fbpx
Portokal
Palatul Braunstein se dărâmă, șefii Primăriei se piaptănă

Palatul Braunstein se dărâmă, șefii Primăriei se piaptănă


5 ANI DE INCOMPETENȚĂ: cifrele, proiectele şi erorile au sărit ca din joben în cazul unui monument istoric cu o vechime de peste 100 de ani, din centrul oraşului. Pericol de catastrofă în centrul Iaşului: specialiştii spun că Palatul Braunstein trebuie reparat de urgenţă pentru că are structura afectată. De cinci ani, proprietarul imobilului nu reuşeşte să-l renoveze. Lipsa de competenţă a municipalităţii în această situaţie dramatică a fost demonstrată mai ales la începutul acestui an când a fost respins un proiect de 22 milioane lei pentru consolidarea palatului. Cu toate acestea, Primăria mai speră la aceşti bani depunând o contestaţie. „Avem bani pregătiţi pentru reparaţii dacă nu putem face acest proiect pe fonduri europene”, spune, în replică, primarul Mihai Chirica. La concurenţă cu birocraţia, fiecare zi de întârziere înseamnă degradare şi risc tot mai mare de prăbuşire.

 

Coşmarul poate deveni realitate în cazul unui cutremur care să zguduie mai serios Iaşul. Una dintre clădirile importante riscă să cadă, pur şi simplu, din cauza stării de degradare în care a ajuns. Iar un cutremur important se poate produce oricând. Nu ţine cont de acte, declaraţii şi finanţări. Cu găuri în acoperiş despre care specialiştii spun că au permis intrarea apei către structura clădirii, Palatul Braustein ar putea dispărea. În acest timp, Primăria plimbă hârtii, cu speranţa că va putea întoarce decizia într-un proiect respins deja. Şi timpul trece. „Acum o lună au fost depuse hârtiile la Ministerul Dezvoltării, încă nu a venit nici un răspuns”, transmit cei din Primărie. Primarul Mihai Chirica susţine că are un plan B: bani din fondurile proprii ale municipalităţii.

 

Situaţie gravă

În noaptea de 23 spre 24 septembrie 2016, la ora 2.11, în România a fost cutremur. Cu o intensitate măsurată între 5.3 şi 5.7 grade, acesta a zgâlţâit serios Iaşul. Singura clădire unde s-au înregistrat daune, în tot oraşul, a fost Palatul Braunstein din Piaţa Unirii. Monumentul a pierdut atunci bucăţi mari din faţadă şi porţiuni de zid din cărămidă. Primăria a trimis echipe care au strâns rapid resturile, dar tot a fost timp pentru ca ieşenii care au trecut pe acolo să facă fotografii. La acea dată, exista încă pe masă un proiect pentru reabilitarea din fonduri europene a clădirii. Cu o finanţare de 22 de milioane de lei, proiectul trebuia să asigure repararea integrală a Palatului Braunstein. Doar că acesta a fost respins de Organismul Intermediar - Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamţ (ADRNE), pe o greşeală a Primăriei. „Proiectul «Consolidare şi refuncţionalizare Palat Braunstein», depus la ADR Nord-Est în data de 24 august 2016, în cadrul apelului nr. POR/2016/5/5.1/1, nu va fi inclus în următoarea etapă a procesului de evaluare şi selecţie”, a comunicat, în aprilie 2017, ADRNE Piatra Neamţ. Eroarea din proiect a fost o uşă de la blocul vecin care dădea în viitorul muzeu ce va fi adăpostit de palat.

 

Acoperiş spart, structură afectată

În lipsa lucrărilor de restaurare, Palatul Braunstein suferă în fiecare zi câte puţin. Găurile din acoperiş se văd din stradă. Există, spre Hotelul Traian, o gaură prin care se vede dintr-o parte în alta. Se observă pe partea cealaltă cerul. La propriu. „Acolo sunt găuri în acoperiş. Dacă apa a intrat în acoperiş, a afectat mai departe şi structura clădirii. Apa este cel mai mare duşman al construcţiilor şi, odată infiltrată, distruge. Este o regulă de bază în construcţii. La Braunstein ştiu că nu s-a mai intervenit cu nici o lucrare, deci este nevoie”, explică inginerul Gheorghe Baian din cadrul firmei Iasicon SA. Este director tehnic al firmei şi membru al Uniunii Restauratorilor de Monumente Istorice din România şi a lucrat la numeroase edificii restaurate. El mai spune că nu poate şti care este starea părţii inferioare a clădirii, dar pentru partea de sus are părerea formată: este nevoie urgentă de reparaţii şi restaurare.

 

Bucăţi din Palat au căzut sau stau să cadă, Primăria acoperind faţada pentru a ascunde dezastrul

 

Nevoie urgentă de reparaţii

La rândul său, directorul Direcţiei pentru Cultură Iaşi, Virgil Băbîi, spune că nu ştie exact care este nivelul de degradare al clădirii, dar că specialiştii au decis deja că imobilul este afectat. „Există un raport de evaluare din care rezultă că imobilul are nevoie urgentă de reparaţii. Raportul este ataşat la dosarul de obţinere a finanţării”, explică Băbîi.

