Neamţ. Pe principiul „ce ne trebuie nouă”, sediile mai multor instituţii importante au fost mutate de la Iaşi la Bacău.
Spre deosebire de perioada Simirad, administraţia Nichita a fost percepută drept una profund coruptă. A fost îndatorat oraşul, multe din uliţele cu glod au fost asfaltate, spaţiul verde a fost ciopârţit, a apărut atât de necesarul pasaj de la Fundaţie sau pasarela de la Ţigarete. Sistemul de termoficare a fost modernizat până la falimentare. Apoi a fost concesionat. Aceeaşi soartă a avut-o şi transportul în comun. Pe fondul unui puternic scandal a luat naştere Palas, care astăzi găzduieşte mii de lucrători în industria IT. A fost o ploaie de bani, mulţi au fost tocaţi inutil, dar au fost realizate şi lucrări cu un caracter ingineresc, total străin epocii Simirad.
Un bun manager public trebuie să întrunească trei mari condiţii: să fie cinstit, să fie competent şi să aibă susţinere politică, adică să aibă instrumente pentru a-şi implementa deciziile. Momente de stabilitate politică au avut amândoi. Nu se pot plânge că nu au fost lăsaţi să conducă oraşul. Totuşi, niciunul dintre cei doi nu a întrunit simultan cele trei condiţii. Simirad nu a avut viziune de manager, iar procurorii se îndoiesc de cinstea lui Nichita.
Cu persoanele închistate nu se poate discuta. Vor replica mereu „ce ne trebuie nouă?”. Cu suma potrivită, se pot găsi căi de comunicare într-o administraţie coruptă. Corupţia generează progres, chiar dacă sub o formă diluată. Şi totuşi, cine a fost mai bun: Simirad sau Nichita?