Institutul de Medicină Legală Iaşi, ameninţat cu un proces de daune fără precedent în istoria sa. Un inginer din Cluj-Napoca se luptă de peste 21 de ani pentru ca aceia pe care îi consideră vinovaţi de moartea fiicei sale să fie pedepsiţi. Tânăra de 30 de ani a murit în 1997, la trei ore de la o operaţie de deviaţie de sept. Tatăl cere daune de 1,5 milioane de lei de la Institutul de Medicină Legală Iaşi.

 

După ce magistraţii nu au găsit niciun vinovat pentru moartea fiicei sale, Valerian Răileanu a dat în judecată instituţiile despre care consideră că nu au elucidat moartea fiicei sale, Claudia. Astfel, clujeanul a chemat la bară Institutul de Medicină Legală (IML) Iaşi, de la care solicită 1,5 milioane de lei daune morale.


Institutul de Medicină Legală Iaşi, ameninţat cu un proces de daune fără precedent în istoria sa. Un inginer din Cluj-Napoca se luptă de peste 21 de ani pentru ca aceia pe care îi consideră vinovaţi de moartea fiicei sale să fie pedepsiţi. Tânăra de 30 de ani a murit în 1997, la trei ore de la o operaţie de deviaţie de sept. Tatăl cere daune de 1,5 milioane de lei de la Institutul de Medicină Legală Iaşi.

 

După ce magistraţii nu au găsit niciun vinovat pentru moartea fiicei sale, Valerian Răileanu a dat în judecată instituţiile despre care consideră că nu au elucidat moartea fiicei sale, Claudia. Astfel, clujeanul a chemat la bară Institutul de Medicină Legală (IML) Iaşi, de la care solicită 1,5 milioane de lei daune morale.


Şi-au abandonat ruda la IML, iar când au aflat că avea pământ, neamurile au venit să-l caute şi să-l jelească. „Criza suprapopulării” cu cadavre a Institutului de Medicină Legală Iaşi a trecut, dar situaţia nu s-a rezolvat pe deplin. Marea problemă rămâne durata pe care o presupun eforturile de identificare. Implicarea Mitropoliei a dus la scăderea cu mai mult de jumătate a corpurilor care zăceau cu lunile sau anii aici, o treabă pe care trebuia să o facă Primăria.

 

Zilnic, la Institutul de Medicină Legală (IML) Iaşi sunt aduse cadavre pentru efectuarea autopsiei. În unele cazuri, de respectivele persoane nu se mai interesează nimeni. Sunt aşa numiţii „morţi ai nimănui“ sau morţii fără aparţinător.

 


Şi-au abandonat ruda la IML, iar când au aflat că avea pământ, neamurile au venit să-l caute şi să-l jelească. „Criza suprapopulării” cu cadavre a Institutului de Medicină Legală Iaşi a trecut, dar situaţia nu s-a rezolvat pe deplin. Marea problemă rămâne durata pe care o presupun eforturile de identificare. Implicarea Mitropoliei a dus la scăderea cu mai mult de jumătate a corpurilor care zăceau cu lunile sau anii aici, o treabă pe care trebuia să o facă Primăria.

 

Zilnic, la Institutul de Medicină Legală (IML) Iaşi sunt aduse cadavre pentru efectuarea autopsiei. În unele cazuri, de respectivele persoane nu se mai interesează nimeni. Sunt aşa numiţii „morţi ai nimănui“ sau morţii fără aparţinător.

 


Laboratorul de testare ADN din cadrul Institutului de Medicină Legală Iaşi este implicat într-o campanie de identificare a victimelor din închisorile comuniste. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a trimis deja osemintele a zece persoane, dar lipsesc corelaţiile cu cei din familiile supravieţuitoare.

 

Conform unui protocol încheiat la finalul anului trecut cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), legiştii de la Institutul de Medicină Legală (IML) Iaşi lucrează la identificarea genetică a victimelor din perioada comunistă, persoane ucise şi abandonate în gropile comune din ţară. Astfel, de la începutul acestui an, au fost efectuate peste zece analize ADN. Reprezentanţii IML fac un apel public la persoanele care au avut rude ucise în perioada comunistă să ofere probe ADN pentru a se stabili identitatea victimelor.

 

Au venit de la Târgu Ocna

Legiştii ieşeni au declarat pentru ReporterIS că un test ADN poate dura şi trei luni, complexitatea fiind destul de mare din cauza fragmentelor de schelet foarte vechi. Au apărut deja primele persoane din Iaşi care au transmis informaţii cu privire la rudele decedate în lagărul comunist.