În unul dintre raporturile tehnice realizate la Palatul Braustein se vorbeşte despre afectări ale structurii, din cauza apei din subsol şi distrugerii faţadei. „Cea mai mare influenţă asupra stării generale a construcţiei a avut-o faptul că lucrările de întreţinere au fost minime, ceea ce a avut ca rezultat degradarea finisajelor. Acestea şi-au pierdut rolul de protecţie a elementelor structurale împotriva acţiunii agenţilor externi”, se arată într-un raport de evaluare a stării clădirii, realizat de expertul Daniel Diaconu. De altfel, specialiştii vorbesc în acelaşi raport şi despre infiltrarea apei la nivelele superioare şi, mai ales, despre acţiunea de distrugere asupra clădirii, inclusiv prin ciclul îngheţ/dezgheţ.

 

Reacţia Primăriei: o lungă aşteptare

Care a fost reacţia municipalităţii la respingerea proiectului şi degradarea, pe zi ce trece, a palatului? O lungă aşteptare a unor hârtii lămuritoare. „Au fost trimise documente care completează dosarul, au fost cerute lămuriri de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene. Încă este aşteptat răspunsul solicitărilor noastre”, spune primarul Mihai Chirica. Biroul de Presă al Primăriei transmite că nu avea rost contestarea la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est, pentru că instituţia este organism intermediar. „Nu ARDNE, ca organism intermediar, are calitate în acest sens, ci ministerul de resort, ca autoritate de management, care are o comisie special constituită pentru speţe de acest tip”, a spus Sebastian Buraga, purtător de cuvânt al Primăriei.

În cazul respingerii contestaţiei, Primăria a prevăzut bani pentru restaurare, din bugetul local. Pentru pornirea procedurilor de achiziţie a fost alocată deja suma de 8 milioane de lei pe 2017, urmând a fi suplimentată anul viitor. “Am banii prinşi deja în buget, în funcţie de răspunsul primit de la Minister îi folosim sau nu”, spune Mihai Chirica.

 

Clădirea este un simbol al oraşului 

 

Istoria Palatului Braustein

Palatul Braustein a fost construit de către evreul Adolf Braustein, între anii 1913-1915 (anul inaugurării cupolei), pe locul unor vechi construcţii pe care le deţinea. Braunstein era un afacerist bogat, cu magazine pe Cuza Vodă. De-a lungul timpului, clădirea a avut mai multe funcţii: hotel, bancă, sediu de partid. După al Doilea Război Mondial, imobilul a fost naţionalizat de comunişti. Pentru o perioadă, a fost aici Magazinul Victoria, iar apartamentele de la etaj erau locuinţe sociale. După 1989, unele părţi din clădire au fost retrocedate. Au fost răscumpărate de Primărie, care intenţionează reabilitarea acestei clădiri istorice. Aceasta a prins câteva cutremure de intensitate mare, cel mai cunsocut fiind cel din 1977, care i-a produs avarii ale structurii de rezistenţă.

 

După cutremurul din noiembrie 2016, s-au prăbuşit porţiuni din zid (Foto: Ingrid Alexandra)

 

Grad de risc seismic 1

Palatul Braustein este încadrat oficial la categoria clădirilor cu risc maxim de prăbuşire în caz de seism. Clasificarea corespunde construcţiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure având intensităţile corespunzătoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare). În cazul următoarelor 3 clase de risc, clădirile ori stau în picioare, cu avarii serioase la structură, ori suferă avarii ale structurii care nu pun în pericol clădirea, ori se comportă fără cusur.

 

Mandatul primarului Chirica n-a adus rezolvarea situaţiei

 

Istoria recentă a Palatului. „Domnia” municipalităţii

2012: Primăria, proprietar pe o parte din imobil, cumpără restul cu 1,4 milioane lei;

2014: Consiliul Local aprobă indicatorii tehnico-economici pentru consolidarea imobilului, în decurs de 30 de luni. Valoare investiţie: 37 de milioane lei, cu TVA;

2016: Consiliul Local se întruneşte în şedinţă extraordinară, după ce specialiştii din Primărie şi-au dat seama că elementele de identificare ale imobilului erau altele. În aceeaşi perioadă, cei din Primărie nu au reuşit, timp de mai multe luni, să convingă un ultim chiriaş să se mute;

Tot 2016: Se aprobă realizarea investiţiei, din fonduri europene, valoarea proiectului fiind de 22 milioane lei, inclusiv TVA, din care nermabursabili 21,4 milioane lei. Durata: 42 de luni, din care execuţie lucrări 36 de luni;

2017: Proiectul din fonduri europene este respins. Primarul Chirica anunţă că s-a depus o contestaţie şi că, în cazul pierderii definitive a proiectului, renovarea va fi făcută din fonduri proprii. Între timp, la fiecare mic cutremur bucăţi din clădire se sparg de caldarâm.


Citeste si...
Nota
(0 voturi)

Leave a comment

Facebook

Arhiva ReporterIS

« August 2021 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top