 

 

 Nouă morminte ale unor deţinuţi politici au fost găsite, în această vară, în această groapă comună de la Periprava. Vor ajunge în laboratorul de la IML Iaşi (foto mic)

În primă fază, în laboratul IML au fost analizate fragmente din zece schelete ce proveneau din zona Târgu Ocna. Conform documentelor existente, în Penitenciarul de acolo, în intervalul 1950–1954, au murit nu mai puţin de 54 de persoane, condamnate pentru diferite delicte politice. În perioada următoare va sosi alt transport de fragmente osoase, aparţinând victimelor de la Periprava, judeţul Tulcea. „Avem o colaborare cu Institutul de de Investigare a Crimelor Comunismului, colaborare începută la finalul anului trecut. Conform protocolului, lucrăm la identificarea profilului ADN din resturi scheletale. Până acum, am primit un transport cu un număr de fragmente osoase de la zece persoane. Sunt dintr-o groapă comună de lângă Târgu Ocna. Urmează să primim fragmente şi de la Periprava”, a declarat Irina Streba, şef Departament Identificare Medico-Legală.

 

„Trebuie să găsim rude în viaţă”

Conform şefilor IML, pentru o singură testare, IICCMER plăteşte suma de 1.800 de lei. dar, fără ajutorul rudelor aflate în viaţă, identitatea victimelor nu poate fi stabilită. „Noi am stabilit un profil genetic, dar trebuie să găsim rude în viaţă. Cei de la IICCMER au aceste pârghii. Asta este partea cu adevărat grea din acest proces. Profilul l-am obţinut, dar nu avem corelaţia. Această acţiune este la început, sunt foarte multe rămăşiţe de analizat. A trebuit să adaptăm protocolul pentru oase vechi. De multe ori este necesar să repetăm testele, care pot dura şi până la trei, patru luni. Colectarea fragmentelor se face uneori şi în prezenţa unui legist de la Iaşi. Vârsta persoanelor decedate nu o stabilim noi, ci se realizează în urma unui examen antropologic”, a mai spus Irina Streba, menţionând că activitatea laboratorului este asigurată de doar trei persoane.

 

Citește și Proces inedit la Iași: Urmaşii domnitorului Cuza au câştigat o avere de milioane în Copou

 

Şeful IICMER: „Nu am găsit susţinere la Bucureşti”

Unul dintre motivele colaborării IICMER cu IML Iaşi este şi acela că nu s-a găsit susţinere la Bucureşti privind identificarea acestor victime. Radu Preda, preşedintele IICCMER, a precizat că pentru realizarea testelor ADN, costurile sunt suportate exclusiv de Institut. „Această colaborare de-abia a început. Este o colaborare firească, pentru că noi am vrut să colaborăm cu IML-ul din Bucureşti, dar nu am găsit un interes major faţă de problematica aceasta, a deţinuţilor politici, morţi în lagăre şi în închisori. Atunci, de la sine, am căutat o alternativă. La Iaşi am găsit o deschidere pe care la Bucureşti nu am avut-o. Noi, pe măsură ce facem investigaţiile, tot aducem la lumină resturile deţinuţilor politici. Este important să ne bazăm pe o instituţie care să preia munca noastră. Ne confirmă biografia unor oameni. Este vorba şi de un aspect grav, pe care nu ştim cum să-l rezolvăm: calitatea rămăşiţelor oaselor este un impediment major. De exemplu, la Periprava, de regulă, cimitirul se află sub apă, ceea ce afectează calitatea probelor ce pot fi prelevate”, spune Radu Preda.

 

 

 „Asta este partea cu adevărat grea din acest proces. Profilul l-am obţinut, dar nu avem corelaţia” Doctor Irina Streba, şef Departament Identificare Medico-Legală

Mărturia tulburătoare a unei ieşence

Ieşeanca Lidia Dariescu, în vârstă de 78 de nai, a povestit împrejurările prin care tatăl ei a ajuns în închisoarea de la Periprava. Aceasta speră ca analizele ADN să conducă la identificarea tatălui său, inginerul Gheorghe Dragomirescu. „A fost arestat pe 4 ianuarie 1959 şi a murit la Periprava, în 14 decembrie 1959, la vârsta de 52 de ani. S-a născut la Mărăşeşti, dar a lucrat la Paşcani, ca director la atelierele CFR, în perioada 1938 – 1959. A fost arestat pentru că a cântat la o petrecere Deşteaptă-te române! Reclamaţia a fost făcută de finul acestuia, Ene Constantin. Am transmis aceste informaţii la Institut ”, a povestit Lidia Dariescu.


Laboratorul de testare ADN din cadrul Institutului de Medicină Legală Iaşi este implicat într-o campanie de identificare a victimelor din închisorile comuniste. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a trimis deja osemintele a zece persoane, dar lipsesc corelaţiile cu cei din familiile supravieţuitoare.

 

Conform unui protocol încheiat la finalul anului trecut cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), legiştii de la Institutul de Medicină Legală (IML) Iaşi lucrează la identificarea genetică a victimelor din perioada comunistă, persoane ucise şi abandonate în gropile comune din ţară. Astfel, de la începutul acestui an, au fost efectuate peste zece analize ADN. Reprezentanţii IML fac un apel public la persoanele care au avut rude ucise în perioada comunistă să ofere probe ADN pentru a se stabili identitatea victimelor.

 

Au venit de la Târgu Ocna

Legiştii ieşeni au declarat pentru ReporterIS că un test ADN poate dura şi trei luni, complexitatea fiind destul de mare din cauza fragmentelor de schelet foarte vechi. Au apărut deja primele persoane din Iaşi care au transmis informaţii cu privire la rudele decedate în lagărul comunist.

 

 

 Nouă morminte ale unor deţinuţi politici au fost găsite, în această vară, în această groapă comună de la Periprava. Vor ajunge în laboratorul de la IML Iaşi (foto mic)

În primă fază, în laboratul IML au fost analizate fragmente din zece schelete ce proveneau din zona Târgu Ocna. Conform documentelor existente, în Penitenciarul de acolo, în intervalul 1950–1954, au murit nu mai puţin de 54 de persoane, condamnate pentru diferite delicte politice. În perioada următoare va sosi alt transport de fragmente osoase, aparţinând victimelor de la Periprava, judeţul Tulcea. „Avem o colaborare cu Institutul de de Investigare a Crimelor Comunismului, colaborare începută la finalul anului trecut. Conform protocolului, lucrăm la identificarea profilului ADN din resturi scheletale. Până acum, am primit un transport cu un număr de fragmente osoase de la zece persoane. Sunt dintr-o groapă comună de lângă Târgu Ocna. Urmează să primim fragmente şi de la Periprava”, a declarat Irina Streba, şef Departament Identificare Medico-Legală.

 

„Trebuie să găsim rude în viaţă”

Conform şefilor IML, pentru o singură testare, IICCMER plăteşte suma de 1.800 de lei. dar, fără ajutorul rudelor aflate în viaţă, identitatea victimelor nu poate fi stabilită. „Noi am stabilit un profil genetic, dar trebuie să găsim rude în viaţă. Cei de la IICCMER au aceste pârghii. Asta este partea cu adevărat grea din acest proces. Profilul l-am obţinut, dar nu avem corelaţia. Această acţiune este la început, sunt foarte multe rămăşiţe de analizat. A trebuit să adaptăm protocolul pentru oase vechi. De multe ori este necesar să repetăm testele, care pot dura şi până la trei, patru luni. Colectarea fragmentelor se face uneori şi în prezenţa unui legist de la Iaşi. Vârsta persoanelor decedate nu o stabilim noi, ci se realizează în urma unui examen antropologic”, a mai spus Irina Streba, menţionând că activitatea laboratorului este asigurată de doar trei persoane.

 

Citește și Proces inedit la Iași: Urmaşii domnitorului Cuza au câştigat o avere de milioane în Copou

 

Şeful IICMER: „Nu am găsit susţinere la Bucureşti”

Unul dintre motivele colaborării IICMER cu IML Iaşi este şi acela că nu s-a găsit susţinere la Bucureşti privind identificarea acestor victime. Radu Preda, preşedintele IICCMER, a precizat că pentru realizarea testelor ADN, costurile sunt suportate exclusiv de Institut. „Această colaborare de-abia a început. Este o colaborare firească, pentru că noi am vrut să colaborăm cu IML-ul din Bucureşti, dar nu am găsit un interes major faţă de problematica aceasta, a deţinuţilor politici, morţi în lagăre şi în închisori. Atunci, de la sine, am căutat o alternativă. La Iaşi am găsit o deschidere pe care la Bucureşti nu am avut-o. Noi, pe măsură ce facem investigaţiile, tot aducem la lumină resturile deţinuţilor politici. Este important să ne bazăm pe o instituţie care să preia munca noastră. Ne confirmă biografia unor oameni. Este vorba şi de un aspect grav, pe care nu ştim cum să-l rezolvăm: calitatea rămăşiţelor oaselor este un impediment major. De exemplu, la Periprava, de regulă, cimitirul se află sub apă, ceea ce afectează calitatea probelor ce pot fi prelevate”, spune Radu Preda.

 

 

 „Asta este partea cu adevărat grea din acest proces. Profilul l-am obţinut, dar nu avem corelaţia” Doctor Irina Streba, şef Departament Identificare Medico-Legală

Mărturia tulburătoare a unei ieşence

Ieşeanca Lidia Dariescu, în vârstă de 78 de nai, a povestit împrejurările prin care tatăl ei a ajuns în închisoarea de la Periprava. Aceasta speră ca analizele ADN să conducă la identificarea tatălui său, inginerul Gheorghe Dragomirescu. „A fost arestat pe 4 ianuarie 1959 şi a murit la Periprava, în 14 decembrie 1959, la vârsta de 52 de ani. S-a născut la Mărăşeşti, dar a lucrat la Paşcani, ca director la atelierele CFR, în perioada 1938 – 1959. A fost arestat pentru că a cântat la o petrecere Deşteaptă-te române! Reclamaţia a fost făcută de finul acestuia, Ene Constantin. Am transmis aceste informaţii la Institut ”, a povestit Lidia Dariescu.


Facebook

Arhiva ReporterIS

« Februarie 2020 »
Lu Ma Mie Jo Vi Sa Du
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29  

Sondaj

Joomla forms builder by JoomlaShine
Go to top